48,811 matches
-
citation needed] Interpretarea lui Iustinian a mitului Sodomei ar fi putut să fi pierdută în istorie (împreună cu novelele sale) dacă nu erau invocate de falsele "legi caputulare" (făcute de regii Franței în Evul Mediu), fabricate de un călugăr franc sub pseudonimul Benedictus Levita („Benedidct levitul”) în jurul anului 850, ca parte a Decretelor false ("decretele pseudo-isidoriene"). Cele trei capitulare ale lui Benedict, în special cele care tratează interpretarea lui Iustinian a mitului Sodomei, sunt: În aceste capitulare false, Benedict a folosit interpretarea
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]
-
toată seria de cărți ale lui Ted L. Nancy "Letters from a Nut (Scrisori de la un nebun)" și deasemenea a cărții lui Ed Broth "Stories from a Moron (Poveștile unui idiot)". S-ar bănui că ambii autori ar fi doar pseudonime utilizate de către Seinfeld sau de către un prieten cunoscut acestuia. Nu a fost făcută niciodată publicitate nici unuia dintre autori, dar Seinfeld a prezentat mult în televiziune cărțile acestora. Pentru a promova cartea lui Broth, Seinfeld a ținut chiar o recepție, dar
Jerry Seinfeld () [Corola-website/Science/305609_a_306938]
-
o dată pe lună transmitea la Viena. La gimnaziu introduce manuale școlare din vechiul regat la științele naturii. Înființează prima librărie din zonă în orașul Năsăud, numită „Concordia”. Este asociatul băncii „Aurora” din orașul Năsăud. Scrie un volum de "Poesi" cu pseudonimul Publius. Ca biolog, a studiat flora din Munții Rodnei și a descoperit o plantă pe care a numit-o "Sinedra alexiana", flora din Dobrogea , specii forestiere. A făcut pentru prima dată referiri la raportul om-natură, la necesitatea ocrotirii și conservării
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
informativ la nivelul Securității Municipiului București despre acesta. Voican s-a apărat afirmând că Liviu Turcu dorește să îl compromită ca „participant activ la revoluția din 1989“, adăugând că nu a fost colaborator al Securității, nu a avut angajament, nici pseudonim, și nici nu a fost nici ofițer acoperit. În prezent, el deține funcția de prim-vicepreședinte al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO). După ce președintele OADO, Florentin Scalețchi, a fost arestat preventiv în data de 2 noiembrie 2006 și se
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
("Rime Alese Care Lovesc Adânc") este formație de Hip hop din România. Înființată în 1993 de frații Călin și Dan Ionescu (cunoscuți inițial că Krash-X și Big Demo, iar apoi sub pseudonimele Rîmaru și Clonatu') a lansat primul album de hip hop din România în 1995 (Rap-Sodia efectului defectului). Al doilea album creat este "Incursiune în real" (1996), însă nu a fost lansat niciodată. Singură piesă apărută de pe acel album este "Certitudine
R.A.C.L.A. () [Corola-website/Science/306350_a_307679]
-
o interpreta pe o actriță renumită. Spioanele și-au făcut drum la insula lui Lumière, și împreună cu Alex au salvat toate starurile, și l-au înfrânt pe Lumière. Marco Lumière a evadat din închisoare în episodul "0067", unde el, folosind pseudonimul "Ocram Ereimul" (printre altele numele Marco Lumière scris invers), l-a manipulat pe Jerry să elimine toți producătorii de la Hollywood. Planul lui a fost dejucat de spioane și de Jerry. Geraldine Husk este fondatoarea și administratoarea agenției de spioni SPION
Lista personajelor din Spioanele () [Corola-website/Science/306355_a_307684]
-
(pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto) (n. 12 iulie 1904 - d. 23 septembrie 1973), poet și om politic chilian, consul în Spania, Japonia, China; ambasador la Paris, premiul ""Cununa de aur"" a Reuniunii Internaționale a Poeților din orașul iugoslav Strunga; Premiul
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
noiembrie 1918 publică poemul ""Ochii mei"" în reviata "Corre-Vuela" din Santiago, nr. 566. În cursul aceluiași an publică alte trei poezii în aceeași revistă. Colaborează la "Selva Austral" din Temuco, publică în reviste din orașele Chillán și Valdiva. Folosește diferite pseudonime. Ia parte la jocurile florale de la Maule cu poemul ""Ideal nocturn"", obținând premiul al treilea. În 1920 adoptă definitiv pentru scrierile sale pseudonimul de Pablo Neruda. La 28 noiembrie 1920 obține premiul întâi la sărbătoarea primăverii din Temuco. În același
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
revistă. Colaborează la "Selva Austral" din Temuco, publică în reviste din orașele Chillán și Valdiva. Folosește diferite pseudonime. Ia parte la jocurile florale de la Maule cu poemul ""Ideal nocturn"", obținând premiul al treilea. În 1920 adoptă definitiv pentru scrierile sale pseudonimul de Pablo Neruda. La 28 noiembrie 1920 obține premiul întâi la sărbătoarea primăverii din Temuco. În același an devine președinte al "Ateneului literar" al liceului din Temuco și secretar adjunct al "Asociatiei elevilor" din orașul Cautin. Pregătește două cărți - "Insulele
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
Dionysios", condusă de Aliro Oyarzún, îi piblică patru poezii, dintre care ultimele trei vor face parte din "Prăștiarul entuziast", carte scrisă în 1923, dar publicată abia în 1933. Publică patruzeci și două de articole de critică în revista "Claridad" sub pseudonimul Sachka. În iunie 1924 apare în editura "Nascimento" ediția princeps a celor "Douăzeci de poeme de dragoste și un cântec de deznădejde". Tot în editura "Nascimento" apare volumul "Pagini alese" de Anatole France, introducerea, selecția și traducerea fiind semnate de
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
lider comunist român, fiul unei familii evreiești înstărite din București și soțul liderei comuniste române Ana Pauker (Rabinsohn). Era bine văzut de presa de stânga, având un cuvânt important de spus în relația cu aceasta. a purtat o serie de pseudonime, cel mai des folosite au fost: Luximin, Paul Lampart, Burghezul, Puiu, Herman Gugenheim, Priu, Semionovici Marin, Stepan sau Paul Weiss. Tatăl lui Marcel Pauker a fost Simion Pauker, cunoscut, între altele ca ziarist, secretar general de redacție și ulterior unul
Marcel Pauker () [Corola-website/Science/306450_a_307779]
-
numai cărările oamenilor și urmele căruțelor amintesc că pe aici cândva era un drum mare. Așezarea a apărut în antichitate. În necropola de la marginea satului au fost găsite obiecte de natură dacica, cât și din cultura Cucuteni Ulmidava e un pseudonim al posibilei existente a unei cetăți dacice pe teritoriul satului. Pe teritoriul satului pe timpul lui Ștefan cel Mare au existat două sate - unul dintre care se numea Ulmi. În "dicționar enciclopedic a Basarabiei" de Z.Arbore se spune ca Ivansca
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
mai de bază recomandare în cadrul rețelei Usenet a fost: „Nu uitați niciodată că și la celălalt capăt al firului se află o persoană”. Tot acolo se recomandă că la postarea de contribuții să folosim numele nostru adevărat, deci nu un pseudonim sau cod. Desigur însă că în Internetul de azi există din ce in ce mai putine foruri și situații când această regulă se poate respectă întocmai. Este din ce in ce mai acceptat când un participant la un for de discuții dorește să rămână anonim. Metodele de postare
Netichetă () [Corola-website/Science/305809_a_307138]
-
actorul a numit-o "„întoarcerea acasă”". La îndemnul mamei, se înscris la liceul particular „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, sărind peste câte două clase. Aici a debutat literar în paginile revistei liceului, întitulată "„Năzuința”", și în paginile ziarului local, "„Vasluiul”", sub pseudonimul "Ciciricea" (numele unui clovn popular). Împreună cu un coleg, a scos câteva numere ale unei reviste minuscule, "„Uzina de umor”", iar mai târziu, la Iași, revista "„Humorul literal”". A contribuit atunci și ulterior cu poezii, sonete și amintiri în paginile revistei
Ștefan Ciubotărașu () [Corola-website/Science/305822_a_307151]
-
deoarece nu i se permitea să joace pe mize mari. Cu toate acestea, în decembrie 2005, și-a deschis propriile mese de poker în linie pe situl său oficial care include și un blog, precum și forumuri cu privire la jocul de poker. Pseudonimul său de jucător de poker este « KidPoker ». Daniel Negreanu joacă poker cu amatorii acestui joc numai pe sume cuprinse între 100.000 $ și 500.000 $. Anumite victorii ale lui Negreanu îi sunt atribuite capacității sale de a citi reacțiile adversarilor
Daniel Negreanu () [Corola-website/Science/305889_a_307218]
-
1971 a susținut un interviu extins pentru revista Playboy în care afirma „Dacă eu nu am văzut era pentru că nu am vrut să văd”. În octombrie 1973 Speer a efectuat prima sa călătorie în Marea Britanie zburînd la Londra sub un pseudonim pentru a fi intervievat la BBC în cadrul programului Midweek de către Ludovic Kennedy. La sosire a fost reținut pentru circa 8 ore pe aeroportul Heathrow cînd autoritățile britanice de emigrare i-au descoperit adevărata identitate. Secretarul de la Afacerile Interne, Robert Carr
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat " Pe firul de păianjen al memoriei". Născută la 22 octombrie 1907 în Constanța, într-o familie de vechi dobrogeni, Cella Marcoff, cunoscută sub pseudonimul , dupa numele bunicului Serghi Marcoff, de origine bulgară, scriitoarea va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește: "M-am născut la Constanța, într-o casă de pe strada Mării, și prezența mării a avut o
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
timpul studenției începe să lucreze, angajându-se ca secretară la un avocat. Se căsătorește cu inginerul Alfio Seni, apoi cu judecătorul Ion Bogdan. Practică un timp avocatura, fapt ce servește romancierei la cunoașterea diferitelor caractere, îmbogățind gama personajelor sale. Sub pseudonimul Gella Marin trimite ziarelor "Gazeta", de sub direcția lui Ion Pas, și "Reporter" un număr de reportaje și cronici teatrale, care s-au bucurat de mult succes. Primul său reportaj era intitulat "Week end în Bucegi". Aceste prime publicații aveau să
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
editor asistent la revista oficială a Bisericii, "Ensign", mutându-se în Salt Lake City. În timp ce lucra la "Ensign", Card a publicat prima sa operă de ficțiune, povestirea "Gert Fram", care a apărut în numărul din iunile 1977 al revistei sub pseudonimul Byron Walley. Când a scris "Jocul lui Ender", Card lucra la BYU și a trimis povestirea câtorva publicații. Ea a fost acceptată de Ben Bova și a apărut în "Analog Science Fiction and Fact" în numărul din august 1977. Între
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
Everything", care cuprinde recenzii personale ale filmelor, cărților, restaurantelor din zona Greensboro, precum și o varietate de alte topicuri. Editorialul apare ulterior și pe site-ul său, Hatrack River. De-a lungul anilor, Orson Scott Card a folosit cel puțin șapte pseudonime. Numele Frederick Bliss și P.Q. Gump au fost folosite de Card când i s-a cerut să scrie o prezentare a piesei "Mormon Shakespears: A Study of Contemporary Mormon Theatre" pentru numărul din primăvara lui 1976 al revistei "Sunstone
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
Gump au fost folosite de Card când i s-a cerut să scrie o prezentare a piesei "Mormon Shakespears: A Study of Contemporary Mormon Theatre" pentru numărul din primăvara lui 1976 al revistei "Sunstone". După spusele lui, a folosit aceste pseudonime deoarece articolul făcea o scurtă referire la el și la piesa sa "Stone Tables". Numele Byron Walley a fost folosit de Card la prima sa lucrare de ficțiune publicată, "Gert Fram", apărută în numărul din iulie 1977 al revistei "Ensign
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
scrie povestirea "The Best Day" din 1983. Numele Noam D. Pellume a fost folosit de Card pentru povestirea "Damn Fine Novel", apărută în numărul din octombrie 1989 al "The Green Pages". Card a scris romanul "Zanna's Gift" (2004) sub pseudonimul Scott Richards, argumentând: "Am încercat să impun o identitate separată pe piață, dar strategia de piață nu a funcționat așa cum am sperat, din diverse motive." În 2005 Card a acceptat un post de profesor la Southern Virginia University din Buena
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
John William Coltrane, (n. 23 septembrie 1926, Hamlet, - d. 17 iulie 1967, Huntington, ), cunoscut și sub pseudonimul "Trane", a fost un saxofonist, șef de formație și compozitor de jazz american. Figură emblematică a jazzului secolului 20, este considerat unul din cei mai importanți inovatori în muzica de jazz modernă. Dacă la începutul carierei sale a cântat mai
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
redactor principal a și fost. După ani a colaborat la revistele: ""Gazeta Literară", "Luceafărul", "Magazin Istoric", "Ateneu" și altele. A publicat în revistele centrale bisericești, "Glasul Bisericii", "Mitropolia Olteniei", buletinul și calendarul "Credința" din Detroit, "Renașterea" din Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc, din multele lucrări amintim "Filele de acatist" (1976), "Acțiunea catolicismului în România interbelică" (1992) penultima lucrare, "Cartea deschisă a Împărăției", o tâlcuire competentă a Sfintei Liturghii izvorâtă din experiența sa. În
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
web" de tip wiki ce conține o bibliotecă virtuală de partituri muzicale aflate în domeniul public. "Site"-ul utilizează interfața MediaWiki; există și un forum atașat proiectului. Ideea constituirii IMSLP și coordonarea într-o primă etapă au aparținut utilizatorului sub pseudonim Feldmahler, un tânăr muzician din Canada. Făcut public în data de 16 februarie 2006, "site"-ul a prosperat vreme de doi ani sub această formă de organizare. Succesul proiectului a determinat recomandarea lui în mediile academice din diverse țări (în
International Music Score Library Project () [Corola-website/Science/313005_a_314334]