48,811 matches
-
(n. 28 noiembrie 1958, Giurgiu) este un poet român. Semnează și sub pseudonimul literar Gavriil Stiharul. Studii de filologie și jurnalistică. Având o sănătate delicată, a căutat rezolvarea problemelor în Ortodoxie. Lirică religioasă cu tonalități mesianice și profetice. A scris poezii precum:„Eleison me ton amartalon”,„Prunc din Fecioara sfântă”,„Cuviosului",„Vis și
Gabriel Iordan-Dorobanțu () [Corola-website/Science/312796_a_314125]
-
de The Revolution și a lansat albumul "Purple Rain", ce a servit drept coloană sonoră pentru filmul cu același nume, în care și-a făcut debutul cinematografic. Un compozitor prolific, Prince a scris în anii '80 multe melodii sub diferite pseudonime. După lansarea albumelor "Around the World in a Day" (1985) și "Parade" (1986), The Revolution s-a destrămat, iar Prince a lansat albumul dublu "Sign o' the Times" (1987) ca artist solo. A mai lansat trei albume solo înainte de debutul
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
te iubește", un disc de muzică dance ce a fost lansat în același an. Materialul a reprezentat singură apariție a Celiei în discografia formației, ea părăsind Elegance în vara anului 2005. Ulterior, ea a pus bazele proiectului , acesta fiind și pseudonimul adoptat de artista în următoarea etapă a carierei sale. În noiembrie 2007 ea a lansat sub egida casei de discuri Cât Music/Media Service albumul de debut, "", un disc ce îmbină stilul dance cu muzica house., melodiile albumului fiind compuse
Celia () [Corola-website/Science/312024_a_313353]
-
colaborase anterior, ca parte a grupului muzical din care făcea parte. Odată cu începerea noului proiect artistic, Socolan a adoptat și o nouă titulatura, Celia, sub aceasta urmând să fie promovare viitoarele materiale discografice ale sale. Cântăreața a optat pentru acest pseudonim întrucât reprezintă numele ce ii „va aduce succes”. În urma acestor schimbări, interpreta a început înregistrările pentru albumul de debut. Una dintre primele compoziții ale solistei a fost prezentată în cadrul Festivalului de la Mamaia din anul 2006, ea fiind intitulată „Clipe cu
Celia () [Corola-website/Science/312024_a_313353]
-
Collected Stories of Arthur C. Clarke" (2001). Altă culegere de eseuri din tinerețe a fost publicată în "The View from Serendip" (1977), care conține și un text de ficțiune "When the Twerms Came". Clarke a mai scris povestiri folosind și pseudonimele E. G. O'Brien și Charles Willis. Clarke a contribuit la popularitatea ideii că sateliții geostaționari ar putea constitui excelente relee de telecomunicații. Prima dată a descris acest lucru într-o scrisoare către editorul revistei "Wireless World" din februarie 1945 și a
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
conceptul de satelit geostaționar fusese descris în cartea din 1923 a lui Hermann Oberth "Die Rakete zu den Planetenräumen" ("Racheta în spațiul interplanetar"), iar ideea comunicațiilor radio folosind acești sateliți în cartea din 1928 a lui Herman Potočnik (scrisă sub pseudonimul Hermann Noordung) " Das Problem der Befahrung des Weltraums — der Raketen-Motor ( Problema călătoriei spațiale - Motorul rachetei)", secțiuni: "Bun pentru comunicații pe distanțe mari și siguranță" și (probabil cu referire la ideea retransmiterii mesajelor via sateliți, dar nu că 3 ar fi
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
august 1925, Dolaț, județul Timiș - d. 3 iulie 1981, București) a fost un scriitor, dramaturg, traducător și jurnalist șvab din Banat. A scris atât în germana literară ("Hochdeutsch") cât și în dialectul șvăbesc. Pentru scrierile în dialect, a folosit și pseudonimele Uwe Peters, Hans Neufelder și Michl Gradaus. Tinerețea sa a fost marcată de al Doilea Război Mondial și de deportarea în Bărăgan a familiei sale. În anii '50 a devenit specialist în domeniul construcțiilor, dar nu și-a câștigat traiul
Ludwig Schwarz () [Corola-website/Science/312063_a_313392]
-
că nu putea lipsi prea mult de la serviciu, lăsându-i loc doamnei Elenă (mătușa lui Dragoș). <nowiki>*</nowiki> Silvia, Andreea și Crina au intrat în casă fără a-și divulgă numele adevărat decât peste o săptămână. Ele au avut niște pseudonime, Crina numindu-se "Floare de crin", Andreea numindu-se "Rază de soare" iar Silvia "Cer portocaliu". Pe 25 octombrie 2007, organizatorii au decis sa descalifice din competiție doi concurenți: pe doamna Fănica și pe Vasile. Decizia a fost luată după ce
Noră pentru mama () [Corola-website/Science/312157_a_313486]
-
prezentându-le drept creație proprie. Autorul real poate fi o persoană, o organizație, sau poate include mai multe persoane sau organizații, inclusiv o comunitate de contributori - precum Wikipedia. Indiferent de tipul autorului real, și de forma de publicare (anonimă, sub pseudonim, sau sub numele real), preluarea creației acestuia fără specificarea corectă a sursei reprezintă plagiat. De asemenea, plagiatul este distinct de încălcarea drepturilor morale ale autorului sau de încălcarea drepturilor de autor. De exemplu, susținerea publică unei lucrări de diplomă cumpărate
Plagiat () [Corola-website/Science/311493_a_312822]
-
de-a treia dinastie franceză, după Dinastia Merovingiană și Dinastia Carolingiană. Primul rege al dinastiei a fost Contele Parisului, Hugo Capet, care a fost ales de nobilii feudali după moartea regelui Carolingian Ludovic al V-lea. Astfel, "Capet" (probabil un pseudonim, provenind de la capă/pelerină conform etimologiei populare, sau de la la latinescul "caput", cu înțelesul de „cap”, sau „mare șef”) a devenit denumirea noii dinastii. Pentru a-și întări puterea în fața nobililor, Hugo Capet și-a asociat fiul Robert al II
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
Galic (the Rugby Football Union). Principala lui performanță este recunoscută a fi câștigarea primei finale a Cupei Angliei disputată pe Kennington Oval pe 16 martie 1872. A învins pe Royal Engineers cu 1-0, golul victoriei fiind înscris de Morton Betts, pseudonimul lui Albert Henry Chequer. În total, a câștigat Cupa Angliei de cinci ori în primele sale șapte sezoane, între 1872 și 1878 și chiar și acum se află pe locul al optulea în clasamentul tuturor câștigătoarelor Cupei Angliei din toate
Wanderers FC () [Corola-website/Science/311665_a_312994]
-
comuna Amnaș, județul Sibiu. Astfel a apărut, prin redenumire, satul Vasile Roaită, în comuna Umbrărești, Galați sau comuna Vasile Roaită (fostă Domnița Maria), în sudul orașului Bacău. Înainte de Al Doilea Război Mondial localitatea Eforie Sud s-a numit "Carmen Sylva" (pseudonimul literar al reginei Elisabeta, 1843-1916). În 1950, localitatea a primit numele „eroului” ceferist Vasile Roaită. Abia în 1962, în cadrul marii operațiuni de destalinizare la nivel simbolic, localitatea a primit numele Eforie Sud. Constantin Negrea a dezvăluit că în 1944, Gheorghiu-Dej
Vasile Roaită () [Corola-website/Science/311671_a_313000]
-
(pseudonim al lui Constantin Dimoftache; n. 13 aprilie 1935, Burdusaci, comuna Răchitoasa, județul Bacău, fostul județ Tecuci) este un poet, eseist, traducător, profesor doctor, medic și biofizician român. Urmează Școala primară în satul natal, având-o învățătoare pe mama sa, Maria
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
atenția producătorului Timbaland în timpul respingerii sale de la un show de talente, acesta devenind protejatul sau. După ce timp de doi ani au fost aflați sub tutela lui Timbaland, Tedder și Filkins s-au despărțit. Pentru un timp, Tedder a lucrat sub pseudonimul „Alias”, producând și scriind piese pentru artiști diferiți, primind chiar o nominalizare la premiul Grammy pentru munca să. În 2002, Tedder a luat iar legătură cu Filkins, care locuia în Chicago, convingându-l să se mute în Los Angeles, California
OneRepublic () [Corola-website/Science/311717_a_313046]
-
motiv să-și caute locuință în Londra, și a ales o mică proprietate în apropiere de Camera Prințului, aparținând lui Henry Ferrers, un chiriaș al lui John Whynniard. Percy a aranjat utilizarea casei prin agenții lui Northumberland, și . Fawkes, folosind pseudonimul „John Johnson”, a luat în administrare clădirea, dându-se drept slujitor al lui Percy. Clădirea era ocupată de comisari scoțieni numiți de rege să aranjeze planurile sale de unificare a Angliei și Scoției, așa că complotiștii au aranjat cazarea lui Catesby
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
rămas aici să muncească și să trăiască"" . Sosit la Tiraspol și primind gradul militar de general-maior, el a fost primit cu ospitalitate de un alt originar din Siberia - Igor Smirnov, președinte al autoproclamatei republici separatiste. Antiufeev a început să folosească pseudonimul de Vadim Șevțov, deoarece era dat în urmărire de către justiția letonă. El a preluat funcția de șef al KGB-ului transnistrean, având inițial la dispoziție - potrivit propriilor afirmații - doar un drapel și două pistoale Makarov . Abia în anul 1997, generalul
Vladimir Antiufeev () [Corola-website/Science/311170_a_312499]
-
primară religioasă evreiască), la Liceul Evreiesc și apoi la o școală tehnică în domeniul textil. După propriile spuse, în anul 1953, urma să plece ca student la Facultatea de Textile din Leningrad, când a devenit reporter la "Scânteia Tineretului" cu pseudonimul Teșu Milcoveanu. Rămas în țară, devine student la Facultatea de Filologie, unde i-a avut profesori pe Al. C. Constantinescu, Vasile Dumitrescu, Sașa Mușat și Tudor Vianu. A lucrat timp de 11 ani în presa din România, la „Gazeta Literară
Teșu Solomovici () [Corola-website/Science/311189_a_312518]
-
rămas fără loc de muncă și interzis la publicare. În anul 1963, a fost reprimit la Facultatea de Filologie, la intervenția făcută de Traian Stoica, șeful secției culturale a revistei "Flacăra". Până în anul 1964, a mai colaborat în presă folosind pseudonimele de Teșu Milcoveanu și Al. Nichita. În anul 1964, a emigrat în Israel, unde a lucrat 12 ani la Biblioteca Universității din Tel-Aviv. În această calitate, a tipărit cărți și a fost redactor-șef al unor publicații în limba română
Teșu Solomovici () [Corola-website/Science/311189_a_312518]
-
și în Liga Românilor Liberi, fiind ales președinte al acesteia în 1953. A fost primul director al secției române a postului de radio "Europa Liberă". Principala sa operă literară este romanul " Frunzele nu mai sunt aceleași", publicat în 1946 sub pseudonimul Mihail Villara, roman care a fost distins cu premiul editurii Cultura Națională. Familia Fărcășanu descinde din Popa Stoica din Fărcaș, în ținutul Romanaților, preot care a abandonat biserica și a luat armele împotriva turcilor, distingându-se în războaiele lui Mihai
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
în lipsa acestui mesaj, exista riscul ca fugarii să fie retrimiși în țară. Evadarea a fost descrisă de Ivor Porter în cartea sa "Operația Autonomous" Evadarea face și subiectul romanului "Zbor spre libertate. Scrisori din exil", de Pia Pillat Edwards (sub pseudonimul "Tina Cosmin"), prima soție a lui Mihail Fărcășanu. Romanul a fost tipărit inițial în limba engleză, la Londra, în 1972 sub numele "The Flight of Andrei Cosmin", fiind apoi publicat, în traducere românească, de către editura Humanitas în 2002. Personajele romanului
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
nu s-a creat încă o societate care să se bazeze pe o concepție solidă de viață și nu pe lozinci demagogice sau pe mentalități mercantile. Romanul Frunzele nu mai sunt aceleași a fost publicat în 1946 fiind semnat cu pseudonimul Mihail Villara este un ""Bildungsroman"" - roman de formare a personalității - inspirat ca factură din Johann Wolfgang von Goethe - fapt ilustrat și din motto-ul de la începutul romanului preluat din poezia "Selige Sehnsucht" ("Dor sfânt") din volumul "West-östlicher Diwan", textul fiind
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
să termine manuscrisul înainte de a părăsi România, Manuscrisul a rămas în grija lui Dan Amedeu Lăzărescu care a reușit să-l convingă pe directorul editurii "Cartea Românească" să o publice în 1947 (după plecarea din țară a autorului) sub același pseudonim de Mihail Villara. Este de regretat faptul că lucrarea nu a mai fost republicată ulterior. În afara acestor volume, mai trebuie semnalată activitarea publicistică a lui Mihail Fărcășanu. În perioada în care a condus ziarul "Viitorul", el s-a angajat într-
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
(n. 19 septembrie 1885, Dobreni, județul Ilfov - d. 8 iulie 1959, închisoarea Ocnele Mari) a fost un poet și scriitor român naționalist, fost deținut politic sub regimul comunist din România, care a publicat și sub pseudonimul Radu Barda. Născut într-o familie foarte săracă de țărani (plugari), face doar patru clase. Debutează cu versuri la 15 ani. Primul volum de versuri, "Strop de rouă", îi apare în 1919. Fiind remarcat de mai mulți oameni de cultură
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
1933, se apropie de Mișcarea Legionară și dedică legionarilor mai multe poezii, printre care "Purtătorii torței" și "Bucură-te țară". Poeziile legionare se vor publica în volumul " Temelie de veac nou", apărut în aprilie 1938 la Editura Cartea Românească, sub pseudonimul Radu Barda. Această creație avea să fie unul dintre capetele principale de acuzare în procesele politice ce vor urma. alege să semneze o parte dintre poeziile sale cu pseudonimul Radu Barda. Tot cu acest pseudonim semnează articole și poezii violent
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
veac nou", apărut în aprilie 1938 la Editura Cartea Românească, sub pseudonimul Radu Barda. Această creație avea să fie unul dintre capetele principale de acuzare în procesele politice ce vor urma. alege să semneze o parte dintre poeziile sale cu pseudonimul Radu Barda. Tot cu acest pseudonim semnează articole și poezii violent antisemite în ziarul "Porunca vremii", ziar subintitulat "Tribuna zilnică de luptă național creștină". După instaurarea comunismului, poetul reușește să scape ani de-a rândul de valurile succesive de arestări
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]