49,516 matches
-
promovează „un management public nou” (NPM - new public management). În contextul adâncirii principiilor democratice, se promovează în ultimii ani „dezvoltarea participativă”: cum să participe populația, care este subiectul dezvoltării sociale, la proiectarea și evaluarea programelor de dezvoltare socială. În centrul reformei statului stau două tendințe de schimbare: trecerea de la administrarea prin aplicarea legislației la administrarea pe programe, cuplată cu descentralizarea. Autonomia administrației locale și activizarea sa în analiza propriilor probleme și dezvoltarea unor programe, inclusiv prin mobilizarea resurselor locale, au dus
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pus imediat problema modalității de atingere a acestuia - soluții/strategii de acțiune. Cazul sociologiei românești este sugestiv pentru această fază. Inițial, căutarea soluției la problema socială a fost comportamentul tipic de căutare a soluției pe schema „problemei cu soluție unică”. Reforma, ca mijloc de atingerea a obiectivului dezvoltării, a fost centrată pe formularea soluțiilor care s-au prefigurat a fi utilizabile. Este tipică perioada anilor ’90 a tranziției în România. Fiecare program de schimbare, fără o examinare a adecvării lui și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prefigurat a fi utilizabile. Este tipică perioada anilor ’90 a tranziției în România. Fiecare program de schimbare, fără o examinare a adecvării lui și, cu atât mai puțin, căutarea unui pachet complex de măsuri de schimbare, este declarat a fi Reforma. Introducerea unor manuale școlare alternative, fără examinarea procedurii de selecție a acestora, a fost declarată drept simbol al Reformei, rezultatul fiind o depreciere accentuată a calității programelor și confuzii procedurale. Este interesantă opacitatea la explorarea alternativelor tipică primei faze a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
examinare a adecvării lui și, cu atât mai puțin, căutarea unui pachet complex de măsuri de schimbare, este declarat a fi Reforma. Introducerea unor manuale școlare alternative, fără examinarea procedurii de selecție a acestora, a fost declarată drept simbol al Reformei, rezultatul fiind o depreciere accentuată a calității programelor și confuzii procedurale. Este interesantă opacitatea la explorarea alternativelor tipică primei faze a tranziției. În ultimele decenii, din multiple surse, s-a deschis o nouă perspectivă a paradigmei problemelor cu soluții multiple
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
declanșate de un agent social nou - burghezia apuseană - și apoi desăvârșite împreună cu „nou-născuta” burghezie românească. Expresia condensată a acestor schimbări este dată de construcția mercantilismului în societatea românească. Cele mai spectaculoase transformări mercantiliste generate de programul pașoptist sunt Unirea Principatelor, Reforma Rurală, Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul, Statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249) vor impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică. Mecanismele schimbărilor sunt strâns legate de nevoile de expansiune ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proprietății țărănești. Or, cercetările economiștilor Ion Ionescu de la Brad, Gheorghe Maior, G. D. Creangă, Constantin Garoflid, I. Ionescu-Sisești, ale istoricilor Radu Rosetti, Constantin G. Giurescu, Georghe Panu ș.a. arată cu certitudine producerea unei diferențieri accentuate a țărănimii în anii de după reforma agrară din 1864, a unei restratificări sociale în sânul țărănimii: țărani fără pământ, țărani cu pământ insuficient ce-și închiriază munca altora, țărani cu pământ suficient pentru nevoile existenței și țărani înstăriți sau burghezia sătească (Costea, Larionescu, Tănăsescu, 1996, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială în cercetarea sociologică, în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi după 1864; prin teza „ocultismului instituțiilor”, ca dizolvant cultural al raporturilor de producție existente, s-au legitimat noile căutări în sociologia rurală românească, acreditând ideea potențialului activ, creator
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Față de opinia lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale: democratizarea vieții publice și rezolvarea problemei țărănești; o contribuție a sociologiei poporaniste la înțelegerea dezvoltării sociale constă în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de viață ale claselor și indivizilor, cum sunt procesele de înstrăinare care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
transformărilor structurale ale societății: este vorba despre încorporarea ideii sale asupra structurii de clasă într-o concepție cuprinzătoare a revoluției sociale, alcătuită din trei secvențe: „revoluția-program”, „revoluția-mijloc” și „revoluția-organ”. Elementele ce conferă identitate unei revoluții sociale și o diferențiază de reformă, răscoală, conspirație etc. sunt implicarea clasei sociale care nu a avut până atunci puterea, promovarea unui program de transformare socială și cucerirea puterii de către clasa respectivă. Sunt relevatoare precizările pe care le face Ralea cu privire la „constituirea proletariatului sub formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Social Român (ISR), din inițiativa eminentului sociolog Dimitrie Gusti (1880-1955), cu sprijinul unor specialiști în știința și practica social-politică, una dintre cele mai interesante instituții de utilitate publică, ce a făcut din ideea de organizare a competențelor pivotul eforturilor de reformă socială din România interbelică. ISR s-a născut din transformarea Asociației pentru Știința și Reforma Socială, ce se înființase la Iași, în plină ocupație, la propunerea profesorului Dimitrie Gusti și urmărea să cerceteze problemele sociale ale societății românești și să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
știința și practica social-politică, una dintre cele mai interesante instituții de utilitate publică, ce a făcut din ideea de organizare a competențelor pivotul eforturilor de reformă socială din România interbelică. ISR s-a născut din transformarea Asociației pentru Știința și Reforma Socială, ce se înființase la Iași, în plină ocupație, la propunerea profesorului Dimitrie Gusti și urmărea să cerceteze problemele sociale ale societății românești și să ajute la „cunoașterea și dreapta lor dezlegare”. Motivația creării ISR a fost similară cu aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost autoorganizarea competențelor în cadrul unui institut privat de utilitate publică, care aduce un element de „suplețe și devotament” ce adesea lipsește serviciilor publice, institut destinat cercetării dezinteresate și fără nici o prejudecată a tuturor laturilor vieții sociale românești și propunerii unor reforme care izvorăsc în chip firesc din aceste studii, contribuind, în același timp la educația socială a maselor. ISR a funcționat ca un centru multivalent, având obiective de informare și documentare, de cercetare științifică și de dezbateri publice, fiind structurat în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gospodăriilor țărănești, a stării de sănătate și culturii populației rurale. ISR a promovat convingerea că numai diagnosticele întemeiate pe „posturi de observație socială” care sondează amănunțit, interdisciplinar starea economică, sanitară și culturală a satului pot oferi documentarea necesară pentru o reformă autentică a vieții țărănești. O reformă care, pe lângă radiografierea situației satelor și propunerea unor soluții, țintea să pună la dispoziția conducătorilor statului român și „un tip nou de administrator și de specialist român și o nouă tehnică de a lucra
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și culturii populației rurale. ISR a promovat convingerea că numai diagnosticele întemeiate pe „posturi de observație socială” care sondează amănunțit, interdisciplinar starea economică, sanitară și culturală a satului pot oferi documentarea necesară pentru o reformă autentică a vieții țărănești. O reformă care, pe lângă radiografierea situației satelor și propunerea unor soluții, țintea să pună la dispoziția conducătorilor statului român și „un tip nou de administrator și de specialist român și o nouă tehnică de a lucra în sat și cu satul” Noutatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
locale, zonale și centrale la proiecte concrete: organizarea unor „cooperative sănătoase”, executarea unor ameliorări silvice, zootehnice, agricole, edilitare și sanitare, proiectarea și construirea unor sate-model etc. Lecția pe care a dat-o Gusti și principalii săi colaboratori privește concepția unei reforme sociale complete, unde proiectarea transformărilor sectoriale, fie ele economice, sanitare sau culturale, este integrată în „spiritul social” de ansamblu al acesteia. Iar „spiritul social” autentic al reformei lumii satului presupunea faptul că o strategie de schimbare socială nu se limitează
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe care a dat-o Gusti și principalii săi colaboratori privește concepția unei reforme sociale complete, unde proiectarea transformărilor sectoriale, fie ele economice, sanitare sau culturale, este integrată în „spiritul social” de ansamblu al acesteia. Iar „spiritul social” autentic al reformei lumii satului presupunea faptul că o strategie de schimbare socială nu se limitează, de pildă, la atribuirea unor loturi sătenilor, ci include, obligatoriu, și formarea priceperii țăranilor de a lucra în mod eficient și sporirea condițiilor de înmulțire a forțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
N. Bagdasar, T. Herseni, S. Bârsănescu, Istoria filosofiei moderne (vol. V, pp. 464-465), Societatea română de filosofie, București. Jowitt, Kenneth (coord.), 1978, Social Change in Romania, 1860-1940, University of California, Berkeley. Larionescu, Maria, 2001, „Ideea de organizare a competențelor în reforma socială la Institutul Social Român”, România Socială, nr. 3-4. Lovinescu, E., 1924/1972, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Madgearu, V., 1936, Agrarianism. Capitalism. Imperialism. Contribuțiuni la studiul evoluției sociale românești, Editura Bucovina, București. Madgearu, V., 1940, Evoluția economiei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a triumfat. China comunistă a înfrânt protestul politic al clasei mijlocii a societății socialiste nu doar prin represiune politică și militară (piața Tiananmen), ci și prin mobilizarea împotriva acesteia a unei clase mijlocii și superioare alternative, formată ca urmare a reformelor de transformare capitalistă a „socialismului” chinez. Revolta studenților chinezi în favoarea democrației politice a fost înfrântă în mai mare măsură de noii capitaliști chinezi decât de tancurile armatei comuniste. În Europa, cu excepția Ungariei și, parțial, a Iugoslaviei, comuniștii au fost mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
singuri restructurările absolut indispensabile. Acum știm că ambele variante au fost greșite. Ceea ce este important pentru înțelegerea noului capitalism românesc e însă descifrarea funcționalității întârzierii cu care s-a realizat privatizarea capitalului de stat. S-a discutat mult despre „lentoarea” reformelor în România, despre lipsa de „voință politică” pentru privatizare, despre „mentalitățile neocomuniste” ale liderilor politici ai perioadei etc. Din perspectiva unui deceniu de distanțare de încărcătura politică și emoțională a acelei perioade, acum putem înțelege că întârzierea răspuns unei condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Mass-media i-au poreclit „baroni locali”, dar cei mai importanți dintre ei nu mai erau de mult locali, ci aveau o importanță națională, iar uneori chiar regională. Că așa stau lucrurile ne dovedește puternica corelație dintre indicatorii comparativi ai progresului reformelor și ai investițiilor directe de capital în România și în Ungaria, țara cea mai avansată - potrivit evaluării EBRD - în domeniul reformelor economice. La sfârșitul lui 1999, indicele EBRD al reformelor era de 3,5 pentru Ungaria și mai mic de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
importanță națională, iar uneori chiar regională. Că așa stau lucrurile ne dovedește puternica corelație dintre indicatorii comparativi ai progresului reformelor și ai investițiilor directe de capital în România și în Ungaria, țara cea mai avansată - potrivit evaluării EBRD - în domeniul reformelor economice. La sfârșitul lui 1999, indicele EBRD al reformelor era de 3,5 pentru Ungaria și mai mic de 2,5 pentru România. Or, istoria pătrunderii capitalului occidental în România și Ungaria este la fel de net diferită. În primii ani ai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lucrurile ne dovedește puternica corelație dintre indicatorii comparativi ai progresului reformelor și ai investițiilor directe de capital în România și în Ungaria, țara cea mai avansată - potrivit evaluării EBRD - în domeniul reformelor economice. La sfârșitul lui 1999, indicele EBRD al reformelor era de 3,5 pentru Ungaria și mai mic de 2,5 pentru România. Or, istoria pătrunderii capitalului occidental în România și Ungaria este la fel de net diferită. În primii ani ai tranziției (1991-1996), media anuală a investițiilor directe de capital
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
totalul finanțărilor companiilor ajungând aproape să se dubleze în numai trei ani, de la 6,8% în 1999 la 12% în 2001. Cel mai ușor de atacat a fost, pentru capitalul occidental, sursa bancară. În 1998, Bancorex este desființată. Urmează o reformă rapidă și dură a întregului sistem bancar și se ia decizia politică de privatizare a băncilor aflate în proprietatea statului - și dominante pe piața bancară - exclusiv prin transferul către mari instituții bancare europene. Bătălia de ariergardă purtată de capitalul național
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
guvernul PSD este nevoit să atace însăși infrastructura capitalului național. Legiferează obligativitatea separării afacerilor de politică, acceptă un calendar al renunțării la subvenții, consacră principiul privatizării prin investitor strategic european, declanșează campania anticorupție, realizează macrostabilizarea, susține creșterea monedei naționale, aduce reforma bancară în faza finală și, în final, cedează capitalului european „bijuteria coroanei”, adică industria petrolieră și energetică. Victoria politică a Alianței D.A. ca urmare a alegerilor din 2004 este ultima reacție a capitalului național. Succesul electoral al Alianței D.A. se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre societățile capitaliste, dar „fără capitaliști” ale Europei foste comuniste. Iar structura socială actuală a societății românești se va reorganiza. Bibliografie Albert, Michel, 1994, Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, București. Bichi, C.; Drăgulin, I.; Spiridon, M., 2003, „Sistemul bancar: dinamica reformei, slăbiciuni și provocări”, în L. Croitoru, D. Dăianu (coord.), Modificări structurale și performanță economică în România, vol. 1, CEROPE, București. Blair, Tony, 2001, „Third Way, Phase Two”, Prospect, 61, martie. Clinton, William, 2002, Remarks to the British Labour Party Conference
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]