481,658 matches
-
Războiul de Independență al României, în anii 1877-1878, executând lucrări de fortificații la Barboși (Galați), la Calafat, la Corabia, și apoi la Plevna, unde se remarcă prin fapte de vitejie. Transferat în Compania 1 din Batalionul de geniu, a executat lucrări genistice la Rahova, Lom-Palanca, Vidin și Pitești. Mai târziu, a fost detașat la construirea forturilor „Cetății București” și a liniei ferate de centură a Bucureștiului, unde a condus lucrările la fortul Afumați (1885-1888). Constantin Z. Boerescu a fost avansat în
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
vitejie. Transferat în Compania 1 din Batalionul de geniu, a executat lucrări genistice la Rahova, Lom-Palanca, Vidin și Pitești. Mai târziu, a fost detașat la construirea forturilor „Cetății București” și a liniei ferate de centură a Bucureștiului, unde a condus lucrările la fortul Afumați (1885-1888). Constantin Z. Boerescu a fost avansat în anul 1993 în eșaloanele superioare ale armatei, în arma Infanteriei, funcțiile sale cele mai importante fiind cele de director-comandant al „Școalei Fiilor de Militari” din Craiova (1895-1896), de comandant
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
subliniază și existența celorlalte state republicane din India antică), idealizând monarhia centralizată și puternică. Pentru atingerea scopurilor politice, sunt menționate mijloace ca: viclenia, minciuna, asasinatul, motiv pentru care Cautilya a fost considerat "Machiavelli al Indiei". O caracteristică novatoare a acestei lucrări constă în faptul că domeniul politic este izolat de cel filozofic (cum o va face mai târziu Platon și Aristotel) și de aceea Cautilya poate fi considerat fondatorul absolut al științei politice. Dar ceea ce îl apropie de Platon și Aristotel
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
al "contractualismului social". Vocabularul politic a fost preluat în întregime de la greci și ulterior adaptate la viața socio-politică romană, astfel că, dacă gândirea politică greacă a fost mai mult filozofico-teoretică, la romani se caracterizează în primul rând prin pragmatism. În lucrarea "De rerum natura" ("Despre natura lucrurilor"), în care a dezvoltat teoria atomistă a lui Epicur, Lucrețiu expune considerente privind teoria evoluției sociale, istoria lumii, originea vorbirii. A încercat să prognozeze unele aspecte ale viitorului omenirii și contradicțiile cu care se
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
și "auctoritas" ("a oamenilor de bine"). Preia de la Aristotel cele șase forme simple de organizare a statului: monarhia - tirania, aristocrația - oligarhia, "politeia" - democrația. Cei mai de seamă reprezentanți ai stoicismului roman au fost: Seneca, Epictet și Marc Aureliu. Seneca, în lucrarea "De otio", susține abstenționismul politic, iar în "De tranquillitate animi" îndeamnă la acțiunea, participare politică. În ceea ce privește puterea supremă în stat, consideră că împăratul trebuie să acționeze în interesul supușilor săi, nu în interes personal. De asemenea, pledează ideea statului universal
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
tranquillitate animi" îndeamnă la acțiunea, participare politică. În ceea ce privește puterea supremă în stat, consideră că împăratul trebuie să acționeze în interesul supușilor săi, nu în interes personal. De asemenea, pledează ideea statului universal, bazat pe conceptul de drept natural. Epictet, în lucrarea "Manualul", a promovat următoarele idei politice: înălțarea spirituală a omului, acceptarea destinului și necesitatea înlăturării sclaviei. Fost sclav, susține că sclavul care își suportă situația cu dârzenie este mai liber decât stăpânul său devenit rob al pasiunilor sale. În lucrarea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
lucrarea "Manualul", a promovat următoarele idei politice: înălțarea spirituală a omului, acceptarea destinului și necesitatea înlăturării sclaviei. Fost sclav, susține că sclavul care își suportă situația cu dârzenie este mai liber decât stăpânul său devenit rob al pasiunilor sale. În lucrarea "De vorbă cu mine însumi", Marcus Aurelius se definește pe sine ca împărat și realizează un jurnal de reflexie filozofică. Consideră libertatea ca o expresie a pasivității, a unei servituți absolute în raport cu destinul, iar regalitatea ca o imagine și emanație
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
cel Mare ca religie de stat, creștinismul se răspândește în întreaga lume greco-romană și va influența și ideologia social-politică a perioadelor următoare. Opoziția maselor față de ideologia catolică se va manifesta prin curente ca: misticismul, gnosticismul, maniheismul, donatismul, pelagismul etc. Prin lucrările sale ("Confesiunile", "Despre trinitate", "Despre împărăția cerească" ș.a.), Augustin a marcat în mod definitiv gândirea creștină europeană. Concepția sa despre lume are un caracter fideist. Astfel, statul nu ar fi o necesitate naturală, apariția sa având la origine păcatul comis
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
iar imperiul ar trebui să fie supus moralmente Bisericii. Scolastica este a doua perioadă din evoluția doctrinei creștine, când sunt introduse elemente din filozofia greacă, perioadă în care are loc confruntarea dintre cultura europeană religioasă și gândirea laică medievală. În lucrările sale, "Summa Theologiae" și "De regno" (sau "De regimine principum"), Toma d'Aquino, militează pentru dependența puterii laice față de cea a clerului și fundamentează doctrina care va sta la baza Bisericii Romano-Catolice. Susține că statul a apărut datorită caracterului social
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
o anticipare a Renașterii. Susținea că autoritatea, deși vine de la Dumnezeu, trebuie să treacă prin popor: "omnis potestas a Deo, per populum", deci doctrina tomistă se apropie de o viziune democratică. Un alt reprezentant al scolasticii este Dante Alighieri. În lucrările sale, "Despre monarhie", "Banchetul", "Divina Comedia", supune discuției raportul dintre stat și Biserică. Omul este o ființă socială, cetățean al lumii, responsabil pentru faptele sale, iar statul apare ca urmare a predeterminării naturii în raport cu forțele supranaturale. Relațiile politice reprezintă pentru
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
un domeniu al activității oamenilor. Susținând că scopul statului este omul și că puterea statală trebuie să fie deasupra celei bisericești, Dante este un precursor al umanismului. Un continuator al gândirii politice a lui Dante este Marsilio de Padova. În lucrarea sa "Defensor pacis" ("Apărătorul păcii"), susține ideea naturii sociale a omului (ca și Aristotel) și definește statul ca o instituție socială suficientă, pentru care dreptul reprezintă un produs al vieții statale, în opoziție cu dogma creștină, unde statul avea ca
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
În același timp, el era ferm convins în organizarea vieții sociale pe fundamentul trainic al cunoștințelor științifice și înlăturarea de la putere a reprezentanților preoțimii. Idealurile lui sociale se bazau pe "Republica" lui Platon privind modelul statului ideal. Ibn Khaldun, în lucrarea "Prolegomena", încearcă să stabilească originile și cauzele evenimentelor politice. Susține că fenomenele vieții sociale sunt supuse unor legi naturale. O trăsătură fundamentală a omului ar fi nevoia de autoritate, de a fi limitat de o putere superioară, în absența căreia
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
acestuia este contrară spiritului politicii, deoarece lasă loc liber abuzurilor conducătorilor autoritari care ar profita de slăbiciunea poporului. Lui Machiavelli i s-a reproșat imoralitatea mijloacelor recomandate, desconsiderându-se caracterul progresist al teoriilor sale, astfel apărând noțiunea de "machiavelism". În lucrările "Istoria Italiei", "Discursuri politice", "Amintiri politice și civile" și în "Considerații în jurul Discursurilor lui Machiavelli", Francesco Guicciardini, considerat părintele istoriei moderne, propune o imagine detaliată și expune opinia sa asupra unor probleme ale Italiei, în care exprimă unele idei raționaliste
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
mare înzestrat cu puteri legislative, iar în fruntea statului să se afle un "Consilium" mic, cu rol executiv. Ca și Machiavelli, manifestă ostilitate față de religie și preoțime. În Franța, un gânditor apropiat de Machiavelli în concepții este Jean Bodin. În lucrarea "Metoda pentru cercetarea ușoară a istoriei" își exprimă concepțiile politice, iar în "Șase cărți despre republică " pe cele juridice. Susține că statul apare independent de voința omului și că numai capii de familie pot avea calitatea de cetățeni. Un accent
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
a pregătit terenul pentru Revoluția burgheză timpurie din secolul al XVII-lea. Ulterior, Contrareforma, încercarea de restabilire a catolicismului s-a dovedit imposibil de realizat. Predicile lui John Wycliffe, primul traducător al Bibliei în engleză, conțin și elemente socio-politice. În lucrări ca "De domenio divina", "Ad parlamentum regi", solicită clerului din Anglia să renunțe la bogăția lumească și la puterea politică și să se întoarcă la viața modestă și morală. De asemenea a susținut ideea secularizării averilor ecleziastice, desființarea excepțiilor fiscale
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
să fie întreprinzător și bun gospodar, care ulterior va sta la baza societății actuale din Europa Occidentală. La Calvin, cea mai bună formă de guvernare este republica, o formă de stat la care toți cetățenii sunt obligați să participe. Primele lucrări în care sunt preconizate idei utopice sunt "Republica" lui Platon și "Politica" lui Aristotel. În aceeași direcție se încadrează și "Leviathanul" lui Thomas Hobbes, "Al doilea tratat" al lui John Locke și "Contractul social" al lui Jean-Jacques Rousseau. Și "Noua
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
proiectului său se afla proprietatea privată. Chiar dacă la prima vedere utopiile par simple exerciții mentale, acestea au prilejuit o analiză critică a epocii respective și încercarea găsirii unui remediu prin profunde transformări politice și sociale. Prin influența exercitată asupra posterității, lucrarea “De optimo republicae statu deque nova insula Utopia” sau pe scurt “Utopia” a lui Thomas Morus poate fi considerată actul de naștere al socialismului utopic. Este interesantă analiza efectuată de autor asupra procesului acumulării primitive a capitalului și înțelegerea naturii
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
umanismul social se află în germene în opera lui Morus. Dacă pentru Machiavelli omul își poate realiza țelurile numai în opoziție, în luptă cu societatea și ceilalți oameni, pentru Morus realizarea omului e posibilă numai pe temeiul fericirii omenirii. Prin lucrările sale, “Filozofia democrației prin simțuri” și “Cetatea Soarelui”, Tommaso Campanella a teoretizat o organizare rațională a societății care se baza pe desființarea proprietății private, fiind astfel, alături de Thomas Morus, unul dintre cei mai importanți precursori ai teoriei comunismului. Potrivit concepției
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
punct de vedere politico-social, iluminismul avea un caracter antifeudal, rațional și antiabsolutist. Critica sistematică a societății se baza pe concepții ca: În "Scrisorile persane", Charles Montesquieu, unul dintre primi mari iluminiști francezi, se situează clar pe poziții antiabsolutiste, iar prin lucrarea "Meditații asupra cauzei măreției și decadenței romanilor" a exercitat o puternică influență asupra gândirii politice și juridice europene moderne. Baza doctrinei politice a lui Montesquieu este "teoria contractului social", în care politica are ca obiect organizarea statului și reglementarea raportului
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
franceză a acelei epoci: subordonarea politicii față de rațiune, lichidarea dependenței feudale, drepturi politice acordate tuturor proprietarilor, primatul libertății ca fiind cea mai importantă lege naturală. Ca formă de guvernare, Voltaire prefera monarhia luminată, ca mai târziu să prefere republica. În lucrarea "Contractul social", Jean-Jacques Rousseau pune în prim-plan conceptul omonim, prin intermediul căruia respectarea legilor primește o justificare rațională și umană. Preluând ideile protestante, a considerat că la baza statului este un contract ipotetic între indivizi și stat, contract care să
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
aceste condiții este reabilitată concepția antică după care libertatea nu este decît supunerea față de legi. Conform lui Rousseau, apariția societății și a statului a fost determinată de caracterul social al omului, a tendinței acestuia către o viață mai bună. În lucrarea "Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni", realizează o sistematizare teoretică a etapelor trecerii la "societatea civilă" (societate bazată pe proprietatea privată). În "Discurs asupra inegalității" subliniază rolul proprietății private în apariția inegalității, care la rându-i reduce libertatea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
-și găsească originea în rațiune, scopul prim al legilor fiind de a asigura "cea mai mare fericire la cei mai mulți", demascând cruzimea legilor, inumanitatea procedurilor, arbitrariul judecătorilor din acea perioadă. Susținător al egalității sociale, demasca privilegiile acordate nobilimii și clerului. În lucrarea "Despre infracțiuni și pedepse", se ocupă în exclusivitate cu dreptul penal și atacă bazele justiției penale feudale. Exprimându-și adeziunea față de teoria contractului social, consideră că adevărata cauză a sărăciei și inegalității este proprietatea privată. Ca ieșire din impas, propune
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
interesele burgheziei germane din perioada acumulării primitive a capitalului. A fost cel care a deschis drumul compromisului dintre burghezia germană și feudalitate, încercînd să obțină drepturi economice și politice pentru aceasta și militând pentru o politică a absolutismului luminat. În lucrarea sa "Monadologie", pe lângă conceptele filozofice de tip dialectic, susține modul de producție capitalist, considerîndu-l singura alternativă a progresului social. Leibnitz a legat ideea unității naționale a tuturor germanilor de noul mod de producție capitalist, de realizarea sa. În "Theodiceea", încearcă
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Opera sociologului Hugo Grotius poate fi considerată prima încercare de expunere sistematică a teoriei dreptului natural, în conformitate cu interesele burgheziei din Olanda. Marea sa inovație constă în proclamarea autonomiei dreptului natural sau rațional, considerat distinct de morală și de politică. În lucrarea "De jure belli ac pacis", tratează problemele de drept internațional având ca bază înțelegerile dintre popoare și nu forța. Mai mult, starea naturală este prezentată ca având următoarele trăsături: Apariția proprietății private contribuie la deschiderea conflictelor între oameni și de
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Apariția proprietății private contribuie la deschiderea conflictelor între oameni și de aceea este necesar acel contract social, care să creeze sentimentul de siguranță. Deci, după Grotius, statul este rezultatul acțiunii conștiente a oamenilor, care se vor subordona monarhului absolut. În lucrarea sa filozofică fundamentală, "Etica more geometrico demonstrata", Baruch Spinoza susține teoria dreptului natural. Conform teoriilor sale, apariția conflictelor între oameni determină instabilitatea acestui drept și necesitatea constituirii statului. Astfel, prin intermediul contractului social, statul reprezintă o putere cu caracter unic pentru
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]