48,132 matches
-
Pescuitul la feeder reprezintă o metodă aparte de pescuit „la grund”, adică un pescuit cu lesturi mai mult sau mai putin grele, care țin atât montura cât și momeală pe fundul apei. Cel mai adesea lesturile sunt formate fie din coșulețe momitoare fie din „method feedere” sau plăcuțele momitoare
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
Pescuitul la feeder reprezintă o metodă aparte de pescuit „la grund”, adică un pescuit cu lesturi mai mult sau mai putin grele, care țin atât montura cât și momeală pe fundul apei. Cel mai adesea lesturile sunt formate fie din coșulețe momitoare fie din „method feedere” sau plăcuțele momitoare. Acestea au rolul de a
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
mai adesea lesturile sunt formate fie din coșulețe momitoare fie din „method feedere” sau plăcuțele momitoare. Acestea au rolul de a purta "hrană" ("feed" în engleză), nada și momeală în zona aleasă de pescar. Din punct de vedere al sportului, pescuitul la feeder este o disciplină de sine stătătoare, în cadrul pescuitului staționar. Prima ediție a Campionatului Mondial de Pescuit la Feeder a avut loc în Italia în 2011. România a participat la câteva din edițiile acestui campionat mondial, fără a obține
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
din „method feedere” sau plăcuțele momitoare. Acestea au rolul de a purta "hrană" ("feed" în engleză), nada și momeală în zona aleasă de pescar. Din punct de vedere al sportului, pescuitul la feeder este o disciplină de sine stătătoare, în cadrul pescuitului staționar. Prima ediție a Campionatului Mondial de Pescuit la Feeder a avut loc în Italia în 2011. România a participat la câteva din edițiile acestui campionat mondial, fără a obține însă rezultate notabile că echipa. La individual, Zsolt Benzar a
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
rolul de a purta "hrană" ("feed" în engleză), nada și momeală în zona aleasă de pescar. Din punct de vedere al sportului, pescuitul la feeder este o disciplină de sine stătătoare, în cadrul pescuitului staționar. Prima ediție a Campionatului Mondial de Pescuit la Feeder a avut loc în Italia în 2011. România a participat la câteva din edițiile acestui campionat mondial, fără a obține însă rezultate notabile că echipa. La individual, Zsolt Benzar a reușit însă în 2014 , la Campionatul Mondial de
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
însă în 2014 , la Campionatul Mondial de , clasarea pe locul 4 după ce a obținut un loc 3 în prima manșă și a câștigat sectorul în a doua. Putem spune fără să exageram că atât în România cât și în lume, pescuitul la feeder a devenit un adevărat fenomen, pentru ca an de an tot mai mulți pescari adopta acest stil de pescuit. În România metodă a început să fie practicată încă de la jumătatea anilor 90, dar a cunoscut o adevarată explozie a
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
și a câștigat sectorul în a doua. Putem spune fără să exageram că atât în România cât și în lume, pescuitul la feeder a devenit un adevărat fenomen, pentru ca an de an tot mai mulți pescari adopta acest stil de pescuit. În România metodă a început să fie practicată încă de la jumătatea anilor 90, dar a cunoscut o adevarată explozie a numărului de practicanți și a dezvoltării unei piețe specifice, incepand cu a doua jumătate a anilor 2000. Este o metodă
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
pentru că momeală se află în imediata apropiere sau chiar îngropată în nada, ca o capcană pentru pești. De asemenea este o metodă ușor de asimilat, practic oricine a pescuit în trecut cu o lanseta nu va întâmpina dificultăți în adoptarea pescuitului la feeder. Numărul relativ redus al accesoriilor, și costul decent al echipamentelor folosite nu poate fi ignorat, în prezent producătorii ne vin în întâmpinare cu o gamă vastă de scule și accesorii pentru a satisface orice exigente și buzunare. Poartă
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
2 părți: un port-vârf și vârful interschimbabil. Altfel spus, la aceeași lanseta putem monta alternativ vârfuri mai tari sau mai moi, din fibră de sticlă sau din carbon, vârfuri care se comportă diferit . Acest lucru este datorat faptului că în pescuitul la feeder, vârful este elementul semnalizator al trăsăturii peștelui, si sensibilitatea acestuia trebuie să fie un pe care pescarul să o adapteze diferitelor situații de pescuit. Din punct de vedere al sensibilității sau a rigidității vârfurilor, acestea sunt măsurate în
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
din carbon, vârfuri care se comportă diferit . Acest lucru este datorat faptului că în pescuitul la feeder, vârful este elementul semnalizator al trăsăturii peștelui, si sensibilitatea acestuia trebuie să fie un pe care pescarul să o adapteze diferitelor situații de pescuit. Din punct de vedere al sensibilității sau a rigidității vârfurilor, acestea sunt măsurate în uncii (oz, în limba engleză), avem de la 0.5 oz la 5 oz , și cel mai adesea că increment este măsură de jumătate de oz. O
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
de jumătate de oz. O uncie are 28 grame iar dacă un vârf are 1 oz, atunci înseamnă că pentru a se îndoi la 90 grade, e nevoie de o greutate de 28 grame. Că în mai tot ceea privește pescuitul, alegerea unui anume vârf se face având în minte găsirea unui echilibru cât mai bun între restul bâtului, mulineta, coșulețe, grosimea firului principal și a strunei, tipul de apă și talia peștelui. Dacă la Dunăre pescuind ciortan se pretează vârfuri
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
care pescuim atrăgând de la distanță peștii în zona cârligului cu momeală. Construite din diverse materiale în general formă, mărimea și greutatea acestora acoperă nevoile pescarului fie că pescuiește pe baltă, lac sau rău, după peste mic , mediu sau mare. În pescuitul la feeder se folosesc montaje specifice, adaptate atât tipului de momitor folosit cât și tipului de apă și nu în ultimul rând speciei de pește pe care intenționăm să îl prindem. Indiferent că pescuim pe lac sau rău, după peste
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
cu momelile folosite precum și a peștilor pe care urmărim să îi prindem. Astfel momitoarele, cârligele, lungimea și diametrul strunei, le vom adapta pentru a satisface specificul fiecărei partide în parte, uneori forțați de împrejurări fiind necesară schimbarea acestora chiar în timpul pescuitului.
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
acolo, că bună inimă mai aveau!”" Prozatorul Mihail Sadoveanu îl prezintă însă într-un mod cu totul fals în romanul proletcultist "Nada Florilor" (1950) ca pe unul dintre membrii Divanului ad-hoc care se opuneau Unirii Moldovei cu Muntenia. Aflat la pescuit pe malul Iazului Călugărului din Fălticeni, tânărul Iliuță Dumitraș ascultă povestea lui moș Pricop Litavoi din Forăști despre conflictul său cu boierii ce stăpâneau satul: "„Să știi că eu îs Pricop Litavoi... Poate ai mai auzit de mine. Dacă n-
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
de Mihail Sadoveanu și publicat în 1950 de către Editura Tineretului din București. Romanul este o rescriere în spirit proletcultist a câtorva povestiri pescărești din volumul "Împărăția apelor" (1928), în care personajul principal, băiatul Iliuță Dumitraș, este inițiat atât în tainele pescuitului, cât și în acelea ale mișcării socialiste. Acțiunea romanului se petrece în anul 1888 într-un falanster organizat în stufărișul unei bălți, unde se refugiaseră anterior mai mulți răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Autorul adaptează povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
casa lor poposea adesea uncheșul Haralambie, cumnatul inginerului, atunci când venea de la munte. Vacanțele de vară erau petrecute de Iliuță la rudele mamei sale de la Păstrăveni, prilej cu care copilul s-a apropiat de săteni. El a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Băiatul și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Vacanțele de vară erau petrecute de Iliuță la rudele mamei sale de la Păstrăveni, prilej cu care copilul s-a apropiat de săteni. El a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Băiatul și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare, fiind atras de farmecul și de liniștea
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
s-a apropiat de săteni. El a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Băiatul și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare, fiind atras de farmecul și de liniștea naturii. Într-o dimineață de primăvară a anului 1888 a fost condus de un băiat mai mare
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
mai mare pe nume Culai la plavia (insula plutitoare) , ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic câțiva localnici săraci: moș Dumitrache Hau, moș Spânu și lelea Ileana, ce suferiseră multe necazuri în cursul vieții. Coloniștii trăiau din pescuit, din furtul porumbului de pe câmp și din prestarea ocazională a unor munci sezoniere. Iliuță a mers acolo timp de o lună, împrietenindu-se cu pescarii și învățând tainele acestui meșteșug. Pe la sfârșitul lunii mai, sosește la Nada Florilor muncitorul Alecuț
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Dumitraș, bunul său prieten, poezia lui Solomon Cornea, o scrisoare veche de la tatăl său și celebra teză la matematică. Romanul cuprinde 17 capitole numerotate cu cifre romane și având următoarele titluri: Mihail Sadoveanu a fost un pescar pasionat, deprinzând patima pescuitului cu undița de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, sat aflat pe malul stâng al râului Moldova. La vârsta de 13 ani, după ce familia sa se mutase în 1891 de la Pașcani la Fălticeni, el a pornit împreună cu un băiat
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
împreună cu un băiat mai mare pe nume Culai într-o expediție către bălțile Șoldăneștilor de pe râul Șomuzul Mare (în partea de est a orașului), descoperind un tărâm pitoresc cunoscut sub numele de Nada Florilor unde a fost instruit în meșteșugul pescuitului de către bătrânii Moș-Hau și Moș-Spânu. Nada Florilor era o plavie (insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol) existentă în bălțile Șoldăneștilor la care se
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
a efectuării unor lucrări de regularizare a apelor din acea zonă; bălțile au fost desecate, iar iazurile au fost separate și îndiguite și fac parte din zona protejată (arie de protecție specială avifaunistică) Lacurile Fălticeni. Referindu-se la vânătoare și pescuit, Mihail Sadoveanu le considera îndeletniciri primitive care întăreau relația simbiotică între om și natură: „Pasiunea vânatului și a pescuitului ne vine de departe și de demult - așa de departe și așa de demult încât, cugetând, simt un aspru fior. Vine
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
separate și îndiguite și fac parte din zona protejată (arie de protecție specială avifaunistică) Lacurile Fălticeni. Referindu-se la vânătoare și pescuit, Mihail Sadoveanu le considera îndeletniciri primitive care întăreau relația simbiotică între om și natură: „Pasiunea vânatului și a pescuitului ne vine de departe și de demult - așa de departe și așa de demult încât, cugetând, simt un aspru fior. Vine dintr-o epocă obscură și eroică, când tot ce au astăzi oamenii era numai o intenție în ochii, în
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
eroică, când tot ce au astăzi oamenii era numai o intenție în ochii, în mintea și-n brațul primilor luptători”. Ulterior, oamenii s-au îndepărtat de natură și de acele îndeletniciri, dar instinctul străvechi a rămas în interiorul oamenilor. Vânătoarea și pescuitul au devenit în zilele noastre sporturi capabile să relaxeze omul modern în zilele libere de la sfârșit de săptămână; aceste îndeletniciri sunt mult mai plăcute și mai sănătoase deoarece se desfășoară în mijlocul naturii, spre deosebire de plimbările mondene de pe străzile poluate ale orașelor
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
deoarece se desfășoară în mijlocul naturii, spre deosebire de plimbările mondene de pe străzile poluate ale orașelor sau de jocurile de societate realizate în atmosfera îmbâcsită de fum de țigară din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și care făcea parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: „Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]