50,001 matches
-
comunicării gestuale presupune diminuarea și chiar stoparea unor comportamente indezirabile ale elevilor, economisind timpul prețios al lecției, prin intermediul mimicii grave, privirii pătrunzătoare, apropierii în ritm lent de banca elevului, poziționării în spațiul personal al acestuia, atingerii pe umăr sau pe braț în semn de liniștire. Din păcate, disfuncțiile sau ,,dislocările" gesturilor din viața socială, menționate de Erving Goffman, se manifestă și în comunicarea didactică: a) gesturi care țin de pierderea controlului muscular asupra propriului corp și care pot crea impresia că
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
verbală cu scopul de a o întări (mișcarea verticală a degetului arătător al profesorului care însoțește mesajul verbal de avertizare a unui elev) sau de a o contrazice (zâmbetul profesorului însoțit de mesajul verbal de avertizare); • substituie comunicarea verbală (deschiderea brațelor înlocuiește mesajul verbal de apreciere); • completează comunicarea verbală (aprecierea verbală a unui elev poate fi însoțită de o bătaie ușoară pe umăr); • accentuează comunicarea verbală (mărirea ușoară a ochilor, indicarea cu degetul arătător); • încheie un enunț incomplet lingvistic (gestul ducerii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
disciplinarea acestora ( Profesorul bate ușor din palme pentru a atrage atenția, în loc să spună ,,Nimeni nu mai vorbește din această clipă!"); • pregătirea unor scenete în cadrul serbărilor școlare (Profesorul utilizează sau creează embleme pentru a conduce repetițiile unor activități artistice); • varietate (Deschiderea brațelor, stabilirea contactului vizual direct cu elevii, schițarea unui zâmbet exprimă starea de bine și plăcerea interacțiunii). La rândul lor și elevii folosesc emblemele în timpul orei pentru a tranmite colegilor anumite mesaje: așezarea palmei pe frunte (durere de cap provocată de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ritm, gesturile dirijorale 118 mențin fluența ritmului de vorbire al profesorului, asigurând dinamismul și forța comunicării. 8) Sublinierile (underliners): gesturi prin care se evidențiază un cuvânt, o propoziție sau un pasaj. De regulă, profesorul de tip nonverbal, care-și mișcă brațul sau capul pentru a sublinia anumite cuvinte în comunicarea didactică, oferă un indiciu suplimentar față de profesorul de tip verbal. Marele avantaj al folosirii ilustratorilor în predare este acela al menținerii privirilor elevilor spre profesor, asigurându-se astfel o atenție sporită
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
degetului pe buze în semn de liniștire; • deplasarea spre elevul indisciplinat; • așezarea în bancă alături de elevul cu dificultăți de învățare; • atingerea umărului elevului neatent. c) ajută la interpretarea unui rol: • rotirea rapidă a mâinilor precum o morișcă; • mișcarea lentă a brațelor care imită zborul unui fluture. Următoarele obiective sunt îndeplinite prin utilizarea reglatorilor de către profesor în vederea obținerii comportamentului de atenție: • stoparea comportamentelor indezirabile într-un mod simplu, elegant și rapid; • micșorarea conflictului generat de comportamentele perturbatoare ale elevilor; • pierderea poziției centrale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
poate să fie o modalitate prin care profesorul poate câștiga timp înainte de a lua o decizie sau de a scrie o notă în catalog. Dacă își pune din nou ochelarii, înseamnă că dorește ,,să vadă" potențialul elevului, iar dacă închide brațele ochelarilor este un semn că intenționează să ia o decizie. Este important ca fiecare profesor să-și identifice și să-și monitorizeze gesturile personale, prin care-și exprimă identitatea/unicitatea, în vederea îmbunătățirii imaginii de sine și eficientizării relaționării cu elevii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca fiecare profesor să-și identifice și să-și monitorizeze gesturile personale, prin care-și exprimă identitatea/unicitatea, în vederea îmbunătățirii imaginii de sine și eficientizării relaționării cu elevii. B) După parametrii gestului * În funcție de amploare, întâlnim în comunicarea didactică: gesturi ample (brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și să-și monitorizeze gesturile personale, prin care-și exprimă identitatea/unicitatea, în vederea îmbunătățirii imaginii de sine și eficientizării relaționării cu elevii. B) După parametrii gestului * În funcție de amploare, întâlnim în comunicarea didactică: gesturi ample (brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin care-și exprimă identitatea/unicitatea, în vederea îmbunătățirii imaginii de sine și eficientizării relaționării cu elevii. B) După parametrii gestului * În funcție de amploare, întâlnim în comunicarea didactică: gesturi ample (brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
structura anatomo-fiziologică a corpului uman (gesturile executate cu mâinile și degetele au un ritm alert comparativ cu cele ale picioarelor, datorită structurii anatomice a corpului uman). * După direcția de execuție, observăm îndeosebi în comunicarea didactică gesturi centrifuge (întinderea și deschiderea brațelor și mâinilor) și gesturi centripete (încrucișarea mâinilor și picioarelor). De regulă, mâinile dirijate către exterior, relevă dispobilitatea de a comunica, iar mâinile orientate în mod sistematic către corp, desemnează mai degrabă preocuparea pentru sine. Practic, direcția de execuție a gestului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atitudinea profesorului față de elevi: dacă gesturile centrifuge se asociază cu atitudinea deschisă, gesturile centripete relevă o atitudine închisă față de aceștia. Observăm frecvent apariția gesturilor pluridirecționale cu amplitudine mare în sala de clasă. În activitatea de predare, predomină orientarea palmelor și brațelor deschise către elevi și susținerea contactului vizual cu toți elevii. Prin urmare, recomandăm evitarea atitudinii de închidere sau apărare semnalată prin încrucișarea brațelor și picioarelor, prin distanțare de elevi și prin evitarea contactului vizual. * În funcție de intensitate, descifrăm în comunicarea didactică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturilor pluridirecționale cu amplitudine mare în sala de clasă. În activitatea de predare, predomină orientarea palmelor și brațelor deschise către elevi și susținerea contactului vizual cu toți elevii. Prin urmare, recomandăm evitarea atitudinii de închidere sau apărare semnalată prin încrucișarea brațelor și picioarelor, prin distanțare de elevi și prin evitarea contactului vizual. * În funcție de intensitate, descifrăm în comunicarea didactică gesturi expresive (de exemplu, ridicarea umerilor elevului care nu știe să răspundă) și gesturi inexpresive (cum ar fi orientarea palmelor profesorului în jos
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de atenție din partea tuturor elevilor. De exemplu, există momente când un profesor nu dorește să specifice ce elev trebuie să răspundă pentru că își dorește ca toți să răspundă în cor și de aceea execută un gest deschis: își întinde ambele brațe cu palmele în afară. C) După partea corpului care realizează gestul * Gesturi ale capului În comunicarea didactică regăsim toate modalitățile gestuale ale capului menționate de Horst H. Rückle132 și semnificații ale acestor mișcări: a) îndreptarea capului înainte: gest care exprimă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin aplecarea trunchiului și apropierea de carte și de elev). De regulă, înclinarea trunchiului profesorului spre elev denotă faptul că-i acordă atenție, iar retragerea sau răsucirea corpului atunci când i se solicită ceva, poate semnifica negare sau refuz. * Gesturi ale brațelor, mâinilor și degetelor (încrucișate, întinse, deschise, în opoziție, ridicate etc.). Gesturile realizate cu mâinile sunt cele mai frecvente, vizibile și mai nuanțate în comunicarea didactică în vederea reprezentării și însuflețirii termenilor, simbolizării unor acte, ilustrării unor obiecte. Gesturile realizate cu mâinile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
legată de evitarea atingerii elevilor ar fi teama profesorilor de a nu se interpreta gestul ca fiind o exagerare a intimității sau un abuz de putere. Fără a-și asuma anumite riscuri, profesorul poate atinge umerii și partea superioară a brațelor unui elev. Atingerea poate să sporească sau să slăbească controlul în relația profesor-elev în funcție de mai mulți factori (natura relației, locul atins, starea de dispoziție, interpretarea gestului, credibilitatea și încrederea oferite de profesor etc.). • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactice; - stabilește contactul vizual direct cu elevii. b) exprimă atitudinea de cooperare, interes și încredere: - își orientează corpul sau își concentrează privirea în direcția elevului ales; - indică elevul prin înaintarea capului și schițarea unui surâs; - atinge pe umăr sau pe braț elevul ales. c) stopează comportamentul indezirabil al elevului într-un mod pedagogic: - își orientează corpul sau privirea către elevul indisciplinat; - se deplasează lent către elevul indisciplinat. d) reflectă relația de apropiere față de elevi: - înclină capul spre elevul ales; - se deplasează
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Explicați și exemplificați cum facilitează gesturile profesorului însușirea unităților de învățare. 5. Gesturile complementare care însoțesc mesajul verbal al profesorului cu scopul de a descrie un cuvânt sau un obiect se numesc ilustratori. Majoritatea ilustratorilor implică mișcările mâinilor și ale brațelor, nefiind exclusă nici antrenarea altor părți ale corpului uman. Definiți tipurile de ilustratori prezentate de Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969): ideografe, kinetografe, pictografe, bastoane, mișcări spațiale, mișcări ritmice, mișcări deictice, sublinieri. 6. Identificați din expresiile faciale de mai
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scris spre elev 4 3 7 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 8 9 6. își concentrează privirea spre elev 11 5 16 7. se deplasează către elevul indicat 2 3 5 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 4 5 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 7,735 df = 7 p =,013 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 13 11 24 2. înclină capul spre elev
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scris spre elev 7 4 11 5. înaintează capul și schițează un surâs 2 9 11 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 2 7 9 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 5 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 22,326 df = 7 p = ,002 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 12 8 20 2. înclină capul spre elev
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scris spre elev 5 3 8 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 9 10 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 1 7 8 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 7 8 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 26,625 df = 7 p =,000 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 14 10 24 2. înclină capul spre elev
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scris spre elev 2 2 4 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 7 8 6. își concentrează privirea spre elev 10 5 15 7. se deplasează către elevul indicat 5 9 14 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 0 6 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 24,899 df = 7 p =,001 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 14 10 24 2. înclină capul spre elev
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scris spre elev 7 2 9 5. înaintează capul și schițează un surâs 8 8 16 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 4 7 11 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 0 2 2 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 17,051 df = 7 p = ,017 Anexa 11 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind captarea atenției elevilor în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor (21,37 31,59) Observator număr 1
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care au intrat în contact cu regina și care au fost impresionate de comportamentul și de înfățișarea sa. În perioada de tinerețe a Cristinei, Ducele de Guise observa:„Nu este înaltă, dar are un chip plăcut și un spate mare, brațe frumoase și mâini albe. Un umăr este mai mare decât celălalt, însă ascunde acest defect foarte bine prin haine excentrice, mișcări ciudate și un mers straniu[...] Forma feței este una regulată, însă este încadrată de o coafura foarte ciudată. Poartă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
curtea noastră decât știu chiar eu. De fapt, este o persoană absolut extraordinară“. (trad. n.) Doamna de Motteville remarca șocată:„După ce s-a închinat, s-a aruncat în fotoliu și-a pus picioarele de o parte și de alta, peste brațele scaunului. A intrat în transă și a început să ofteze des și adânc, apoi brusc s a ridicat ca și cum un zgomot ar fi trezit-o la realitate. [...]Este absolut extraordinară[...] Aproape toate acțiunile sale sunt cumva extravagante [...] sub nici o formă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Sommerset, un tânăr scoțian care făcea parte din suita regală. Conform relatărilor, în timpul unui concurs, Carr a alunecat de pe cal și și-a rupt piciorul.„Iacob i-a uimit pe spectatori fugind pe câmp și prinzându-l pe Carr în brațe.“. Istoricul William Mc Elwee scria că Iacob începuse „să se comporte cu Carr cu aceeași exagerată, evidentă afecțiune, atât în public cât și în viața particulară.“ (t. n.) Acest comportament este sursa principală de inspirație pentru autorii de literatură apocrifă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]