6,732 matches
-
potriveau și am văzut asta din prima clipă - dar am văzut și că în ușa dinspre cameră se sprijinea de tocul de lemn mama lui Armin, o femeie cu păr de culoare închisă. În ochii ei licărea o strălucire de admirație, pe care ne-o adresa nouă, lui Armin și mie, care încercam, stând la masa aceea, să facem tot ce voia reporterul cu camera, cu o strălucire pe care n-o mai văzusem până atunci în ochi și care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
a datării, la arheologul cantonului. Numele noastre apăreau tot mai des în ziare și reviste, fotografiile celor doi elevi „familiarizați cu mileniile“ erau văzute mereu, un grilaj de cuvinte se țesea în jurul nostru, care le trezea cunoscuților invidie, dar și admirație și ducea iarăși la alte cuvinte, ceea ce mă speria: — Care dintre voi doi o să fie cândva, mai târziu, cel mai cunoscut? Și toate aceste cuvinte din ziare, de care Armin era atât de mândru, îmi răpeau ceva, la fel cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
călită de luni, Rusaliile se mai serbau încă printr-o drumeție în munții Jura, printre cireșii înfloriți. Dar pe urmă venea miracolul economic: un ospăț sardanapalic de alimente și mărfuri. De Crăciun am ascultat cu un amestec de consternare și admirație o mesă-Gospel și mai târziu am pus la pick-upul nostru abia cumpărat Stille Nacht, interpretat de Mahalia Jackson, până ce a amuțit și ea, iar televizorul care încă mai rezista prezenta emisiunea de divertisment pentru Crăciun, o lumină albastră, care făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mă simt ușurată că era unul dintre contactele profesionale. Puteam să mă relaxez și să nu-mi fac griji că spun ce nu trebuie. Cu colțul ochiului, le-am văzut pe Lisa și Maria făcându-mi semne de încurajare. Întâi admirație, apoi aprobare. Oare va mai fi prietenia noastră vreodată la fel? — Se poate face destul de ușor. De fapt, am niște peisaje de țară pe masa de acolo, niște pini și un grup de trei dealuri. De ce nu arunci o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mohorâtă. Tally era în fața ușii când am ajuns, punea niște sticle într-un sac de gunoi. Alfie se aplecă în față ca s-o vadă mai bine. Nu e femeia cu degetul? —Vezi, începi să înțelegi, spuse Lisa plină de admirație. Alfie dădu din cap. — Eu cred că voi toate ar trebui să stați acasă cu soții voștri. Creierul uman nu a fost făcut să facă față tuturor complicațiilor ăstora. Începeam să-i dau dreptate. Phil era cu adevărat bucuros să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
concentrată să șteargă o pată invizibilă de pe măsuța de cafea. —Of, draga mea, s-a mers prea departe ca să mai discutăm. Credeam că am fost clară aseară. M-am hotărât. Divorțez. —Ce bine îți stă părul! Ed îl atinse cu admirație. Ar fi trebuit să spui că par mai matură. Ed își înclină capul. —Păi, să zicem așa, într-adevăr păreai de 18 ani. Acum pari mai bătrână, pari de... ăă... 24 de ani. Asta-mi plăcu. — Din moment ce simt că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Arăți incredibil! Mult mai în vârstă! Maria îl plesni peste braț. — Nu trebuie să spui așa ceva! Danny ignoră lovitura. Cum poți să spui asta? Știi doar că-mi plac femeile mai în vârstă. Și continuă să mă fixeze plin de admirație. M-am simțit incomod arătându-mi-se atâta atenție, mai ales din partea cuiva pe care abia-l cunoșteam. —Mulțumesc oricum. Cred. Danny, ți-i prezint pe Ed și pe mătușa mea, Lynn. El îi salută pe toți cu căldură, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
participase la câteva sesiuni. Dar piesa de rezistență era cana. Era minunat împăturită. Făcusem și eu cândva una asemănătoare, dar asta era plină cu ceai. —Cum ai reușit? Am luat-o și am întors-o pe toate părțile, mută de admirație. Mark era încântat. — Am găsit pe cineva care să împăturească cana, apoi am luat legătura cu o firmă care produce hârtie și am comandat o hârtie îmbrăcată în silicon. Eram presat de timp, așa că a trebuit să mă duc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
gurița adusă la colțuri, cu buza de sus ușor înălțată și crestată parcă de cuțit, părea uluitoarea capodoperă a unui descreierat genial. Zâmbetul meu cel mai blând și cel mai plin de bunătate dăruit atunci, o făcu să-mi înțeleagă admirația. Ca să mă uimească și mai mult începu să-mi vorbească. - Mă cheamă Amidé, spuse dânsa fără să o întreb. Pronunțase vorbele fără efort, parcă fără a întrebuința aerul plămânilor, construind o gamă surdă de țimbal cu coarde și ciocănașe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Kidd și Burgess Însuși. „Bătrânul filfizon“ era formula pe care el și George o foloseau de obicei pentru a-și desemna stăpânul, când erau doar ei Între ei. Nu era o manifestare a lipsei de respect, ci mai degrabă a admirației față de eleganța cu care James juca rolul gentlemanului: manierele impecabile, amabilitățile verbale elaborate, vestele Îndrăznețe, colecția de pălării și bastoane atent selectată pentru toate ocaziile ivite În saloanele de la Lamb House. — O mulțime de yanchei au strâmbat din nas când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Încerci să Îl strunești“ - Îi scrise el - „și, chiar dacă vorbești atât de mult despre el, nu Îl ucizi cu cuvintele; deși cititorul se teme, poate, uneori, că eroul ar putea face o insolație provocată de razele puternice și oblice ale admirației tale pentru el.“ Era convins că scriitoarea, triumfătoare, nu va detecta critica subtilă cuprinsă În cuvântul “Încerci“ sau ironia „insolației“. Îi răspunse, mulțumindu-i pentru laudele generoase și menționând ca din Întâmplare faptul că editorii se pregăteau să publice o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
era logodită cu altul dintre clienții lui Balestier, Rudyard Kipling, și Încă și mai tare rugându-l să o conducă la altar, În locul fratelui ei. — Wolcot avea mult respect pentru dumneavoastră, Îi spuse ea cu toată seriozitatea. Vă privea cu admirație, ca pe un tată. Nu mă pot gândi la cineva mai potrivit. În situația dată, plină de Încărcătură emoțională, Henry nu găsi o modalitate politicoasă de a refuza, dar Îndeplinirea acestei sarcini nu Îi făcea prea multă plăcere, chiar dacă fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Își avea locul Într-o serie lungă de povestiri despre femei care Își arătau noblețea caracterului renunțând la perspectiva unei fericiri lumești obișnuite. Nu mult după aceea, Îi făcu o vizită lui Fenimore la Oxford, nerăbdător să Îi vorbească depsre admirația lui Alice față de povestire. Avea să fie surprinsă și Încântată, oferind o scuză convenabilă pentru a evita discutarea unor sentimente mai complexe legate de moartea surorii lui. Îi relată grăbit descoperirea, aproape imediat după ce ea Îl Întâmpină În salonul mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu privire la adevăratele lui sentimente. Erau lucruri pe marginea cărora comunicau mai deschis prin scrierile lor decât În conversații. Doctorul Hugh avea de-acum câteva personaje analoge În viața reală - tineri inteligenți și fermecători, Întâmplător majoritatea americani expatriați, care așterneau balsamul admirației personale peste rănile provocate de uitarea publicului. Bietul Balestier fusese unul dintre ei. William Morton Fullerton, un ziarist chipeș și foarte deștept care se mutase de la Boston la Londra În 1890 și obținuse rapid un post la The Times, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
plastici celebri: sir Edward Burne-Jones, sir Frederick Leighton, George Frederick Watts, John Singer Sargent... La vederea listei alcătuite pentru casier, cu numele Înaltelor personaje care solicitaseră sau acceptaseră cu amabilitate locuri, Alexander Își Îngăduise un fluierat gros de respect și admirație. — Pe cuvântul meu, Henry (erau de-acum Henry și Alec), pe cuvântul meu, o să fie cel mai distins public de premieră pe care l-a văzut West End-ul În ultimii ani. Nu știa dacă să se simtă Încântat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
am auzit vreun sunet care să arate lipsa de compasiune sau de Înțelegere de pe buzele lui“. Nu merita asemenea laude. Motivul pentru care fusese bun cu ea era că Îi satisfăcea egoismul; era atât de devotată, atât de plină de admirație și de dorința ca el să obțină succesul... Și nu Îi făcea concurență, aceasta era cheia. De Fenimore se Îndepărtase tocmai pentru că Îi făcea concurență. Se folosise de ea În același mod ca și de Alice, pe post de confident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
piesă Într-un act, pentru ea. Urma să efectueze un turneu În America, Împreună cu Henry Irving, spre sfârșitul anului, și era În căutarea unui prolog adecvat. Era o Încercare grea pentru hotărârea lui de a renunța la ambițiile dramatice. Chiar dacă admirația lui pentru Ellen Terry nu era lipsită de critici, aceasta era cea mai lăudată actriță a scenei engleze. Probabil piese noi Îi erau trimise cu insistență, zilnic, de către dramaturgi dispuși să scrie pentru ea și ceea ce aproba ea cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
titlu al uneia dintre cele mai reușite conferințe publice ale sale. George Du Maurier se numărase printre primii prieteni care Îi scriseseră, cu sensibilitatea și tactul care Îl caracterizau, după premiera la Guy Domville, deplângând purtarea galeriei și exprimându-și admirația pentru piesă, și Îi scrise din nou, exprimându-și sprijinul și simpatia, când aceasta fu scoasă prematur de pe afiș. Henry răspunse cu căldură la ambele scrisori, după care schimbară câteva cuvinte la un vernisaj privat, Înghesuit și zgomotos, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bucurat de compania lui, Întreținerea musafirilor presupunea un oarecare efort, iar musafiri avusese mai mulți din iunie Încoace. Era Întotdeauna o plăcere să Îi primească și să constate, atât din expresia de pe chipurile lor, cât și din cuvintele de felicitare, admirația pe care o stârnea noua lui rședință; dar această reacție plăcută nu făcea decât să Îl oblige să fie o gazdă la Înălțimea locuinței, drept care petrecea mult mai mult timp gândindu-se la nevoile oaspeților săi și Îngrijindu-se ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Turnul de fildeș provenea din drepturile de autor ale lui Edith Wharton, printr-un aranjament secret cu Scribner’s. Trebuie să i se fi părut, când „distinsul oaspete“ i-a bătut la ușă, prezentându-și cartea de vizită, că, În ciuda admirației prietenilor și a tinerilor discipoli pentru care era cher maâtre, În ciuda Ordinului de Merit și a felicitărilor care Îi urmaseră, În ciuda propriei credințe În valoarea operei sale și În drumul estetic dificil pe care și-l croise și Îl urmase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pe un război-fulger până la capitularea dușmanului dintotdeauna: Rotterdam, Antwerpen, Dünkirchen, Paris, coasta Atlanticului... Astfel decurgea lecția noastră de geografie extinsă prin ocuparea de teritorii: lovitură după lovitură, victorie după victorie. Pentru noi, însă, înainte ca și după scăldat, demni de admirație rămâneau în continuare numai „eroii de la Narvik“. Stăteam întinși în nisip, ne prăjeam la soare, dar ne-am fi dorit din cale afară să fi fost și noi prezenți în fiordul cucerit prin luptă, „sus de tot, în nord“. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să-l ia în mână, pe numele lui armă. Atitudinea lui începea să ne schimbe. De la o zi la alta se mai fărâmița câte puțin din ceea ce păruse a se fi consolidat. În ura noastră se amesteca uimire, până la urmă admirație deghizată în întrebări: „Cum de rezistă idiotul ăsta?“, „Ce l-o fi făcând așa de căpos?“, „De ce nu se declară bolnav, că în ultima vreme oricum arată ca o bucată de brânză?“. Am început să-l lăsăm în pace. Gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ura inoculată împotriva celor presupuși a avea sânge albastru; e de presupus însă că m-am trezit sfâșiat de o schismă, căci, din răstimpul retragerilor mele mentale în încăperile întunecate ale istoriei germane și până la personajele ei luminoase, îmi păstrasem admirația pentru toți împărații din dinastia Hohenstauffen. Celui de-al doilea Friedrich mi-ar fi plăcut să-i slujesc ca scutier în îndepărtatul Palermo. Iar în ceea ce privea răscoala țărănească, nu eram numai un partizan al lui Thomas Müntzer, ci mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
În care se vădește Întreaga forță expresivă a acestui curent literar. Oarecum uitat după moarte, opera i-a fost reabilitată, la sărbătorirea tricentenarului, când poeții Generației de la 1927, printre Dámaso Alonso, Federico García Lorca și Rafael Alberti, și-au exprimat admirația și s-au declarat urmașii marelui poet cordobez, Începând să desfășoare o intensă activitate de redescoperire a vieții și operei lui Góngora. Groussac, Paul. Unul dintre primii poeți (1848-1929) parnasieni argentinieni, autor de povestiri și romane. Ca și Borges, marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ceea ce știm, este imposibilă, contrazisă de legile fizicii. Și iată că acum avem dovada că deplasarea În timp este posibilă și că specia umană o va realiza cândva, În viitor! Cu ochii mari, Ted zâmbea, din nou fericit. „Merită toată admirația, Își zise Norman, e incorigibil, Într-un mod minunat“. — Și iată-ne, reluă Ted, În pragul primului nostru contact cu propria noastră specie din viitor! Gândiți-vă! Suntem pe cale să ne Întâlnim cu noi, cei din viitor! Sonda apăsă iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]