48,939 matches
-
susținea că scriitorul posedă un grad înalt de imaginație eroică și de sensibilitate artistică, care-l face să pătrundă cu ușurință într-o lume arhaică și primitivă, având un suflet asemănător cu cel al unui rapsod anonim. Intuiția vremurilor trecute apropie "Zodia Cancerului" de romanele "Notre-Dame de Paris" (1831) de Victor Hugo și "Salammbô" (1862) de Gustave Flaubert, dar puterea de evocare de un pitoresc intens și mireasma poetică a reconstituirii istorice sunt superioare în scrierea sadoveniană. Al.A. Philippide considera
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
comparabile cu cele ale peștilor mucoși, niște chordate extante foarte primitive. Până acum s-au găsit doar 60 de specimene. "Pikaia gracilens" era o creatură primitivă fără un cap bine definit. Avea, de obicei, mai puțin de 5 cm. Este apropiată de strămoșul tuturor vertebratelor, motiv pentru care primește mai multă atenție decât celelalte fosile cambriene, altfel ignorate. Până recent, nu exista un studiu complet despre anatomia "Pikaiei". Totuși, Conway Morris și Caron (2012, vezi secțiunea „Cărți și articole”) au publicat
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
reprezintă un stadiu precedent evoluției vertebratelor, cum sunt cefalocordatele. Schema originală clasifică mixinele laolaltă cu chișcarii, în Cyclostomata/Agnatha ca cea mai veche clasă supraviețuitoare a vertebratelor. O schemă alternativă sugerează că vertebratele nornale, cu maxilare (gnatostomatele, ar fi mai apropiate de chișcari decât de mixinele (adică, Vertebrata include chișcarii dar exclude Myxini). Analizele ADN-ului susțin schema originală. Myxinii au, în medie, 0,5 m în lungime. Cea mai mare specie cunoscută este "Eptatretus goliath", cu un maxim de 127
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
de mixină arată că au evoluat puțin în ultimii 300 de milioane de ani. Totuși, validitatea taxonului „Craniata” a fost contestată de Delabre et al. (2002) folosind datele din niște secvențe de ADN mitocondrial. A demonstrat că Myxinii sunt mai apropiați de Hyperoartia decât de Vertebrata și că ar forma clada Cyclostomata. Din cauza mucusului și a aspectului urât, mixinele nu sunt, în general, mâncate. Totuși, specia "Eptatretus burgeri", găsită în Oceanul Pacific de nord-vest, este folosită la prepararea unor mâncări coreene. Peștele
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
3,54838537ș în raport cu ecliptica. Prima ocultație cunoscută a asteroidului "65 Cybele" a fost observată la 17 octombrie 1979, în Uniunea Sovietică (la "Ura-Tyube", în actualul Tadjikistan). Cu această ocazie, i-a fost determinat un diametru de 230 km, valoare foarte apropiată de cea de 237 km, determinată de satelitul IRAS. Observarea acestei ocultații a condus la aflarea unor indicii privitoare la existența posibilă a unui satelit natural al asteroidului Cybele, de 11 km, care orbitează la 900 km distanță. La 24
65 Cybele () [Corola-website/Science/333095_a_334424]
-
măsuri rapide de liniștire a streliților plătindu-le 240.000 de ruble din suma datorată. În câteva luni Prințul Khovanski a fost demis și 12 regimente de streliți au fost transferate în serviciul de frontieră. Ivan a avut o relație apropiată cu mama sa vitregă și cu fratele său vitreg, co-Țarul Petru. Ivan nu a vrut să devină Țar dar a fost convins să devină. La 25 iunie 1682 Ivan și Petru au fost încoronați la catedrala Dormition ca "dvoetsarstvenniki" (țari
Ivan al V-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/333115_a_334444]
-
Sarcosoma", "Korfiella", "Plectania" și "Urnula", un grup de ciuperci caracterizat prin absența de pe spori a unor proeminențe numite „verruculae” care pot absorbi pigment albastru. Un studiu din 1994 despre structura ascului și a sporilor a arătat că "Chorioactis" era mai apropiat de Sarcoscyphaceae, deși stratul de celule din pereții ascului era diferit de cel al celorlalți membri ai familiei. De-abia în 1999 analizele filogenetice au arătat adevărul: C. geaster forma un grup împreună cu genurile "Desmazierella", "Neournula" și "Wolfina", care au
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
calm și cald în voce atunci când vorbește cu Hiro despre planurile lui de viitor și despre roboții high-tech pe care băiatul îi crează cu atâta măiestrie, iar alteori persuasiv și ferm pe poziții când îi spune băiatului să nu se apropie de clădirea în flăcări în care se află profesorul Robert Callaghan. Recenziile internaționale laudă prestația cântărețului și o considera mult peste original și din pricina vârstei modelului care îi dă glas în engleză, Daniel Henney, ce avea 35 de ani când
Cei 6 super eroi () [Corola-website/Science/333142_a_334471]
-
Lungimea cap + trunchi = 45-85 cm, lungime cozii = 2-15 cm, înălțimea la greabăn = 20-40 cm. Greutatea = 2-15 kg. Sunt mamifere mici, grațioase și seamănă oarecum cu cerbii mici ("Cervidae"), la exterior se asemăna și cu aguti ("Rodentia": "Dasyproctidae"), dar sunt mai apropiate de camelide și de suide decât de cervide. Spatele rotund arcuit, gâtul scurt. Capul este mic, iar botul ascuțit. Capătul botului golaș. Nasul îngust, golaș și cu nările înguste în formă de fantă care sunt situate în vârful nasului pe
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
Sun-sin pe 15 iunie. Flota a crescut la 91 de nave. Acestea înconjurau insula Geoje care era legată de insula Gadeok dar vasele de spionaj au detectat 50 de vase japoneze în portul Okpo. La observarea flotei coreene care se apropia, unii japonezi și-au întors navele și au început să fugă. În acest timp flota coreeană a încercuit navele japoneze și le-a distrus cu bombardamente de artilerie. Coreenii au mai văzut cinci nave japoneze în acea noapte și au
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
nave panokseon și a navigat întreaga zi. La data de 06 mai 1592 a ajuns la Dangpo, locul de întâlnire cu ceilalți comandanți. Yi Eok-gi a venit cu flota lui, dar Won Kyun a venit foarte târziu. Amiralul s-a apropiat de portul Okpo în ziua următoare. El a văzut în jur de 50 de nave japoneze ancorate acolo. Soldații japonezi jefuiau și ucideau civilii coreeni. Furios, Yi Sun-sin i-a atacat. Japonezii au intrat în panică și s-au îmbarcat
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
săi să contracareze cu archebuzele dar acestea nu au produs pagube mari. După o luptă disperată, japonezii s-au aruncat peste bord cu armele și armurile lor. Yi Sun-sin a condus navele înapoi spre mare iar următoarea zi s-a apropiat de un port numit Jeokjinpo. El a fost din nou întristat să vadă cum japonezii hărțuiesc civilii coreeni și a ordonat soldaților săi să tragă cu arcurile și tunurile spre ei. Ei au distrus 11 dintre cele 13 nave japoneze
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
primit un raport care spunea că 21 de nave japoneze sunt ancorate în portul Dangpo. La Dangpo, Kurushima Michiyuki (subordonat al lui Kurushima Michifusa) a poruncit trupelor sale să jefuiască și să incendieze un oraș de coastă. Când s-a apropiat cu flota de portul Dangpo, amiralul Yi Sun-sin a observat că nava amiral a flotei japoneze era ancorată printre celelalte nave. Dându-și seama de ocazia pe care o avea, Yi Sun-sin a atacat cu propria sa navă amiral (o
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
ancorate flotele lui Guki Yoshitaka și Gato Yoshiyaki. La 10 iulie, flota Joseon-ului a plecat spre Angolpo. Coreenii au încercat să atragă flota japoneză spre marea largă deoarece în fața portului nivelul apei era foarte scăzut iar panokseon-urile nu se puteau apropia. Cu toate acestea, flota japoneză a rămas în port și a răspuns trăgând de pe teren. Amiralul Yi a trimis diviziile sale să scufunde navele ancorate în port. Mulți soldați japonezi au fost uciși iar cei care au supraviețuit s-au
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a hidrogenului din domeniul vizibil, numită și "seria Balmer", este formată din numeroase linii spectrale, dintre care cele mai importante sunt: Aceste linii sunt urmate de altele cu lungimi de undă tot mai mici decât ale celor precedente, sunt din ce în ce mai apropiate între ele, din ce în ce mai puțin intense și mai greu observabile, spectrul de linii transformându-se într-un spectru continuu. Valorile acestor lungimi de undă, mai exact ale numerelor de undă corespunzătoare, rezultă din relația dedusă empiric de către Johann Jakob Balmer în
Spectrul atomic al hidrogenului () [Corola-website/Science/333252_a_334581]
-
Gauvain (un aristocrat curajos și inteligent trecut de partea revoluționarilor) și Cimourdain (delegatul Comitetului Salvării Publice și un comisar politic de o implacabilitate iacobină) luptă cu insurgenții regaliști conduși de nemilosul marchiz de Lantenac (unchiul lui Gauvain). Pe măsură ce asediul se apropie de sfârșit și castelul este în flăcări, Lantenac încearcă să fugă, împreună cu ceilalți supraviețuitori, printr-un pasaj secret, dar se întoarce pentru a salva din foc trei copii ce rămăseseră blocați în turn. Gauvain este mișcat de generozitatea inamicului său
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
pentru a da tribului o șansă de a cuceri întreaga Europă și de a-și răspândi învățăturile religioase. În cele din urmă, misionarul și călăuza sa apar la orizont, iar naratorul trage în direcția lor. Rănindu-și ținta, naratorul se apropie și-l bate pe misionar până ce-l ucide. Naratorul comentează cât de bine se simte lovind fața bunătății cu patul de pușcă. La puțină vreme după moartea misionarului sosesc membrii tribului alertați de focurile sale de armă. Povestea se termină
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
au retras cu pierderi grele, lăsând în urmă 150 de tunuri. Ofensiva rusă din estul Europei începuse bine, Armata I (Armata Nemanului) a generalului obligându-i pe germani să se retragă spre vest de la graniță, către Königsberg. Între timp, se apropia dinspre sud, sperând să taie retragerea germanilor în zona din jurul orașului. Colonelul a pus însă la cale un plan de atac împotriva Armatei a II-a în timp ce aceasta încerca să manevreze spre nord pe un teren deosebit de deluros. Planul lui
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
de repede, dar era prea târziu. Când bătălia propriu-zisă a luat sfârșit la 30 august (Samsonov se sinucisese la 29 august), cea mai apropiată unitate a lui Rennenkampf, Corpul II, era încă la 70 km de intrând. Pentru a se apropia chiar și la această distanță, unitățile sale a trebuit să înainteze mult spre sud, și ajunseseră răspândite pe o linie lungă ce începea la est de Königsberg și continua spre sud. Un atac al Armatei a VIII-a Germane dinspre
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
anul 1980 s-a insituit Parcul Național Komodo, urmat de alte parcuri naționale de conservare a varanilor în Riinca, Padar și Flores. Dragonii de Komodo evită contactul cu oamenii. Puii sunt foarte sperioși și fug imediat în vizuină dacă se apropie un om la mai puțin de 100 de metrii, dar și adulții se retrag dacă aud sau văd oameni că se apropie. Dacă sunt încolțiți, reacționează agresiv prin deschiderea largă a gurii, emiterea unui sunet strident și prin mișcări ale
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
Dragonii de Komodo evită contactul cu oamenii. Puii sunt foarte sperioși și fug imediat în vizuină dacă se apropie un om la mai puțin de 100 de metrii, dar și adulții se retrag dacă aud sau văd oameni că se apropie. Dacă sunt încolțiți, reacționează agresiv prin deschiderea largă a gurii, emiterea unui sunet strident și prin mișcări ale cozii, dacă le este invadat și mai mult spațiul atunci pot ataca prin mușcături și zgărieturi. Așadar, varanii nu prezintă un pericol
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
Paris, astronomul francez Périgaud a declarat: Ultima lucrare la care a mai participat a fost cartea principelui Grigore Sturdza „"Les lois fondamentales de l’Univers"”, publicată la Paris în 1891. O lungă boală îi întrerupe definitiv opera, în aprilie 1893, apropiindu‑l poate, mai mult de stelele cărora le‑a dedicat scurta sa viață.
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
d'Arrast privește procesiunea din oraș și îl observă pe prietenul său din noaptea trecută încercând să-și țină promisiunea. Marinarul se luptă să care piatra de 50 kg și cade de mai multe ori pe drum. D'Arrast se apropie de el și încearcă să-l susțină, dar fără folos. Obosit de la dansul de noaptea trecută, marinarul trebuie să renunțe la încercarea sa de a căra piatra către biserică. Atunci când marinarul cade pentru ultima oară, d'Arrast decide să-i
Piatra care crește () [Corola-website/Science/333299_a_334628]
-
are trimiteri directe la mitul lui Ulise sau la povestea peștișorului de aur. Romanul este o parodie a vieții derizorii pe care o trăim.” Marin Ioniță (membru USR) despre „Ultimul pahar de vin”, „Săgetătorul” - 07.X.2003 · „Cristian Meleșteu se apropie de Marin Preda prin realismul crud, de Fănuș Neagu prin fantasticul și metafora autentică și de Nicolae Velea prin crearea de situații - șoc sau situații „sucite”. Dar tânărul prozator, care ține singur și sigur condeiul în mână, demonstrează pe tot
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
de măsurat, precum și utilizarea unui echipament de investigare de înaltă rezoluție. Câmpurile magnetice perturbatoare includ: câmpul geomagnetic natural și câmpurile magnetice produse de activitățile umane, în special cele din domeniul frecvențelor medii și joase. Crearea unui mediu cu activitate magnetică apropiată de zero se poate realiza prin diferite mijloace: ecranare, compensare, sau sisteme mixte formate din camere ecranate, cu pereți din straturi de permalloy, mumetal sau aluminiu, împreună cu sisteme de bobine pentru compensarea și controlul câmpului magnetic extern. Ecranarea feromagnetică și
Magnetocardiografie () [Corola-website/Science/333381_a_334710]