13,635 matches
-
evoluție fluctuantă, de la normalitate (secolele VI-VII) se ajunge la o raritate în secolul VIII, aproape o întrerupere (datorită crizei politico-economice și a transformărilor de ordin religios din Imperiu), pentru ca situația să se redreseze brusc în secolul IX (prin follis, îndeosebi), iar în perioada veacurilor X-XI, moneda bizantină redevine o prezență constantă. Această dinamică se datorează mai multor factori, printre care se află schimbările produse în domeniul economic, politic și religios a lumii bizantine, dispariția avarilor și întemeierea Primului Țarat Bulgar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VIII-lea, de către populația veche românească. Păstrarea anumitor elemente de cult păgân în cadrul obiceiului de înmormântare dovedește că, în ciuda anumitor reguli, mai târziu obligatorii (secolele VIII-X), modul de înhumare și, mai ales, orientarea vest-est (considerată creștină) nu erau respectate întotdeauna, îndeosebi de rudele, încă necreștine, care îi îngropau. Dacă ritul folosit era același, în cazul ritualului funerar practicile utilizate erau diferite, chiar dacă există și elemente comune: Structura mormintelor: exceptând mormintele duble, de la Dumeștii Vechi și Bârlad-Dealul Țuguieta, restul mormintelor izolate și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu necropolele din Basarabia, de la Brănești (37 din 95 de morminte aveau inventar), Hansca-Limbari (24 din 96 cu piese de inventar) și Hansca-Căprăria (22 din 75 aveau obiecte funerare), descoperirile funerare autohtone sunt foarte puține și nesemnificative. Mormintele turanice includ îndeosebi arme, piese de harnașament, vestimentare sau de podoabă: vârfuri de săgeți (7), cuțite (3), un vârf de lance, zăbale (6), potcoave (3), șa (1), catarame (5), aplice (4), verigi-cercei tâmplă (4) și pandantive-clopoței (5). În ciuda controversatelor raporturi dintre autohtoni și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
le distingem, pe de-o parte cele autohtone, iar pe de altă parte cele bizantine. Deși, în unele așezări s-au găsit mai multe cuptoare speciale de topit (Dodești, Gura Idrici, Bârlad-Prodana) și câteva tipare, cu forme diferite de prelucrare, îndeosebi pentru piese de port, majoritatea acestor artefacte veneau din Bizanț, iar multe obiecte de podoabă și vestimentație (cercei, inele, brățări, pandantive, mărgele, aplice, butoni, catarame, fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se constată absența lor din inventarele siturilor. Situația a revenit la normal, începând cu secolul X, când s-au reluat schimburile comerciale dintre locuitorii nord și sud-dunăreni. Printre elementele de import trebuie amintite și recipientele bizantine (amforele, cănile, opaițele), prezente îndeosebi în spațiul dobrogean (descoperite în majoritatea cetăților romano-bizantine) și mai rar în arealul muntean și moldovean. Pentru zona bazinului semnalăm prezența unor fragmente de amfore de la Dodești (secolele VIII-IX) și a unei căni cu burlui, lucrată la roată, din pastă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cana are corpul bitronconic, prevăzut cu o toartă, iar gura este trilobată. Suprafața exterioară este decorată cu benzi orizontale, incizate în val. Recipientul este specific secolelor X-XI. Dacă ceramica este majoritar autohtonă, aparținând meșterilor olari locali, restul obiectelor de inventar, îndeosebi cele de port, uneltele și armele, erau executate în centrele de fabricare autohtone și bizantine, ultimele având ponderea mai ridicată. În consecință, trebuie menționate piesele de factură bizantină (referințele bibliografice se găsesc în textul capitolelor III-IV), a căror varietate tipologică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1, tabelele 1-3), se observă o creștere a numărului obiectelor bizantine din secolul VIII-IX, dar mai ales în perioada veacurilor X-XI. O situație similară a fost remarcată la Hansca (Basarabia), unde o treime din locuințele de secol IX conțineau importuri (îndeosebi ceramică), al căror procent varia între 6,7% și 12,7%, iar din secolul X, toate locuințele așezării aveau în inventar obiecte bizantine. Această situație s-a menținut și ulterior, în intervalul veacurilor XI-XII, după care s-a constatat o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperirilor (240 vestigii, datate în secolele VIII-XI), vocile contestatoare ale prezenței culturii Dridu pe teritoriul Moldovei, potrivit cărora nu este prea multă ceramică lustruită sau că această cultură capătă o altă formă, altă dimensiune, prin numărul mare de obiecte metalice, îndeosebi unelte și arme, dar și a elementelor de podoabă, de regulă bizantine, care ar susține o intensă activitate comercială și nu fundamentul unei culturi autohtone. Însă, în altă ordine de idei, la un areal atât de vast, elementele culturale componente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru secolele VIII-XI, dar modestă în raport cu restul teritoriului Moldovei. Indicele demografic al ultimului interval amintit a oscilat din cauza factorilor pozitivi sau negativi (ambient politic liniștit, frământări militare), interni (condiții fizico-geografice propice unui habitat) sau externi (pătrunderea triburilor turanice). Cercetările arheologice, îndeosebi din a doua jumătate a secolului trecut, au dovedit intensitatea locuirii umane în majoritatea formelor de relief ale spațiului est-carpatic românesc, prin descoperirea unui număr apreciabil de complexe închise (așezări și necropole). Pe baza siturilor și a inventarelor acestora, s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care să intermedieze relațiile dintre autohtoni și migratori. Mai târziu, uniunile de obști s-au transformat în importante nuclee etno-politice, bazate pe interese comune, cunoscute sub numele de cnezate și voievodate (secolele IX-XIII). Similar Antichității, când satul geto-dacic, anterior, dar îndeosebi posterior, cuceririi romane, era influențat de formele de organizare romană, implicit de cultura materială superioară a acestei civilizații, și, în perioada medievală timpurie, această orientare spre lumea greco-romană se păstrează, Imperiul Bizantin fiind un factor de echilibru și de comparație
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au fost nevoite să caute alte locuri, favorabile traiului, ferite natural și care să permită un grad sporit de siguranță (poienile, prisăcile sau hățișurile pădurilor). În consecință, condițiile fizico-geografice au îndemnat populația să se așeze în teritorii ce le ofereau îndeosebi un climat natural protector: vetrele unor stațiuni nu depășeau ca altitudine fundul (obârșia) văilor, din apropierea unor pârâuri, podețe sau din poieni, prisăci, oferind un topoclimat de adăpost pentru cei care le locuiau; cu timpul s-au creat toponime precum: Fundu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
submontane. Mai rar era folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de stepă și sporul demografic au determinat popularea unor zone din câmpie, îndeosebi în segmente cu grinduri înalte. Totuși, pentru arealul bazinului au fost preferate terasele superioare, inferioare și văile râului Bârlad, urmate de văile Zeletinului, Berheciului, Șacovățului, Racovei, Tutovei, Lohanului, Stemnicului, Bogdanei, Stavnicului, Jarovățului, Similișoarei, Similei, Crasnei, Iezerului etc. În consecință, gruparea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lumea greco-romană, populația veche românească a continuat să își îndrepte atenția spre aceleași orizonturi, cu un grad de civilizație avansat, de unde ulterior au pătruns ideile formării unui sistem de organizare socială, militară și religioasă. CORPUSUL DESCOPERIRILOR Pe parcursul secolului XX și îndeosebi în a doua parte a acestuia, cercetarea arheologică a identificat în Bazinul Bârladului, pentru perioada secolelor V/VI-XI, un număr de 367 vestigii, din 170 de localități, dintre care 325 așezări (26 fiind cercetate sistematic), 15 morminte izolate/necropole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și fragmentare, lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și în val, precum și obiecte din os (împungătoare), piatră (cute) și lut (fusaiole). Pentru secolele X-XI s-au găsit șapte locuințe, distruse prin incendiere și din inventarul cărora s-a păstrat îndeosebi ceramica, făcută la roată, fină, de culoare cenușie-neagră. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975, D. Gh. Teodor, Gh. Coman, C. Bloșiu, V. Bazargiuc (1967), A. Nițu (1969), I. Bauman (1975). Materialul se află
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
primul lot (1602 semințe), orzul (Hordeum vulgare vulgare și Hordeum vulgare nudum) reprezintă 59,7 % și respectiv 5,9%, iar secara 33, 3%. Lotul al doilea (de doar 72 semințe) conținea mai multe specii, printre care orz și secară, dar îndeosebi soia (Setaria sp.), cu 54 de semințe și muștar (Sinapis sp.), cu 7 semințe. Cercetare D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba, 1976-1978. Materialul ceramic inedit se află în patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): pe terasa stângă a Râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc, în preajma lutăriei din marginea sud-estică a orașului s-a descoperit o stațiune cu straturi de cultură succesive. Complexele de locuire includeau materiale diverse, precum vase-borcan, tipsii, modelate îndeosebi la mână, din pastă grosieră, caracteristice secolelor V-VII, dar și ceramică la roată, din pastă fină, cenușie, uneori decorată cu linii vălurite, din veacurile VIII-IX și X-XI. De asemenea, se adaugă obiecte din lut (fusaiole), piatră (cute), fier (cuțite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
leacul antidot de Îndată ce se declanșau tulburări digestive. La 92 de ani, asemenea unui apostol, mergea să oficieze liturghia duminicală, prin rotație, la două biserici sătești. Iar cartea Sfinției Sale „Amintiri din Întuneric” constituie nu numai o foarte bogată sursă de documentare, Îndeosebi pentru istorici, dar și o lectură dintre cele mai captivante, pentru orice cititor, datorită stilului fermecător În care este scrisă. Gheorghe Tarcea (1890-1963) Învățător și preot S-a născut la 5 noiembrie 1890, În comuna sibiană Mag, fiind fiul agricultorilor
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
funcționase ca Învățător titular la Școala Centrală de Stat din Hunedoara. Ca preot păstorește În câteva parohii din protopopiatul (protoieria) Hunedoara: Josani, Peștiș, Mânăreu, Răcăștia și Nandru. Cunoaște calvarul temnițelor și al lagărelor politice Încă din vremea dictaturii carliste și, Îndeosebi, sub regimul comunist, În care se includ și guvernele trădătorilor Sănătescu și Rădescu. Este arestat În septembrie 1944 și-i internat În lagărul de la Slobozia până În octombrie 1945. Rearestat În primăvara anului 1952, trece prin Închisoarea Deva și prin lagărul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ceilalți componenți ai grupului organizator (al manifestației), care intenționa să devină Partidul România Tânără, având deja un bun program politic anticomunist și democratic. Dan Onaca avea să fie condamnat la 5 ani de Închisoare, pedeapsă pe care o va executa, Îndeosebi, În temnița Jilava, Între anii 1956 și 1961. După eliberarea din Închisoare, cunoaște din plin umilința muncilor inferioare, necalificate. După câțiva ani se califică În meseria de șofer de troleibuz la Întreprinderea de Transport din București. Căsătorindu-se, revine În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de la Academie, fiind transferat ca bibliotecar cercetător la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj. Astfel, Petre Hossu Împărtășește același destin ca Lucian Blaga. Ambii cărturari naționaliști sunt azvârliți din universitate și din academie, devenind bibliotecari. Cu adevărat, spiritele nobile se Întâlnesc, Îndeosebi, În prigoană, În suferință. În 1975-1976, catolicul român Petre Hossu traduce fundamentala operă filosofică a secolului al XX lea „le Phénomène humain” de catolicul francez Pierre Teilhard de Chardin (1881-1955). Fiind o lucrare eminamente creștină, a cărei idee centrală este
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
el, iar eu pentru trei ani. La Început am locuit În aceeași cameră a unei căsuțe dintre cele mai dărăpănate. Deoiștii nu erau obligați să munceasă. Doar cei ce nu aveau vreo sursă sigură de subzistență erau nevoiți să lucreze, Îndeosebi În agricultură. Dintre numeroșii studenți deoiști (care fuseseră arestați În timpul și după Revoluția Maghiară din octombrie noiembrie 1956) prea puțini erau cei care-și câștigau existența, executând lucrări agricole aproape În fiecare zi (iar iarna la curățenia grajdurilor și la
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Îi plăcea Căpitanului să facă sport. Dar nu unul de maidan, pe care Îl practică mai toți copiii și flăcăii, ci unul de performanță. Chiar multe sporturi. Le practica aproape pe toate cu rezultate bune. Era polisportiv ca un german. Îndeosebi la schi și la Înot nimeni dintre noi nu-l Întrecea. Eram și eu continuă bădia din negura vremii de demult la Carmen Sylva, când Căpitanul a salvat pe un Ițic de la Înec. Câțiva camarazi l-au certat că și-
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
-lea numai În Cecenia, rușii democrați au comis două genociduri (mai Înainte rușii comuniști pârjoliseră Ungaria și, apoi, Afganistanul). Iar democrații americani, asemenea rușilor, nu sunt judecați de nici o instanță internațională pentru prea numeroasele crime din Kosovo, din Afganistan și Îndeosebi, din Irak (cândva, din Japonia, din Coreea și din Vietnam). Ba mai mult, militarii americani beneficiază de impunitate și când ucid sau când violează femei. Cât despre procesul comunismului, democrații din Statele Unite ale Americii și din celelalte state ale lumii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
act comis de Iorga ca autor principal? (În paranteză fie zis că sintagma „neamul românesc” a format titlul ziarului pe care Iorga l-a scos și l-a condus În timp de 34 de ani, Între 1906 și 1940, proferând, Îndeosebi În 1938, injurii la adresa lui Coneliu Zelea Codreanu și a Mișcării Legionare, adică Împotriva celor mai vajnici luptători anticomuniști, apărători consecvenți ai neamului românesc și ai integrității teritoriale a României Mari). Cine slujește neabătut adevărul și dorește În tot timpul ca
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de doi ani și jumătate de domiciliu obligatoriu În satul bărăgănean Rubla (numit și Valea Călmățui), devenii simpatizant legionar pentru că, dintre toate categoriile de deținuți politici, numai legionarii mi-au stârnit admirație, atât din punctul de vedere doctrinar, cât și, Îndeosebi, din punctul de vedere caracterial. Atât de mult m a impresionat măreția lor caracterială, Încât toți ceilalți (liberali, țărăniști, socialiști, comuniști și apolitici) Îmi păreau niște pigmei. Dar Goma, ca membru al Partidului Comunist Român (intrase În P.C.R., În august
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]