6,446 matches
-
ținuți astfel la brăcinar, În șerpar sau de-a dreptul la sânul lui cel flocos - [pungu lițele acestea] sunt opera mâinilor tăbăcite de lucru și de bătrâneți ale celui din urmă meșter cojocar din Ploiești. Iar ducipalii mei de ceramică țărănească, atât de hieratici, smălțuiți În verde de aramă coclită, la fel ca și faraonoaicele mele de legendă, jumătate om, jumătate pește, la fel ca și zăvizii mei fioroși și cu fluier În coada lor bârligată, la fel ca și solnițele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să întrerupă acel îndelung sărut ce arăta ca un soi de caraghios exercițiu de sudare, au început gâfâit să-și lepede hainele de pe ei. S-au așezat pe pat, tot așa nedezlipiți, dar au alunecat și au căzut pe covorul țărănesc, de lână, țesut la război, cu motive florale vii. Atunci Irina a avut un moment de trezire și a zis: -Pe săliță este o baie, cu boiler pe gaze. Te duci tu sau mă duc eu? -Cum vrei, a răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
avut înăuntru un ceas care mă anunța din oră-n oră că nu muncesc. E nouă, de ce stai?! E zece, tot stai? E unsprezece, de ce stai? E două, toată lumea e la treabă, iar tu nu muncești. Ați mâncat vreodată pâine țărănească, domnule Mariean? Ei bine, n-are pic de aer în ea. A trebuit să umflu pâinea cu pompa de la bicicletă ca s-o mănânc. Să fie pufoasă ca jimbla turcească. Numai că dacă o gonflezi cu aer fără noxe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de fund sau cea mediană, unde nu ai aer și primești în față prin cele patru ferestre uriașe lumina zilei sau, noaptea, lumina crudă a becurilor din stradă. Douăzeci de inși în cameră - scandal, certuri, glume etc. Cămăși de noapte țărănești, pijamale de mătase, halaturi etc. Instalația sanitară primitivisimă. Noapte quasi-ne dormită. Când am intrat în somnul mai adânc - vizita a foarte multe muște. Puțin după aceea - zgomot mare, agitație: e ora cinci și jumătate - oră considerată bună de plecat la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mi-o explicam prin mediul ambiant care chiar și sub cerul liber era socializat. Străzi, piețe, malurile râului, parcuri - pretutindeni pavaj sau asfalt, mai neted nu doar decât drumurile de țară, dar și decât pardoseala odăilor de oaspeți din casele țărănești. M-am gândit că acest mediu era mai socializat și decât cuhniile de vară ale satului cu pardoseala lor de lut. Simțeam nevoia unei explicații și m-am oprit la cea mai simplă: când picioarele îți sunt așezate pe o
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
devine o chestiune secundară. Iar bunicul și bunica au trebuit să-și ducă fiecare singur, el - chitanțierele și ea - cartea de rugăciuni cu fotografia fiului căzut pe front. Îmi vine să cred că toți cei care trăiam în această casă țărănească ne frecam fără rost fiecare muțenia de a celuilalt. Obiectele noastre formau laolaltă un tot, în timp ce capetele noastre erau cu totul separate. Trăiam astfel în aceeași casă trei generații. Când n-ai obișnuința să-i adresezi celui de lângă tine o
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ceilalți ca insulă a friților naziști, dar ea se vedea pe sine ca insulă a celor pedepsiți fără vină de români. Că doar românii cu Antonescu al lor fuseseră, la fel ca și ei, aliații lui Hitler. Ca orice populație țărănească, fiind prin însăși dispoziția lor naturală îndeajuns de zgârciți la vorbă, țăranii aceștia erau în mod suplimentar reduși la tăcere de ceea ce se numește istorie. Au devenit umili pe din afară, trebăluind ca niște ființe desăvârșit dresate pe ogorul statului
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și rațiunea..." Momentul doi era golirea scuipătorilor și spălarea lor. Era îngrozitor, de-a dreptul insuportabil! Obiectele acestea erau niște vase având dimensiunea unor castroane țărănești, confecționate din tablă zincată, prezentându-se sub forma a două modele: cu picior, adică situate în partea superioară a unei tije metalice înaltă de un metru, și modelul numărul doi, numai recipientul singur așezat direct pe ciment. Pacienții săracii -, unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
domnului profesor, vizând "realitatea ca sursă de cunoaștere", notându-și conștiincios în caiet schemele și ideile expuse la tablă. M-am uitat cu coada ochiului la el; privirea lui era ațintită spre domnul profesor. Mirosul tulburător al produsului de patiserie țărănească era prezent, continuând să plutească lângă mine, în apropierea mea, împrejurul meu. Așa că nările au inspirat adânc și cu nesaț aromele degajate de aburii acestui produs gastronomic a cărui taină încercam s-o pătrund. Și... EVRIKA! În sfârșit, descoperisem locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un dévoir conjugal" (Serge Moscovici despre romanul Madame Bovary, în cartea sa La chronique des années égarées). 21 septembrie 2003 Ora 20.30, ora de vârf pentru zeul Televizor. Christophe Blocher, președintele incalificabilului partid elvețian UDC (Union Démocratique du Centre) țărănesc ? tradiționalist ? xenofob ? populist ?) vorbește poporului elvețian în direct. Străinii nu trebuie primiți în Elveția decât în cazuri excepționale, iar de se va întâmpla totuși acest lucru, aceștia trebuie să aibă permise de străin în regulă. Tot domnul Blocher mai spune
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
14.00). Într-un cuvânt, moarte lentă, moarte în lux și bunăstare, dar moarte. Acces de melancolie inutilă: mă gândesc la satele din Bărăganul brăilean, atât de frumos descrise de Fănuș Neagu în Dincolo de nisipuri, la frumusețea pierdută a civilizației țărănești închise la Muzeul Tăranului Român al lui Horia Bernea și mă întreb ce caut eu în Canada... Alienare sau "normalitate" à la québécoise? Șoferul de pe autobuzul 801, cursă a companiei Metrobus Québec, aruncă cu un gest nervos pe volan la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și de faptul că este foarte ciudat să întâlnești pe cineva, așa, deodată, cineva care are aceleași origini și traiectorie profesională ca tine la 8000 km depărtare. In fine, la fel ca și mine, este de părere că tradiția agricolă, țărănească și nostalgia pământului pe care o avem amândoi ne face greu implantabili en terre étrangère. 28 iunie 2005 Scenariul pe care l-am cunoscut în urmă cu un an de zile în Elveția se repetă. Am început să cedez în dreapta
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
director la ESPLA. Din 1958, președinte al Consiliului Editurilor din Ministerul Culturii. Promotor al realismului socialist, publică romanul conformist Drum fără pulbere (1951), consacrat șantierului de la Canal, pe care îl slăvește, și Cronică de la câmpie (1955), ciclu nuvelistic cu subiect țărănesc tratat tot în viziune realist socialistă. În 1960 pleacă cu mașina în RDG, reușește să treacă în Berlinul de Vest, unde cere azil politic. Gestul său atrage măsuri punitive împotriva celor apropiați, arestarea părinților săi, a surorii sale, ca și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai puțin în profitul stăpânului, aici în Ardeal, unde robota era legiferată, prevedea circa 52 de zile pe an pentru fiecare membru de familie, parte bărbătească, bun de muncă. De aceea aci se manifestă fățiș repetate mișcări, culminând cu răscoalele țărănești din 1437 și 1514. Iobagii, în primul rând cei români, alături de ei uneori și cei unguri se răzvrătesc de mai multe ori împotriva clerului feudal catolic (pe domeniile mânăstirilor Cârța în 1322, în sudul Transilvaniei unde în 1382 -1383 satele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și cu balama de fier ce are o portiță din scânduri brad. Dincolo de acestea, în continuare se află locuința vizitiului și a servitorilor, deasemenea construită din bârne, cu pod de scânduri, cu un rând de geamuri din sticlă, cu cuptor țărănesc, cu o ușă veche din scândură de brad, cu balamale de fier, care este legată printr-o ușă mai veche tot din scânduri de brad, cu casa de fum, cu horn de piatră, care are destinația de a servi ca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lungi. - o clădire a administratorului, cu două camere din bârne, pe fundament de piatră, cu acoperiș de șindrilă, prevăzut cu două cămări mici. Alături se află un grajd pentru caii administratorului, construit mai recent pe cheltuiala acestuia. - opt case mici țărănești, separate una de alta, cu acoperiș de paie, cu pereții din bârne, destinate ca locuințe de servici pentru lucrătorii angajați ai glăjăriei. - o moară de pisat piatra cu o roată, acoperită cu paie, având pereții din bârne. Afară de toate acestea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
eforturi de inițiatorul organizării muzeului, care a fost secondat în această temerară intreprindere de preotul Liviu Scorobeț, primarul de atunci Gheorghe Blendea și de Neagoe Rodian tenicianul veterinar al comunii. În curtea muzeului a fost transferată din sat o gospodărie țărănească datând din secolul al XIX-lea, achiziționată de Muzeul Bruckenthal Sibiu, în principal de directorul de atunci, regretatul Cornel Irimie, de domnul Corneliu Bucur directorul muzeului Astra Sibiu, domnul profesor Ștefan Palada, domnul Constantin Pop și alți muzeografi ai așezământului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ștefan Palada, domnul Constantin Pop și alți muzeografi ai așezământului Bruckenthal care în acea perioadă au acordat profesionala lor competență din punctul de vedere al asistenței de profil, în amenajarea muzeului. Gospodăria reamenajată în incinta muzeului e formată din casa țărănească cu trei încăperi complet mobilate cu întregul inventar specific unei bune funcționalități în perioada ei de existență efectivă, apoi o șură cu patru despărțituri, sușopul în care se află cotețele porcilor, spațiul de trecere a vitelor mari către grajd, grajdiul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numai mințit, înșelat, umilit. Se făcea într-un fel dreptate, expropriindu-se 6,0 din cele 9,2 milioane de hectare cât reprezenta suprafața marilor moșii. Aplicarea reformei agrare a dus la întemeierea a 1,5 milioane de noi gospodării țărănești, la îmbunătățirea situației economice a multor familii de țărani, deveniți proprietari ai unui lot întreg sau care au primit teren arabil în completare. Prin efectele ei generale, reforma agrară din România a anului 1921, a fost una din cele mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sub masca așa zisei colectivizări, inclusiv pământul cu care, numai cu câțiva ani mai înainte, ei înșiși îi împroprietăriseră. Era musai să fie pusă în practică una din cele mai aberante teze ale lui Lenin, cea referitoare la «mica proprietate țărănească generatoare de capitalism» și care deci trebuia desființată. Trebuia adică în toate țările satelite Moscovei să dispară orice formă de proprietate individuală în general, dar în special asupra pământului. Dintre toți conducătorii acestor țărilor aflate la cheremul sovieticilor, cei mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la plimbarea fiului universitar cu mama sa pe Bulevardul Copou, „gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci în picioare, măiestrit lucrate și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap”, etalează tocmai mândria pentru obârșia țărănească, bucovineană, a intelectualului care merge alături de mama sa. Chemarea amintirilor, purtându-i pe Dumitru Dascălu sau pe Vasile Fetescu dintr-o ipostază în alta, prilejuiește autorului reiterarea unor texte superior valorificate prin reeditare cum ar fi cele intitulate Mirajul profesiei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de altădată, dorește să pună în evidență câteva aspecte definitorii ale acelor timpuri. Își amintește din frageda copilărie că în sat, odată cu deplina înserare, întunericul nopții devenea atotstăpânitor. Lampa cu gaz sau opaițul erau singurele surse de lumină în casele țărănești. Și pentru că petrolul era procurat cu bani, pe care locuitorii satelor îi făceau cu greutate și pe care îi drămuiau cu mare chibzuință, lampa era aprinsă cât mai târziu posibil, cu o flacără anemică, pentru a micșora consumul. Oamenii nevoiași
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
satele întunecate și nevoiașe au început să se ridice tot mai mulți oameni de samă în domeniul științelor, artelor, administrației, diplomației, dar mai ales în învățământul de toate gradele. Creșterea și educația copiilor, mulți la număr în mai toate familiile țărănești, se făcea după modelele preluate de la predecesori, după pedagogia bunului-simț și a dragostei strunite față de progenituri, prin utlizarea muncii cu rol determinant în cultivarea unor trăsături pozitive de personalitate: hărnicia, cinstea, sentimentul rușinii și al bunului simț, respectul față de părinți
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și rumeni, cozonaci bine crescuți și aromați, așa cum numai bunica știe să facă, pâine pufoasă și gustoasă, friptură fragedă de rață și de găină, fructe etc. Nepoata s-a cam sfiit când colegelor ei li s-a dezvăluit proveniența ei țărănească, trăire pe care acum o regretă sincer. Bunicii au rămas în memoria afectivă a septuagenarei ca un luceafăr nestins... Cu mai multe zeci de ani în urmă, în lumina ca mierea a unei zile de toamnă, ieșenilor care se plimbau
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mamă a venit în urbea Iașilor să-și vadă feciorul, domn universitar, la aceeași instituție academică de învățământ agricol pe care, nu cu mult timp în urmă, o absolvise. Atitudinea tânărului trăda satisfacția, mândria chiar, de a-și etala obârșia țărănească, alături de mama sa. În plus, admirația privitorilor față de originalul cuplu era vădită și cvasiunanimă... Traista rămâne un simbol al țăranului român din trecutul nu prea îndepărtat. Ea aduce în încețoșatul prezent imaginea aureolată a utilizatorului ei - iubitorul de pământ și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]