49,590 matches
-
capabilă să mențină sub control impulsurile și reacțiile afective va fi altfel încadrată moral sau juridic decât o persoană normală. [[Imagine:Amygdala.gif|thumb|Sistemul limbic: corpul amigdaloid (în roșu)-Imagine animată]] În creier nu există un "centru al normelor morale". Comportamentul moral rezultă dintr-un schimb complex între emoții și judecăți, ce are loc în diverse regiuni ale creierului. Emoțiile sunt strâns legate de cortexul prefrontal ventro-medial și de [[corpul amigdaloid]], ce aparține de [[sistemul limbic]]. Leziuni ale acestor regiuni
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
mențină sub control impulsurile și reacțiile afective va fi altfel încadrată moral sau juridic decât o persoană normală. [[Imagine:Amygdala.gif|thumb|Sistemul limbic: corpul amigdaloid (în roșu)-Imagine animată]] În creier nu există un "centru al normelor morale". Comportamentul moral rezultă dintr-un schimb complex între emoții și judecăți, ce are loc în diverse regiuni ale creierului. Emoțiile sunt strâns legate de cortexul prefrontal ventro-medial și de [[corpul amigdaloid]], ce aparține de [[sistemul limbic]]. Leziuni ale acestor regiuni pot provoca
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
strâns legate de cortexul prefrontal ventro-medial și de [[corpul amigdaloid]], ce aparține de [[sistemul limbic]]. Leziuni ale acestor regiuni pot provoca o pierdere a reacțiilor emotive. Din aceste constatări rezultă pentru neuroetică o serie de probleme, cum ar fi responsabilitea morală și juridică a persoanelor cu asemenea leziuni, în cazul comiterii unui delict. Aceste persoane pot fi etichetate ca delicvenți sau ca pacienți? Delimitarea nu este totdeauna ușoară, cum ar fi cazul delicvenților sexuali. Pe de o parte li se recunoaște
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
asemenea leziuni, în cazul comiterii unui delict. Aceste persoane pot fi etichetate ca delicvenți sau ca pacienți? Delimitarea nu este totdeauna ușoară, cum ar fi cazul delicvenților sexuali. Pe de o parte li se recunoaște responsabilitatea, fiind capabili de discernământ moral, și li se aplică o pedeapsă privativă de libertate (necesitatea protecției societății), în același timp însă sunt supuși unui tratament medical. [[Categorie:Bioetică]] [[Categorie:Neuroștiințe]]
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
în 1749 se mută la Paris și devine cetățean francez. Participă la redactarea Enciclopediei Franceze alături de Denis Diderot și Jean le Rond d'Alembert , studiu introductiv și traducere Dan Bădărău, "Sistemul naturii sau Despre legile lumii fizice și ale lumii morale," București, Editura Științifică, 1957
Paul Henri Thiry d'Holbach () [Corola-website/Science/311315_a_312644]
-
oară în România nuvela "Moneda" a lui Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, nuvelă care l-a inspirat și pe Vasile Alecsandri când a scris "Istoria unui galbîn". Toate traducerile făcute de Lecca și publicate în "Mozaicul" au aceleași trei caracteristici: ideea morală, eroticul și fantasticul. Astfel, cititorul abonat al revistei lui Constantin Lecca, era îndemnat să ducă o viață morală și simplă, lipsită de patimi cum erau jocul de cărți și lașitatea. Semnificativ în activitatea publicistică a pictorului este că apariția revistei
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Vasile Alecsandri când a scris "Istoria unui galbîn". Toate traducerile făcute de Lecca și publicate în "Mozaicul" au aceleași trei caracteristici: ideea morală, eroticul și fantasticul. Astfel, cititorul abonat al revistei lui Constantin Lecca, era îndemnat să ducă o viață morală și simplă, lipsită de patimi cum erau jocul de cărți și lașitatea. Semnificativ în activitatea publicistică a pictorului este că apariția revistei "Mozaicul" a fost aproape simultană cu apariția revistelor literare din Brașov, în anul 1838: "Foaia Duminicii, Foaia Literară
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
a răsărit peste orizontul României"”. În paginile Revistei "Mozaicul" s-au tipărit cărțile: "Neghina între grâu sau religie și fățărnicie" - dramă în trei acte de Grigore Otetelișanu (1839), "Călătoria împăratului Sigismund" - comedie în patru acte de Grigore Pleșoianu (1839), "Abețedarul moral" - de Grigore Mihăescu (1839), "Învățiatură creștinească spre folosul tuturor de obsce" - fără autor (1839), Die Kreuzfahrer "Cruciații"- de Kotzebue (1839), "Canarul" - istorie morală și religioasă franceză de Grigore Otetelișanu (1840), "Tratatul de morală și fericire" (în limba franceză: Traité de la
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
acte de Grigore Otetelișanu (1839), "Călătoria împăratului Sigismund" - comedie în patru acte de Grigore Pleșoianu (1839), "Abețedarul moral" - de Grigore Mihăescu (1839), "Învățiatură creștinească spre folosul tuturor de obsce" - fără autor (1839), Die Kreuzfahrer "Cruciații"- de Kotzebue (1839), "Canarul" - istorie morală și religioasă franceză de Grigore Otetelișanu (1840), "Tratatul de morală și fericire" (în limba franceză: Traité de la morale et le bonheur ) - după Jean-Zacharie Paradis de Raymondis de Grigore Otetelișanu (1842), "Epistolare de mînă" - fără autor (1840), "Carte de metodică pentru
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
ca valoare artistică. Cele mai bune lucrări portretistice pe care le-a făcut au fost acelea ale prietenilor, familiei Lecca, precum și ale unor demnitari foarte importanți. Acestea sunt picturile asupra cărora a zăbovit îndelung și a căutat să reprezinte caractere morale. Lecca a început în Țara Românească cu continuarea activității sale de la Buda în cadrul Revistei "Biblioteca românească". A ilustrat "Almanahul Satului" împreună cu Anton Chladek în anul 1837. În paginile revistei au apărut portretele lui Grigore Băleanu, Grigore Ghica și a domnitorului
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
singurul marinar la bord, alături de soția armatorului, Doamna Weldon, fiul ei, Jack, vărul ei, entomologul Bénédict, negrii salvați și bucătarul Negoro. Întreaga călătorie de întoarcere va constitui o ocazie pentru Dick Sand de a se dezvolta din punct de vedere moral și de a-și dovedi limitele fizice, să facă față unor situații deosebit de periculoase și să reziste amenințării constituite de perfidul Negoro, enigmaticul bucătar de la bord. Acesta reușește la un moment dat să defecteze singura busolă de la bordul vasului, conducându
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
și după câteva luni de închisoare, este condamnat la trei ani de domiciuliu forțat în Calabria. 1936 - martie este eliberat și revine la Torino, unde află că Țină s-a logodit, veste care-i provoacă o profundă criză sentimentală și morală. 1937 - reia colaborarea cu editură Einaudi și lucrează și pentru editură Mondadori. La 1 mai 1938 este definitiv angajat de către editură Einaudi. 1943 - din 8 septembrie editură Einaudi este sub directă obsevare a unui comisar al regimului Mussolini, instalat în
Cesare Pavese () [Corola-website/Science/311361_a_312690]
-
ce i-o reclamă, potrivit obiceiului, legătura de sânge cu cel mort. Fapta Antigonei a fost însă repede descoperită de Creon care o condamnă la moarte. În discuția aprinsă dintre Creon și Antigona se dezvăluie o ciocnire ascuțită de principii morale. Antigona, fecioară firavă și gingașă, este înzestrată cu un caracter îndrăzneț, cu un curaj demn de un luptător. Tăria ei de a-l înfrunta pe rege se trage din conștiința că acționează în numele legilor străbune, nescrise, în care se sintetizează
Antigona (Sofocle) () [Corola-website/Science/311344_a_312673]
-
bătrânețea nefericită a tatălui său orb. A încercat, între zidurile Tebei, să-și impace frații. Rareori s-a putut gândi și la ea, la problemele ei intime, ca fată tânără, ca îndrăgostită. Datoria față de alții, ca și cea față de legea morală, i-a poruncit să uite de sine. Găsim în misiunea ei o frumusețe severă, de proporții eroice. Aceasta se păstrează până la sfârșit; spre grota unde va fi ca și înmormântată de vie, Antigona va păși demnă, hotărâtă, fără ezitările, slăbiciunile
Antigona (Sofocle) () [Corola-website/Science/311344_a_312673]
-
din cele mai frumoase opere ale teatrului grec, dacă nu chiar cea mai frumoasă. Statura nobilă a Antigonei impune, alcătuind o replică vie a satuilor lui Fidias și ale elevilor săi. Pare o statuie vie a datoriei. Prin gândirea sa morală, ca și prin apriga ei stăruință în virtute, domină, parcă, nu numai umanitatea dimprejur, ci toată umanitatea. Dintr-un subiect simplu, poetul a știut să scoată peripeții dramatice, fiecare din acestea unind un conținut psihologic cu unul filozofic. Succesiunea scenelor
Antigona (Sofocle) () [Corola-website/Science/311344_a_312673]
-
un conținut psihologic cu unul filozofic. Succesiunea scenelor trezește în sufletul spectatorului o gamă de sentimente bogată și nobilă, în care admirația alternează cu teama, mila și simpatia cu indignarea. Corul, în cântecele de o rară frumusețe poetică, dă fundalul moral al acțiunii, interpretând în legătură cu aceasta fie voința divinității, fie adevărurile legilor omenești.
Antigona (Sofocle) () [Corola-website/Science/311344_a_312673]
-
două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În 1945, poliția și Siguranța sunt „întărite” cu muncitori într-o situație critică în care specula și crima își fac de cap. Împotriva acestora combat comisarii Roman (cu origine și exigențe morale proletare) și Miclovan, care nu acționează totdeauna cu mâinile curate. Nicolaescu înrolează școala filmului de gangsteri american „împotriva rămășițelor vechiului” punctând, în culori vii, exemplare din pitoreasca lume interlopă: Semaca (G. Constantin), Buciurligă (Mihăilescu-Brăila) și Lăscărică (Dinică). Ideea scenariului lui
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
simțită lipsa de teren arabil, creșterea marii proprietăți religioase era prejudicioasă pentru stat, în masura în care ea se mărea în detrimentul unei proprietăți mai productive. Aceste considerații nu erau singurele care inspirau aceste măsuri; piosul împărat avea motive religioase și morale. El "biciuia" fără milă lăcomia, care transforma viața mânăstirilor într-o existență de teatru, dezonorantă pentru numele lui Christos. Atribuirea de pământuri mânăstirilor, instituțiilor ecleziastice, ca și persoanelor religioase trebuia să înceteze. Era interzisă întemeierea de noi mânăstiri și clădiri
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
comite acte de violență împotriva altor persoane, fiind conștient că acestea vor duce la propria sa moarte. Câțiva atentatori sinucigași cu bombă au încercat să devină martiri Misiunile Kamikaze erau îndeplinite ca o datorie pentru o cauză superioară sau obligație morală. Crima-sinucidere este un act de omucidere urmat în decurs de o săptămână de sinuciderea persoanei care a îndeplinit actul. Sinuciderile în masă sunt adeseori efectuate sub presiunea socială, membrii renunțând la propria autonomie în favoarea unui lider. Sinuciderile în masă pot
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
Santhara". Sati, sau autoimolația văduvelor era o practică foarte răspândită în societatea hindusă în Evul Mediu. Filosofia suicidului ridică o serie de întrebări, inclusiv ce anume constituie suicid, dacă suicidul poate reprezenta o alegere rațională, precum și întrebări legate de permisivitatea morală a suicidului. Argumentele filosofice privind acceptabilitatea morală a suicidului variază de la opoziție puternică (suicidul fiind considerat ca neetic și imoral) la percepția conform căreia suicidul este un drept sacrosanct al oricărei persoane (chiar și al persoanelor tinere și sănătoase) care
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
practică foarte răspândită în societatea hindusă în Evul Mediu. Filosofia suicidului ridică o serie de întrebări, inclusiv ce anume constituie suicid, dacă suicidul poate reprezenta o alegere rațională, precum și întrebări legate de permisivitatea morală a suicidului. Argumentele filosofice privind acceptabilitatea morală a suicidului variază de la opoziție puternică (suicidul fiind considerat ca neetic și imoral) la percepția conform căreia suicidul este un drept sacrosanct al oricărei persoane (chiar și al persoanelor tinere și sănătoase) care decide în mod rațional și conștient să
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
israeliene pot fi explicate în principal prin impactul Lobby-ului în Washington, și prin limitarea parametrilor de dezbatere publică, mai degrabă decât prin virtutea Israelului de a fi o valoare strategic vitală sau având o obligație de acordare de sprijin moral”.
Lobby-ul israelian și politica externă a S.U.A. () [Corola-website/Science/311433_a_312762]
-
funcție ca și alți evrei în timpul regimului antisemit al lui Horthy. Întors din prinzionerat, tatăl lui prin aniii 1920 îl învață limba engleză. Mai mulți copii talentați la matematică care au provenit din familii cu probleme financiare, au fost sprijiniți moral și financiar de matematicianul altruist. Erdős a fost unul dintre cei mai prolifici autori de lucrări în istoria matematicii, al doilea după Leonhard Euler; Erdős a publicat mai multe lucrări, dar Euler a publicat mai multe pagini (Hoffman 1998). El
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
ori spre a înțelege de unde vine și spre ce încearcă să te poarte. Îți trebuie o vreme să ajustezi volumul la intensitatea potrivită. În lipsa ei, riști să treci fluierînd pe lîngă sensul acestui demers artistic meticulos. Deși solidar - estetic și moral - cu leatul său literar, Ioan Vieru a ocolit cu inteligență înregimentările zgomotoase, frondele gratuite și narcisismul ce a prăpădit atîtea talente. A rămas ce a fost de la bun început - un artist autentic. Poetul a cărui maturitate o celebrează acum Poeți
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
nuvelă "Fräulein Else" ("Domnișoara Elsa", 1924), Schnitzler poate a dorit să dea replica lui Otto Weininger (1903) în ceea ce privește caracterul evreiesc, punând în lumina sexualitatea unei tinere evreici . Povestirea, sub forma monologului interior al unei tinere femei aristocrate, dezvăluie o dilemă morală care se termină printr-o tragedie. Într-un interviu în care era întrebat despre ceea ce ar avea de spus criticilor care consideră că mai toate operele sale tratează aceleași subiecte, Schnitzler răspundea : "Scriu despre dragoste și despre moarte. Ce alte
Arthur Schnitzler () [Corola-website/Science/311477_a_312806]