49,017 matches
-
referire la o incantatorie mișcare de egalizare a condițiilor? Preocupările urbane și dotările au vizat în mod explicit întărirea sferei vieții private în detrimentul vieții colective. Desigur, succesul acestei strategii se datorează mai puțin coerciției naive a celor dintâi filantropi (înarmarea morală a familiei, de care vorbea Frédéric Le Play, a rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care condamnă orice îmbunătățiri aduse condițiilor de viață
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
filantropii prea grăbiți au eșuat"52. Dincolo de concepția sa primitivă, putem vedea în mod explicit în preocupările urbane fundamentul regimului de dominare al societăților industriale. Intervenția publică asupra orașului a răspuns unor considerente de securitate, de igienă și de asanare morală. Înfrumusețarea orașelor, dacă traducea grija de a oferi confort anumitor locuitori, nu inaugura o gândire globală a orașului. Este vorba în primul rând de intervenții punctuale, de la caz la caz, destinate mai curând să controleze prejudiciile urbanizării decât să sporească
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în care cei de la etaje deschid ferestrele spre spații mizere. Marile orașe au devenit prea dense ca să poată asigura securitatea locuitorilor lor, deși încă nu au ajuns atât de dense încât să răspundă noilor cerințe ale lumii afacerilor"135. Verticalitatea morală pe care o întruchipa acum ortogonalitatea "orașului luminos" condamna orașul tradițional din cauza arhaismului străzilor sale sinuoase, a locuințelor strâmte, a zonelor întunecate, pe scurt, pentru "sălbăticia" sa. " Drumul cotit este drum pentru animale, strada dreaptă este pentru oameni. Drumul ocolit
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rentabilitate și lipsa rentabilității [...]. Regiunile noastre, toate orașele noastre, chiar și toate satele noastre nu mai trebuie să trăiască așa cum au trăit până acum, fără disciplină, fără ordine, nu mai trebuie lăsate să se dezvolte în haos și anarhie. Sănătatea morală și fizică a individului, sănătatea morală a națiunii sunt acum în joc. Această lucrare de renovare trebuie să stea încă de la început sub semnul Urbanismului" (François Lehideux, revista Urbanisme, citat în Jean-Paul Flamand, Loger le Peuple. Essai sur l'histoire
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
toate orașele noastre, chiar și toate satele noastre nu mai trebuie să trăiască așa cum au trăit până acum, fără disciplină, fără ordine, nu mai trebuie lăsate să se dezvolte în haos și anarhie. Sănătatea morală și fizică a individului, sănătatea morală a națiunii sunt acum în joc. Această lucrare de renovare trebuie să stea încă de la început sub semnul Urbanismului" (François Lehideux, revista Urbanisme, citat în Jean-Paul Flamand, Loger le Peuple. Essai sur l'histoire du logement social, Paris, La Découverte
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vieții orașului caracterizată prin densitate și activități specifice, sau aceia care pur și simplu nu încetau să rămână neîncrezători, în ciuda aversiunii lor față de urbanismul progresist, în binefacerile pavilioanelor.206 "Catastrofă estetică, locuința individuală este de cele mai multe ori și o catastrofă morală. Din punct de vedere psihologic ea duce la replierea pe sine, la egoism (familia fiind o formă de egoism în două sau mai multe persoane). [...] locuința individuală nu dezvoltă civismul și viața în societate, cu atât mai mult cu cât
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fapt face mai dificilă participarea la viața politică. "Astăzi, un om (și acest lucru apare și mai frapant în cazul generației tinere) relevă Georges Lavau nu crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor de referință morale și ideologice. Valorizarea "competenței" și a "cunoașterii nemoralizante" interzice reprezentările generalizante care caracterizau o viață politică pe care cetățenii o interpretau cu ajutorul referințelor morale și ideologice 220". Descurajați de tehnicitatea crescândă a problemelor politice, cetățenii riscă să se lase în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Lavau nu crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor de referință morale și ideologice. Valorizarea "competenței" și a "cunoașterii nemoralizante" interzice reprezentările generalizante care caracterizau o viață politică pe care cetățenii o interpretau cu ajutorul referințelor morale și ideologice 220". Descurajați de tehnicitatea crescândă a problemelor politice, cetățenii riscă să se lase în seama "experților" pentru a putea decide asupra orientărilor economice și sociale. Apare astfel spectrul profeției lui Tocqueville despre o societate care așteaptă totul de la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un statistician, un demograf... Am suferit prea mult din cauza separării înțelepciunii de putere pentru a nu dori acum colaborarea celor care determină ce este de dorit cu aceia care știu ce este posibil 227". A vorbi în numele Istoriei, privilegiind demersul moral al deciziei politice și măiestria unei retorici a principiilor și valorilor, constituia, până atunci, o aptitudine esențială în dezbaterea publică. Virtuozitatea de a trage lecții din istorie îngăduia unora să dea lecții altora. Atitudinea prospectivă pretindea acum, dimpotrivă, o cunoaștere
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acestuia, ci mai ales pentru a-l face să trăiască 239". Educația democratică este întruchiparea spiritului civic responsabil, pe care mediile moderniste vor să-l promoveze în anii 1960 adresându-se cetățeanului situat într-o anumită realitate socială, în loc de îndoctrinarea morală rigidă și abstractă și de educația civică făcute în timpul Republicii a III-a. "Printr-o inserție socială adecvată, și nu prin presiuni exterioare, fiecare va dobândi dimensiunea necesară calității de cetățean explică Jean Jousselin [...] omul perceput ca fiind complex și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Moraliști, adesea influențați de reflecția politică din sânul orientării creștine de stânga în special în revistele Esprit și Économie et humanisme -, au trecut de sentimentul de depolitizare al anilor 1960, propunând promovarea unei concepții a vieții sociale asociate unor obiective morale. Ei și-au dat ca misie nu numai asigurarea creșterii economice, ci mai ales reorganizarea societății. În această căutare a "mai binelui", incapacitatea oamenilor Planului de a reconcilia economicul și socialul în lumea muncii (vizibilă în cazul eșecului Conferinței privind
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de reglare a conflictelor sociale, asociațiile Educației Populare au devenit, pentru elitele planificatoare, partenere mai deschise activității de propagare a discursului modernist decât sindicatele salariaților. Unele dintre aceste asociații, confruntate cu intoleranța tinerilor, care nu acceptau forme rigide de încadrare morală și aderau la astfel de exigențe pur formal, erau deja gata să se modernizeze. Cercetășia, de exemplu, era în plină reformă internă. Identitatea sa confesională se estompa în favoarea valorificării ofertei de servicii specifice. Este epoca în care discursul Planului intră
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vedeau produsele "societății de masă" și apăreau tot mai sensibile opiniile despre dispariția unei lumi comunitare, care părea cu atât mai frumoasă cu cât societatea prezentă se îndepărta de ea, ceea ce va da un suflu nou vechilor discursuri despre decăderea morală și disoluția legăturilor familiale, surse ale tuturor relelor 248. A pregăti tineretul în vederea inserției în activitatea economică devenea o prioritate națională. Elaborarea unei politici a dotărilor sociale și socioculturale se impunea ca antidot pentru dispariției vieții sociale. Astfel, vechile temeri
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democratic), autori precum Gilles Lipovetski, Paul Yonnet, Alain Ehrenberg, ale căror lucrări diferă între ele și se distanțează de reflecția presupusului lor șef de școală. Aceste analize au ca punct comun trimiterile la denunțările stângii privind promisiunile democrației și deplângerile morale și reacționare ale ideologilor Republicii. După noi, lucrările lui Alain Ehrenberg au avantajul că nu subestimează dimensiunea politică a democrației. 1 Paul Yonnet, Jeux, modes et masses, Paris, Gallimard, 1985, p. 12. 2 Ibid., p. 377. 3 Vezi C. Castoriadis
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rasă respingătoare, animalică, josnică, avînd înfățișare și ducînd o viață omenească. Îngrețoșarea față de omenesc și-a găsit în acești "Yahoos" cea mai puternică expresie. Prin aceste descrieri ale josniciei și mîrșăviei, marele satiric a dat expresie nu doar indignării sale morale, ci și propriului orgoliu jignit, suferințelor interioare și condițiilor sale tragice de viață. Ca să folosim o expresie a lui Leslie Stephen, din cartea sa despre Swift (p. 184), este vorba de un suflet rănit care ni se adresează și nu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acestei credințe. Numai de la convingerea că "unui om bun nu i se poate întîmpla numic rău, nici în viața, nici în moarte", nu s-a abătut . (Apologia, p. 41). Această convingere s-a născut din credința sa în valabilitatea străduinței morale. Nu putem face desigur o reprezentare a modului în care se situa față de închipuirile credinței populare, din felul cum motivează respingerea interpretărilor raționale ale miturilor (în Fedros, al lui Platon). El nu repudiază asemenea interpretări din teama față de zei, ci
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să filmeze reconstituirea unui incident pe care îl provocaseră, la beție, într-un mic local. Scopul acțiunii - un film educativ. „Interpretarea” împrejurărilor tulbură însă profund echilibrul celor doi care, umiliți, devin victimele unui bizar experiment psihologic. Evaluarea lui sub aspect moral rămâne subiacentă textului propriu-zis. Reconstituirea este, cu toate acestea, una dintre paginile cele mai dure despre mentalitățile autoritare din sistemul comunist. Prozator realist, cu aptitudini evidente de reporter, P. frazează simplu și elocvent, „aude” enorm („vocea” străzii, a ambianței, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
În 186 î.Hr., după cincisprezece ani de la sfârșitul celui de-al doilea război punic (218-201), care aproape secătuise Roma, consulul Postumius a fost însărcinat de către Senat cu prevenirea comploturilor interne. Acesta nu a întârziat să observe că ordinea publică și morală (mos majorum) erau amenințate de manifestări religioase criminale. Sub acoperirea misterelor dionisiace, matroane respectabile, bărbați de toate rangurile și tineri de ambele sexe se dedau exceselor. Noaptea, în timpul ceremoniilor inițiatice, vinul și muzica dezlănțuiau pasiuni vinovate. Autoritățile se temeau de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
urmă nume în 1830. 28 Acest cuvânt provine din rădăcina aslama, "a se supune", și înseamnă "supunere (față de Dumnezeu)"; muslim, adică musulman, înseamnă "(cel) care se supune (lui Dumnezeu)". 29 Djihad sau Jihad, cuvânt arab care înseamnă "strădanie pentru desăvârșirea morală", a căpătat sensul de "luptă pe calea lui Dumnezeu împotriva păgânilor și a răzvrătiților". 30 Khamr nu desemnează doar vinul, ci se referă la orice băutură care ar putea întuneca cugetul băutorului. 31 Dr. Rahmatoullah, Le symbolisme du vin dans
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
octombrie până la 24 decembrie 1930, având subtitlul „Revistă de luptă democrată”. Prim-redactor este Eugen Titeanu, iar redactori - C.I. Pancu, R. Patrulius, S. Șerbescu, Al. Radian. Continuând programul „Faptei” din anii 1919-1920, revista își propune ca „indiscutabila preeminență a chestiunii morale” să fie „adevărul care trebuie să ne călăuzească pe toți”. Publicația este interesantă prin colaboratorii ei, tineri ai unei generații de intelectuali nonconformiști, dornici de împlinire, scriitori, filosofi și critici care debutează în primii ani ai deceniului al patrulea, afirmându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
nu în întregime: copilul mic este doar un candidat la dobândirea persoanei, iar în cazurile patologice, când psihicul adultului se destructurează, rămâne doar atributul de individ; de asemenea, semnificația peiorativă de individ exprimă intenția de a sublinia degradarea socială și morală a persoanei devenită simplă ființă biologică. Psihologia contemporană vizează prin conceptul de persoană nu atât individul uman din punctul de vedere al cunoasterii ambianței (ca factor pasiv), cât mai ales ca factor activ care stabileste relații cu mediul, aflându-se
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
are loc o ardere interioară, pentru că nu este abolită total conștiința, existând și o colaborare cu inconștientul. Barierele sugestive care blochează creativitatea pot fi de mai multe tipuri: 1. intelectuale: exacerbarea spiritului critic; 2. emoționale: neîncredere, insecuritate; 3. etice: canoane morale prea rigide. Sugestiile negative au o etiologie socială, de exemplu, individul crede că nu este destul de inteligent, frumos, puternic, norocos etc. Sugestia comportă două fațete: desugestivă și sugestivă, ceea ce înseamnă că mai întâi se realizează o igienă prin înlăturarea tuturor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în abordarea dificultăților; independență în gândire și acțiune; nonconformism; evitarea rutinei; perseverență; atracție față de complexitate; tendința de autodepășire; dorința de autoperfecționare; aprecierea valorilor. La rândul ei, M. Moldoveanu a identificat următoarele atitudini manifestate față de persoanele înalt creative: recunoașterea publică; recompensele morale și financiare; condiții de muncă și viață adecvate; climat dominat de concurență; protecție socială și psihică; posibilitatea de a avea contacte stimulative; libertate de creație și comunicare. De asemenea, atitudinile dominante, depistate în rândul creatorilor români ar fi corelarea imaginii
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
frecvente reprofilări și restructurări de informații cât și un continuu efort de adaptare sub raport psiho-fizic al cetățeanului . Copilul de astăzi trebuie pregătit pentru o societate în continuă evoluție care, după cum rezultă din cele menționate cere o anumită configurație intelectuală , morală, fizică civică, un anumit profil care să îmbine armonios laturile personalității sale . Copilul de astăzi trebuie să fie armonios dezvoltat fizic, un om sănătos cu o înaltă calificare, cu spirit de inițiativă, cu o gândire creatoare, cu o capacitate de
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
de organizare a activității independente, recreative, în afara orelor de clasă, favorizând și relațiile de prietenie între tinerii elevi. Valoarea educativă a jocului de baschet este dată de faptul că influențează pozitiv dezvoltarea multilaterală a celor care îl practică dezvoltarea calităților morale și de voință, combativitatea, perseverența, spiritul creator, imaginația, dezvoltă gândirea, calitatea de a judeca și de a lua hotărâri rapide, dezvoltă spiritul de colaborare și colegialitate. Practicarea jocului de baschet dezvoltă la elevi voința, dârzenia, atenția distributivă, capacitatea de anticipare
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]