9,188 matches
-
îl țesălau pe Sampath când acesta stătea, mulțumit în sine, dar țipând: — Hei, nu mă mai trage așa de păr. Dar, cu fețe amuzate și viclene, care arătau de parcă ar fi înțeles că se jucau, reveneau în cerc după ce fuseseră alungate, ca să continuie îngrijirea șuvițelor sale celor alunecoase și lucioase, care, grație lor, deveneau pe zi ce trece mai alunecoase și mai lucioase. Sampath se bucura din ce în ce mai mult de atenția primită, pe măsură ce se obișnuia cu trasul sau zgârieturile ocazionale. — Ia te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
a oricărui scuter-ricșă care apuca în sus pe drum, căutând alcool de orice fel, inspirate fiind, fără-ndoială, de amintirea unei anumite accelerări a sângelui, a unei misterioase euforii. Deveneau din ce în ce mai îndrăznețe, cercetând conținutul așternuturilor, apucând plasele de cumpărături și alungându-i pe proprietari, care fugeau urlând de groază. Se părea că vechile obiceiuri din bazar ieșeau din nou la suprafață; de parcă, sătule de belșug, făceau tot ce le stătea în puteri ca să recreeze agitația vieții lor de dinainte, cea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Se părea că vechile obiceiuri din bazar ieșeau din nou la suprafață; de parcă, sătule de belșug, făceau tot ce le stătea în puteri ca să recreeze agitația vieții lor de dinainte, cea de furturi și atacuri în mijlocul protestelor publice. Când erau alungate în timpul tentativelelor lor nerușinate de jaf, își dezveleau dinții, iar călătorii se retrăgeau de teamă să nu fie mușcați. Când pelerinii le arătau pumnii, le arătau la rândul lor pumnii și chicoteau tare. Imediat ce erau alungate cu bătăi din palme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
protestelor publice. Când erau alungate în timpul tentativelelor lor nerușinate de jaf, își dezveleau dinții, iar călătorii se retrăgeau de teamă să nu fie mușcați. Când pelerinii le arătau pumnii, le arătau la rândul lor pumnii și chicoteau tare. Imediat ce erau alungate cu bătăi din palme și strigăte dintr-un loc, se iveau într-altul, unde făceau ceva și mai rău. Îi imitau pe pelerini și se aliniau împreună cu ei sub copacul lui Sampath, pocnindu-se unele pe altele pline de veselie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Apoi luau împreună autobuzul și se înfățișau amândouă domnului Chawla. Astfel, femeile din familia Hungry Hop fură obligate să-și păzească băiatul Hungry Hop chiar mai atent decât până atunci, uitându-se mereu după Pinky, cea care le pândea fiul, alungând-o cu bețe, toate douăsprezece, singura dată când o zăriseră. În definitiv, știau că nu se puteau duce la poliție. Uite ce se întâmplase în ziua în care Pinky-l mușcase pe Hungry Hop. Fata asta era o vrăjitoare șmecheră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
orgia lor bahică, maimuțele erau ocupate să demonstreze că incidentul respectiv nu fusese unul izolat, care trebuia lăsat lesne la o parte, ci, din contră, că era vorba despre un nou mod de viață pe care îl adoptaseră. Ammaji le alunga de la ivirea zorilor și până în noapte, asistată de batalionul ei dispersat prin livadă, fiecărei persoane alocându-i-se o rație zilnică de pietricele și o praștie făcută chiar de ea din bețe și bucăți din tuburile interne pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
tabere de adepți fervenți: una dintre ele era absolut convinsă că maimuțele trebuiau eliminate pentru a-l salva pe Baba al Maimuțelor și atmosfera de sacralitate a mănăstirii; cealaltă era furioasă că aceste animale sacre vor fi astfel umilite și alungate din căminul lor de drept. Liniile de bătălie fuseseră trasate și toți cei care aveau vreo legătură, chiar și întâmplătoare, cu disputa, se simțiseră obligați să se implice și să-și facă auzit glasul. Sampath însuși fusese uitat în încrâncenare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
nu vor face decât să-și schimbe punctul de interes și vor continua să fie o pacoste în zonă. Și au dreptate, domnule, aceste maimuțe ar putea chiar să arate trucurile lor populațiilor de maimuțe din celelalte orașe dacă sunt alungate de aici. Și atunci o să avem un stat plin de maimuțe bețive. Dumneavoastră cunoașteți bine dictonul „Un măr stricat strică toată grămada.“ În cazul de față, am putea chiar să spunem că „O mamiuță rea le strică și pe celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
nu se iviseră încă primele stele când adormise, apărat de vânt de un tufiș și încălzit de spuza focului. îl trezi râsul hienelor ce se adunau, atrase de antilopa moartă, dar dădeau târcoale și șacalii, așa că înteți focul, care îi alungă până la marginea umbrelor, și rămase apoi cu fața spre cer, ascultând vântul, și gândindu-se la faptul că în ziua aceea ucisese un om, prima ființă umană pe care o omora în viața lui, ceea ce însemna că viața lui de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
zâmbi: — Știi? zise. Mi-ar plăcea să facem dragoste ca noaptea trecută... Pe dune. Ea se ridică, intră în casă și se întoarse cu o pătură sub braț. Ajunse la marginea salinei când soarele era foarte sus, încălzea pământul și alunga țânțarii spre adăposturile lor, sub pietre și tufișuri. Se opri și observă întinderea albă ce lucea ca o oglindă la douăzeci de metri sub picioarele sale, rănindu-i ochii și obligându-l să-i închidă pe jumătate, căci sarea reflecta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
condamnate la dispariție și vrem, nu vrem, asta se petrece cu nomazii noștri. Trebuie să-i facem să se adapteze sau să-i exterminăm. Sună foarte dur... — La fel suna și când am început să spunem că trebuie să-i alungăm pe francezii care conviețuiau cu noi de o sută de ani. Mulți erau chiar prietenii mei personali, fusesem împreună la școală și îi cunoșteam după nume și după gusturi. Dar venise momentul să sfârșim cu ei fără sentimentalisme, și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
loc și bea un ceai cu noi. Pesmeți? Mulțumi pentru pesmeți, pentru brânza aproape râncedă, dar tare și gustoasă, și pentru curmalele zemoase pe care le mâncă bând un ceai unsuros, dulce, cu foarte mult zahăr, ce-i încălzi trupul, alungând frigul dimineții din deșert. Cel care părea conducătorul grupului, un beduin cu barbă rară și ochi șireți ce priveau fix, îl întrebă fără nici o intonație în glas: — Tu ești Gacel? Gacel Sayah, din neamul Kel-Talgimus? Și, văzându-l că încuviințează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
n-am știut în nici un moment în ce țară suntem. — în cât timp ați ajuns la râu? Negrul căzu pe gânduri, încercând să-și amintească. Până la urmă spuse, fără să pară foarte convins: — O lună, plescăi din limbă, încercând să alunge niște gânduri neplăcute. Venise seceta, secaseră puțurile și a trebuit să facem un ocol mare ca să evităm Tikdabra. Când eram copil, puteai găsi puțuri bune și savane cu multe zile înainte de-a ajunge la râu. Acum, nisipurile amenință malurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
fără să-i explice nimănui de ce acolo se sfârșea nisipul și începea pustiul. Și tăcerea devenise atât de adâncă, încât Abdul își auzea bătăile accelerate ale inimii și zvâcnirile sângelui în tâmple. închise ochii, într-o zadarnică încercare de a alunga din minte acel peisaj de coșmar, dar i se întipărise atât de tare pe retină, încât avea senzația că aceea va fi ultima imagine de care va avea parte în agonia lui. Nici munți, nici stânci, nici teren accidentat; nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
chipul, fără tunici groase care să-i acopere brațele, pieptul sau picioarele zvelte. Trecuseră ani de zile de când sosise în deșert și nu se mai aflase așa de aproape de o asemenea femeie; trebui să facă un mare efort ca să-și alunge gândurile și să răspundă zâmbind ușor: — Știu că nu e aici. Este foarte departe. în Tikdabra. O trecu un fior când auzi acel nume atât de temut, dar reuși să se controleze. Nimeni nu trebuia să spună vreodată că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
viața sa și a oaspetelui său, și se blestema pentru ignoranța lui și pentru că nu se simțea capabil să-l oblige, dându-i câteva picioare, să alerge pe acea întindere spre libertatea aflată la doi pași. Se lumină de ziuă. Alungă hienele și șacalii, dar vulturii continuau să vină cu zecile, pângărind cerul cu zborul lor funest, sfârtecând cu ciocurile lor puternice carnea celor doi oameni și a animalului care cu douăzeci și patru de ore în urmă erau încă plini de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
privirile tuturor într-o tăcere plină de respect, căci ca prin farmec bucuria petrecerii dispăruse și nimeni nu părea să-și dea seama că unul din berbeci se ardea. Gri-gri, duhul nenorocirii, părea că se ivise din vâlvătaia focului și alungase cu suflarea lui fetidă strălucirea entuziastă din priviri și dorința cărnii de a petrece. în întuneric, Gacel căzu în genunchi și-și îngropă fața în nisipul dunei, stăpânindu-se să nu dea frâu liber lacrimilor și înfigându-și unghiile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mărită. Odată măritată, ea s-a văzut intrată în rândul lumii și s-a rupt de familia celor fără familie, răcindu-se de frate-său. Ca să se bucure-n tihnă de noua ei familie, dădu cu sare-n urmă s-alunge duhurile rele ale dezmoșteniților sorții. N-ai mai fi avut decât să-i plângi de milă văzând-o cum se pierde, Rafaele, tot așa cum aveai să-l vezi mai încoace pe Milică. Vine o vreme când ne călcăm în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nesfârșită, susținută de o vagă părere de rău. O parte din el rămânea acolo și-i spunea să revină a doua zi dimineață, să vadă ce se mai întâmplă și să continue... Dimineață, treaba era ci și terminată. Ceaușescu fusese alungat. În zilele și săptămânile următoare, când străzile s-au umplut iarăși de lume, și curtea Școlii Speciale nr. 2 deveni neîncăpătoare. Copii, profesori, supraveghetori, bucătărese, infirmiere, femei de serviciu mișunau ca furnicile pe lângă camioane să ajute la descărcat, sortat, stivuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lui Petrișor. Altceva n-ar avea de făcut... Cum ar face să dea de avocata aia de care i-a spus? La care Geta că nici o problemă dacă te-ai hotărât. Da, s-a hotărât, întări Mirela, dând să-și alunge îndoielile, copiii, deh, copilul, cui i-ar mai păsa când ești încolțită și ți se pare?... Oare chiar i se pare sau chiar asta e? E cu spatele la zid și n-are încotro, iar Getuța că o s-o sune ea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-te, nu-ți mai rămânea decât să te însori, să-ți faci o familie a ta, prosperă, precum Milică pe care totodată acum parcă ai fi înțeles-o mai bine pe soră-ta când dăduse cu sare-n urmă ca să alunge duhurile rele ale unui trecut apăsător, din care făceai și tu parte dimpreună cu familia celor fără familie, și cât de pornită și disperată să se rupă, agățându-se de o familie adevărată, de un soț, care uite că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nerăbdător, iar graba și nerăbdarea asta ar fi putut să-l ducă de râpă, Rafaele, te urmărea o boare de vină căreia n-ai fi avut cum să i te împotrivești, dar n-aveai încotro. Păi, să te străduiești să alungi duhurile rele, răul, probabil că asta făceai când umblai de chiaun prin oraș, documentându-te, luând interviuri, consemnând pentru sau buchisind pe clapele mașinii de scris ceva ca o melodie scoasă din adâncul tău, pe care s-o combini cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
garsoniera meu, jura că pisica lui, Shirley Grăsana, mai stârpea din porumbei, dar știam amândoi că astea nu erau decât Închipuiri de om bătrân. Porumbeii londonezi se Încrucișaseră cu populația de șobolani, rezultând astfel creaturi mutante gigantice, capabile s-o alunge pe Shirl cu o singură bătaie disprețuitoare de aripi. Iar Bob nu punea otravă, dar nu din cine știe ce scrupule pentru drepturile animalelor, ci din cauză că Shirley Grăsana nu știa, cu faldurile ei de grăsime unduind senzual, să se țină departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
desigur, judecată sau condamnată pentru nimic, dnă Jones. Juriul de la anchetă a dat verdictul de moarte accidentală. (Mă privi sever.) Ceea ce a fost cam tras de păr, nu credeți? A fost vorba de legitimă apărare, am spus eu cu hotărâre, alungându-mi orice amintire către cele mai Îndepărtate cotloane ale minții. Refuzam să mă gândesc la asta acum, mai ales că Monroe Îmi supraveghea fiece reacție. — De ce nu Încercați să discutați cu inspectorul Fincham? Pe vremuri, lucra și dumnealui În secția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
prietenii ei. În ciuda acestui lucru, bănuiam că mai exista un motiv pentru care vorbea atât de deschis cu mine, o persoană pe care de-abia o cunoscuse. S-ar fi putut spune că, În felul ei subtil, Încerca să-mi alunge orice eventual interes pentru Derek, subliniind cât de strânse erau Încă legăturile dintre el, ea și copil. În cele din urmă, a Învins mândria mea, zicea ea. Linda era... nu știu, ca un pitbull. A pus stăpânire pe el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]