48,552 matches
-
XIX, odată cu apariția convențiilor de pescuit ce au modificat în repetate rânduri apele teritoriale, autoritățile britanice și ale insulelor au considerat că activitățile pescarilor francezi în jurul acestor insule sunt iegale. Franța și Regatul Unit au decis în 1950 să regleze litigiul pe baze strict juridice și au depus o cerere de arbitraj la Curtea Internațională de Justiție de la Haga. Chestiunea drepturilor de pescuit a fost reglată în prealabil printr-un acord comercial între cele două țări, aflat încă în vigoare. Regatul
Ecréhous () [Corola-website/Science/305688_a_307017]
-
înainte de a ocupa posturi ministeriale. Și-a asumat responsabilitatea pentru crimele regimului nazist atât la procesul de la Nürnberg cât și în memoriile sale. Nivelul său de implicare în persecutarea evreilor și nivelul său de cunoaștere a Holocaustului rămân probleme de litigiu. Speer s-a înscris în Partidul Nazist în anul 1931. Abilitățile lui arhitecturale l-au făcut din ce în ce mai cunoscut în cadrul partidului și a devenit un membru din cercul apropiat al lui Hitler. Hitler l-a recomandat pentru a proiecta și construi
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
devenit poziție oficială a Parlamentului European, după ce a întrunit 386 de semnături ale deputaților europeni. Sabin Cutaș mai este raportor al Parlamentului European pentru încheierea unui Acord între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de instituire a unui mecanism de soluționare a litigiilor sau pentru propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a statelor membre să adere la Convenția referitoare la expozițiile internaționale semnată la Paris la 22 noiembrie 1928. Deputatul european a fost desemnat raportor din partea grupului său politic pentru dosare precum
George Sabin Cutaș () [Corola-website/Science/305357_a_306686]
-
dreptul unei părți din acel proces. Este în fapt o veritabilă chemare în judecată prin care un terț solicită introducerea să într-un proces preexistent pentru a i se recunoaște sau stabili un drept propriu. Cererea, soluționabila și independent de litigiul pendențe, are un caracter incidental ce determină lărgirea cadrului procesual din punctul de vedere al părților și în anumte cazuri și sub aspectul obiectului litigiului. Intervenția voluntară principala se poate face, de regulă, doar în fața primei instanțe, pana înainte de închiderea
Intervenție voluntară () [Corola-website/Science/303445_a_304774]
-
pentru a i se recunoaște sau stabili un drept propriu. Cererea, soluționabila și independent de litigiul pendențe, are un caracter incidental ce determină lărgirea cadrului procesual din punctul de vedere al părților și în anumte cazuri și sub aspectul obiectului litigiului. Intervenția voluntară principala se poate face, de regulă, doar în fața primei instanțe, pana înainte de închiderea dezbaterilor. În mod excepțional, cu acordul părților implicate în litigiul în curs de desfășurare, o astfel de cerere poate fi admisă și în instanță de
Intervenție voluntară () [Corola-website/Science/303445_a_304774]
-
procesual din punctul de vedere al părților și în anumte cazuri și sub aspectul obiectului litigiului. Intervenția voluntară principala se poate face, de regulă, doar în fața primei instanțe, pana înainte de închiderea dezbaterilor. În mod excepțional, cu acordul părților implicate în litigiul în curs de desfășurare, o astfel de cerere poate fi admisă și în instanță de apel. <br> În cazul în care pretențiile terțului sunt susceptibile de soluționare în litigiul pendențe, instanța de judecată va admite în principiu cererea de intervenție
Intervenție voluntară () [Corola-website/Science/303445_a_304774]
-
înainte de închiderea dezbaterilor. În mod excepțional, cu acordul părților implicate în litigiul în curs de desfășurare, o astfel de cerere poate fi admisă și în instanță de apel. <br> În cazul în care pretențiile terțului sunt susceptibile de soluționare în litigiul pendențe, instanța de judecată va admite în principiu cererea de intervenție. În cazul contrar, va pronunța printr-o încheiere respingerea cererii. <br> Ca urmare a încuviințării în principiu, instanța este investita cu judecarea pretențiilor terțului intervenient care devine astfel parte
Intervenție voluntară () [Corola-website/Science/303445_a_304774]
-
de acesta devine un drept litigios, părțile inițiale sunt puse în întârziere față de intervenient, iar prescripția extinctiva, a dreptului la acțiune, este întreruptă condiționat. Este cererea prin care un terț care justifică un interes "preventiv", solicită introducerea să într-un litigiu în curs de desfășurare, pentru a apăra drepturile uneia din părțile inițiale. Intervenția voluntară accesorie duce la lărgirea cadrului procesual doar sub aspectul părților. Spre deosebire de cererea voluntară principala, cea accesorie se poate face chiar și înaintea instanței de recurs.
Intervenție voluntară () [Corola-website/Science/303445_a_304774]
-
sportivă. Noul club a cumpărat de la Drăgășani dreptul de a evolua în Divizia C sezonul 2003 - 2004. Echipa nu a reușit nicio performanță pe plan sportiv, retrogradând în Liga a IV-a, dar s-a menținut în atenția mass-mediei datorită litigiului, de lungă durată, dintre acesta și clubul din Timișoara. În 2004 au loc tratative între Claudio Zambon și Marian Iancu pentru ca echipa finanțată de acesta, FCU Politehnica Timișoara, să preia palmaresul și culorile, dar Iancu renunță la intenția de a
FC Politehnica Timișoara (2003-2011) () [Corola-website/Science/313030_a_314359]
-
la 22 iulie 1930 în prezența inginerilor navali români și italieni, precum și a unei delegații a Ministerului român de Război, și ministru plenipotențiar al României în Italia, Dimitrie I. Ghica. Însă submarinul nu era gata să fie predat. În urma unor litigii între Statul român și șantierul Quarnaro din Italia, submarinul a fost în fine predat la 9 mai 1936. După ce și-a luat torpilele de la Neapole, submarinul a ajuns la Constanța în 27 iunie și a fost încadrat în Divizia de
NMS Delfinul () [Corola-website/Science/313535_a_314864]
-
Municipalitatea, în fruntea careia se afla, la acea data, primarul Radu Portocală a donat 500.000 lei pentru realizarea clădirii. După 1947, clădirea a fost naționalizată, fiind transformată în cinematograf, păstrându-se totuși numele de "Cinematograful Lira". După un îndelungat litigiu, în anul 2010 clărirea a fost retrocedată Societății Filarmonice.
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
Gârlanici este amintit ulterior într-un document din 13 mai 1812. „Hotărnicia moșiei Vărzărești de pe Bâc făcută de spătarul Constantin Catargiu”, în care sunt pomenite documentele vechi ale moșiilor din vecinătate, inclusiv ale mănăstirii Căpriana și care vorbește despre un litigiu de hotar apărut între moșia stolnicului Zamfirache din Vărzărești și moșia mănăstirii Căpriana: „Și cerându-se dela mănăstire scrisorile în pricina aceasta, mai întîi au arătat un ispisoc sârbesc den velet 6928 (1420), aprilie 25 de la Alexandru Voievodu prin care
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
sale au fost interpretate în mod mai restrictiv decât astăzi. În ' (1947), Curtea s-a inspirat din corespondența lui Thomas Jefferson pentru a cere „un zid de separare între biserică și Stat”, deși limita exactă dintre această separare rămâne în litigiu. Drepturile de exprimare au fost extinse în mod semnificativ într-o serie de hotărâri judecătorești în secolele al XX-lea și al XXI-lea care au protejat diverse forme de expresie politică, expresie anonimă, finanțare a campaniilor electorale, pornografie, și
Bill of Rights () [Corola-website/Science/314056_a_315385]
-
întregul sat răspunde de cele întâmplate și nu anumite persoane. Lui Csehi și Luca nu le-a rămas altceva de făcut decât să interzică folosirea pădurilor ocupate și să așeze 12 pădurari pe lângă copacii care fuseseră doborâți, pentru ca, până la rezolvarea litigiului, nimeni să nu pătrundă în această zonă. Interdicția nu a fost, însă, respectată: a doua zi, sătenii s-au dus din nou la pădure și au cărat cât au putut din copacii doborâți. Între timp, administratorul Lázár, primind informarea lui
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
chiar în aceeași zi, de a impune sătenilor să iasă din pădurea ocupată și să lase acolo copacii tăiați, nu s-a soldat cu vreun rezultat. Ei n-au vrut să oprească tăiatul copacilor decât cu condiția ca, până la rezolvarea litigiului și stăpânilor de moșii să li se interzică folosirea pădurii. Zudor și Szálantzi i-au amenințat, atunci, cu folosirea armatei împotriva lor. Stremțenii au răspuns că mai degrabă vor ține piept soldaților, decât să părăsească pădurea ocupată. În aceste împrejurări
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
prin așa-numitul Anschluss. Ca urmare a presiunii politice crescânde asupra Cehoslovacia cu privire la regiunea Sudeților și în ciuda alianței franco-cehoslovace, Franța, Regatul Unit, Germania și Italia au căzut de acord în timpul Conferinței de la München să forțeze Praga să cedeze teritoriul în litigiu. Cehoslovacia a cedat o parte a teritoriului ei, o zonă puternic industrializată, cu numeroase fortificații militare, rămânând cu economia și apărarea dezorganizate. Germania a ignorat prevederile înțelegerii și a invadat restul Cehoslovaciei în martie 1939. Hitler, fiind sigur că Franța
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
fraudele prin "pilire" sau prin "ciuntire", constând în prelevarea unei mici cantități de aur din fiecare monedă. Împăratul Iulian, a instaurat, în anul 363, funcționari controlori în fiecare oraș al Imperiului, însărcinați să verifice greutățile "solidi"-lor și să arbitreze litigiile dintre cumpărătorii și vânzătorii de "solidi". Controlorii foloseau greutăți sau mici balanțe calibrate la 4,5 grame. Această măsură a fost menținută de succesorii săi, Valentinienii. În anul 368, Valentinian I și Valens întăresc valoarea "solidus"-ului impunând trecerea titlului
Solidus () [Corola-website/Science/313343_a_314672]
-
(cunoscută și drept Curtea Mondială sau CIJ; ) este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Țările de Jos. Principalele sale funcții legale sunt soluționarea litigiilor prezentate de către statele membre și de a da avizele legale cu privire la întrebările adresate de către organele autorizate în mod corespunzător internaționale, agențiilor și a Adunării Generale a ONU. CIJ nu ar trebui să fie confundată cu Curtea Penală Internațională, care are
Curtea Internațională de Justiție () [Corola-website/Science/314805_a_316134]
-
parte; Nauru de asemenea, a devenit parte în 1988. O dată ce un stat este parte la statutul curții, are dreptul de a participa cu cazuri în fața Curții. Cu toate acestea, calitatea de parte la Statut nu dă automat jurizdicție Curții asupra litigiilor care implică aceste părți. Problema de competență este considerată în două tipuri de cazuri: aspecte controversate și avizele. În cazuri controversate (proceduri adverse încercarea să soluționeze un litigiu), CIJ produce hotărâri cu caracter obligatoriu între state care acceptă să se
Curtea Internațională de Justiție () [Corola-website/Science/314805_a_316134]
-
acestea, calitatea de parte la Statut nu dă automat jurizdicție Curții asupra litigiilor care implică aceste părți. Problema de competență este considerată în două tipuri de cazuri: aspecte controversate și avizele. În cazuri controversate (proceduri adverse încercarea să soluționeze un litigiu), CIJ produce hotărâri cu caracter obligatoriu între state care acceptă să se supună hotărârii de judecată. Numai statele pot fi parte în cazurile controversate. Persoanele fizice, societățile, părțile ale unui stat federativ, ONG-uri, ONU și organele de auto-determinare sunt
Curtea Internațională de Justiție () [Corola-website/Science/314805_a_316134]
-
încheiat prin redactarea unui Tratat frontalier româno-ucrainean, numit "Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare", semnat la Constanța, în 2 iunie 1997, care a oficializat "de jure" apartenența a cinci din cele șase insule contestate la Ucraina (rămânănd în litigiu doar Insula Maican și apele teritoriale din jurul insulei Șerpilor din Marea Neagră). Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare a intrat în vigoare la 22 octombrie 1997. În 11 mai 2004, Ucraina a început lucrările de construire a canalului Dunăre
Relațiile dintre România și Ucraina () [Corola-website/Science/314842_a_316171]
-
format din Naftogaz Ukrainy și Chornomornaftogaz pentru a participa împreună la licitația pentru concesionarea respectivei suprafețe. În larg, limita revendicărilor Ucrainei la vest era mult mai apropiată de coastele României decât de ale sale, ceeace a adus suprafața zonei în litigiu la km. La data de 16 septembrie 2004, partea română a adus disputa privind delimitarea platoului maritim dintre cele două țări în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ) de la Haga. La 15 august 2005 România a depus un memoriu referitor la
Relațiile dintre România și Ucraina () [Corola-website/Science/314842_a_316171]
-
a căror evoluție geomorfologică condiționează traseul frontierei româno-ucrainene cât și o parte din apele teritoriale din apropierea imediată a gurilor Dunării, până la linia delimitată la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009/9 a CIJ de la Haga. Un nou litigiu a apărut, astfel, după intrarea în vigoare a Tratatului româno-ucrainean de la Constanța din 1997, deoarece aluvionarea naturală, colmatarea golfului Musura și prelungirea canalului Musura spre sud constituie, conform poziției ucrainene, un motiv pentru a prelungi spre sud și frontiera. În
Relațiile dintre România și Ucraina () [Corola-website/Science/314842_a_316171]
-
golfului Musura, așa cum erau în anul 1997, în momentul semării Tratatului frontalier de la Constanța, apoi la echidistanță de talvegul brațului Chilia-Stambulul Nou și de digul Nord al brațului Sulina. Traseul care va fi adoptat "de jure" la rezolvarea acestui nou litigiu, va condiționa atât apartenența noilor ostroave încă nedenumite, în proces de constituire în sud-estul ostrovului Limba și între gura brațului Chilia și cea a brațului Sulina, cât și o parte din apele teritoriale din apropierea imediată a gurilor Dunării, până la linia
Relațiile dintre România și Ucraina () [Corola-website/Science/314842_a_316171]
-
nr. 813 din 17 noiembrie 2011. (2) Decizia de expropriere constituie titlu executoriu pentru predarea bunului imobil, atât împotriva celor expropriați, cât și împotriva celor care pretind un drept legat de bunul imobil expropriat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului legat de proprietatea bunului imobil expropriat. Contestația asupra deciziei de expropriere nu suspendă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cauză. ... (3) Decizia de expropriere se emite și își produce efectele și în situația în care proprietarii imobilelor cuprinse
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]