67,494 matches
-
a-i știrbi ținuta literară, de a-i prejudicia emoția subtilă strecurată între liniile tot timpul caligrafic cumpănite. Și încă o notă bună pentru d-sa. Cu toate că extrem de atașat de locul natal, de Bîrladul pe care nu pregetă a-l aminti mereu, fie și prin mijlocirea unor inimoși ai locului, fără o prea mare notorietate, căruia îi închină un excurs istoric chiar în fruntea biografiei de care ne-am ocupat, C.D. Zeletin nu face niciun rabat măruntului provincialism cultural, de atîtea
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
Republica Moldova”. Așa cum el ne-a adus în dar... un măr al frumoasei toamne și o parte din șlagărele de pe cele 27 de albume, Stela Enache a venit și ea cu multe surprize. Înafară de Daniel Gheorghe, de care am amintit, a avut alături în câteva melodii adorabila trupă de dans modern “Pescărușii Fantasy” a casei de cultură “Ioan T. Roman” din Medgidia. Stela Enache n- a ocolit nici unul din șlagărele, reluate în cor de întreaga sală, semnate de Florin Bogardo
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
1 decembrie 2012 la „Timișoara Capital Jazz Fest”, ediția a IV-a; includerea câtorva dintre piesele din repertoriul formației, ce s-au făcut auzite în „GuerriLIVE Acoustic Show” găzduit de „Radio Guerrila” în ziua de 10 decembrie 2012; să mai amintim că în data de 21 decembrie 2012 „Jazzappella” a cântat la Clubul „Tête-À-Tête” din București; iar în ianuarie 2013, am aplaudat apreciabila lor prestație artistică pe scena Clubului „La Cave de Bucarest”. Fără îndoială, afirmarea, deși recentă a sextetului „Jazzappella
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
a dat tonul unui înflăcărat “La mulți ani!”), Nico (admirabilă surpriză, cu o versiune proprie a hit-ului “Și afară plouă, plouă...”!), Alesis (Alina și Romeo Negoiasă), Nicolae Voiculeț... Compozitorii au fost și ei la înălțime: Horia Moculescu și-a amintit turneele din străinătate, în timp ce Laurențiu Duță, spre cinstea lui, nu uită că s-a lansat cu compoziția Marinei, “Cifre”. Ionel Tudor, orchestrator al multora din compozițiile Marinei, a venit alături de soția sa, textiera Andreea Andrei, și de sora acesteia, actrița
?nt?lnirea titanilor by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84024_a_85349]
-
Stațiile și boxele marca Tudoran sau Vasca au rezistat până în primii ani ’90. În anii ’70, cea mai inedită figură aparține probabil lui Bibi Ionescu, legată de construirea întâiului sintetizator din România pentru Dan Andrei Aldea. Bateristul Mișu Cernea își amintea de acea masă de călcat acoperită de un vinilin verde, pe care adaptaseră o claviatură la un oscilator, cu dezavantajul principal că montajul electronic nu era stabil în frecvență, ci dependent de curentul de la rețea. În anii ’80, un tânăr
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
cu ușurință aspecte armonico-melodice modale, probleme tensionale deosebit de pretențioase și redând prin acestea și dincolo de acestea o mare profunzime ce impresionează în creația unui tânăr compozitor. Concertul a cuprins însă și lucrări religioase șlagăr, mesaje deosebit de valoroase și puternice; vom aminti dintre acestea titlurile “Ziua Învierii”, “Cămară Ta”- Nicolae Lungu, “Ave Maria” - Franz Schubert, aranjament pentru cor de copii, Olguța Lupu, solistă Andreea Diana Blidariu. Pe lîngă acestea, spre finalul programului, Corul “Symbol” și-a încântat auditoriul cu lucrări din muzică
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
epigramele lui Păstorel, apărută în 1997 la Editura Humanitas, pentru că le consideră apocrife, neputând fi dovedite cu manuscrise. Sunt însă adunate și creditate ca aparținând lui Păstorel în volumul Politice și apolitice, antologie de George Zarafu, Editura Victor Frunză, 1996. Amintesc câteva, unele poate cunoscute. De pildă, apropo de convertirea unor legionari la comunism: "Căpitane,/ Nu fi trist!/ Garda merge înainte/ Prin partidul comunist!" Alta este dedicată Diviziei "Tudor Vladimirescu", decimată la Debrețin, după ce a fost improvizată din inițiativa Anei Pauker
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
așa că... dă-ți drumul la aripi și zboară tot mai sus... învață să trăiești și să fii mereu tu însuți. Eu plec să înot în mări fără să-mi pese! La revedere! Eu am plâns cam mult, dar o să-mi amintesc numai momentele în care am râs, momentele când am fost NOI!
B by ANA-MARIA NECHIFOR () [Corola-journal/Journalistic/84099_a_85424]
-
înclinații literare, afirmă deschis că proza concurenților proletari n-are valoare literară. Cu volumul consacrat lui Liviu Rebreanu, care era o încercare de repunere în circulație a romancierului izbutește să se pună rău cu vigilii literari ai regimului, care-și amintesc de funcțiile lui Rebreanu în timpul regimului Antonescu. Pentru deviațiile sale e silit să-și facă autocritica. Asta nu ajunge. I se cere să scrie și în Glasul Patriei. Publicația era, o caracterizează scurt Croh, o fițuică de propagandă care se
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
Aerul mării îngreuna somnul eu eram atins de simboluri și golul anume îl simțeam alături - ca un ascet, într-un avânt mistic, incompatibil cu sine. Și nu știu dacă... în performanța estetică voi căuta o urmă de decență, să-mi amintesc de faptul că atunci va fi ieri în plină înflorire fiorul va intra în cine sub formă de instinct și nu știu dacă în sensuri totul va fi just - dacă eu voi locui în alt dialect, vorbind după colț. Și
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
spus despre acest subiect? Cristian Mungiu a făcut un film în care o studentă de pe vremea comunismului avortează într-un hotel (Patru luni, trei săptămâni și două zile). Dan Lungu a scris un roman în care tot o femeie își amintește cu bucurie de tinerețea ei comunistă (Sunt o babă comunistă). Lui Stere Gulea i-a plăcut așa de mult subiectul că s-a hotărât să-l facă film. De la Good bye, Lenin al lui Wolfgang Becker la Vremea minunilor de
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]
-
Pavel Șușară I Cînd vine vorba despre Paul Neagu este invocat, aproape mecanic, sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la aspecte particulare și nu luăm în calcul orizontul larg al
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
puse la îndoială, exprimând într-o mare măsură aceleași impresii pozitive, constructive, am remarcat și formulări răutăcioase, care reprezentau un suport pentru desfășurarea altor idei „la modă′′, fără de care cei superficiali nu ar acorda „bunăvoință și atenție′′, procedură care ne amintește de un timp, nu foarte îndepărtat din punct de vedere istoric, în care tot ceea ce se scria indiferent de domeniu trebuia „politizat”. Dacă aceste opinii veneau din partea unor persoane socotite vârstnice, purtătoare de etichetă marca „Nostalgia” ar fi fost
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
un număr foarte mare de violoniști soliști - am numărat 17: mai tinerii Sergey Dogadin, Vilde Frang, Anna Țifu, François Sochard, Alissa Margulies; exceptând pe Anna Țifu, ei se află pentru prima dată în România, iar dintre cei deja foarte cunoscuți amintim, în ordinea evoluției scenice, pe Pinchas Zukerman, Leonidas Kavakos, Laurent Albrecht Breuninger, Boris Brovtsyn, Lisa Batiashvili, Maxim Vengerov, Julian Rachlin, Hilary Hahn, Vadim Repin, Silvia Marcovici, Viktoria Mullova și Dmitry Sitkovetski. Expresia Poetului „floarea cea vestită a întregului Apus”, caracterizează
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
interesant Recital de sonate pentru vioară și pian în ciclul Enescu și contemporanii săi . Pe acest podium, deseori ignorat de marea massă, dar atent observat de cunoscători, se petrec an de an foarte multe lucruri interesante, dacă ar fi să amintim doar de replicile edițiilor precedente când au evoluat Ilya Gringoltz sau Patricia Kopatchinskaya împreună cu Mihaela Ursuleasa. Anul acesta violonistul Laurent Albrecht Breuninger și pianistul Thomas Duis au fost protagoniștii unui recital extraordinar alcătuit din lucrări aparținătoare literaturii muzicale franceze. Alături de
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
camerale, piese de solo instrumental, numeroase coruri. „Copiii și țiganii m-au învățat cum să scriu muzică” - a mărturisit odată compozitorul, iar expresia a rămas să-l definească în citările și comentariile multor muzicologi finlandezi. Pentru români, însă, aceste cuvinte amintesc mult de Enescu și Menuhin, cu declarațiile lor atât de similare. Căci Pekka Jalkanen a vizitat România rurală în anul 1972, îndrăgostindu-se inconturnabil de această Românie profundă. În 1992 a revenit și a cules din nou folclor în zona
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
și ale țambalului românesc pot fi auzite în concert, egal transferate corzilor clasice și harpei finlandeze kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat cromatic, iar toate acestea în maniere dinamice, care ne amintesc chiar de George Enescu. În acest concert, compozitorul impune acordarea harpei kantele în seria cvintelor pitagoreice și în „scara” specifică armonicelor (la-mi-si-fa diez ascendent și, descendent, re-sol-do). „Kantele o reprezintă pe Gaia”, pretinde compozitorul, care a încorporat în această piesă
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
putea fi continuate prin abordări aduse către timpul nostru. Sunt posibile trasee pe care încercăm să le conturăm. Nu există neapărat un început pornind de la ce spune artistul: „Tradiția este o zestre, un memorial al izbânzilor noastre pe plan sensibil”. Amintim asemenea priviri devenite imagini-sunete - Wagner - Melodie infinită, Verdi - Il Dio Verdi (versiune orchestrală a Cvartetului), Chopin - Chopin orchestral (piese celebre pentru un balet imaginar), Enescu - Omagiu lui Enescu, Perlea - Cvartetul devenit Muzică op. 10, dar și Tristia, In memoriam Ionel
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
la cel mai înalt nivel, percepută în dialogul cuceritor, plin de vervă și culoare al celor două instrumente, felul în care au fost redate imagini și sentimente contrastante: luminoase și optimiste în prima mișcare Allegro vivo, capricioase, nostalgice ori energice, amintind unele intonații ale muzicii spaniole, în mișcarea a doua Intermède, precum și caracterul dansant, strălucirea și impetuozitatea fără egal din mișcarea a treia, Finale. Interpretele au evocat cu talent și dăruire mesajul ultimei creații a lui Debussy, care constituie un omagiu
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
Silvia Micu și Valentin Trandafir, trio-ul care, îmbinând cu succes mai multe melodii ale celor de la ABBA, dansând nestingheriți, plini de energie și entuziasm ne-a făcut să zâmbim cu poftă minute în șir. Țin de asemenea să îi amintesc și pe maeștrii corepetitori, cei fără de care actul artistic ar fi fost unul mult mai sărac: Lidia Butnariu, Adina Cocargeanu, Abel Corban, Cornel Cristei, Otilia Costea, Adela Irina Lörincz, Violetta Ștefănescu și Diana Vodă. Seara s-a dovedit a fi
Provocarea by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84205_a_85530]
-
fix patru decenii înainte de propriul centenar. Deja a lăsat o mulțime de urme asupra cărora se cuvine măcar răgazul unei minime enumerări, cum, bunăoară, compozițiile simfonice, concertante și vocal-simfonice, zecile de lucrări camerale, dar și faptele de cetățean al breslei, amintind aici inițierea și organizarea mai multor ani la rând a unui festival de muzică contemporană la Brăila (1997-2003), apoi la București, unde, ca președinte al Secțiunii române (2003-2013) din cadrul Societății Internaționale de Muzică Contemporană (SNR- SIMC), și cu sprijinul substanțial
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
replică-versiune de iarnă a festivalului Săptămâna Internațională a Muzicii Noi (organizat de UCMR și derulat cu consecvență la sfârșitul lui mai, încă din 1991, S. Lerescu fiind directorul artistic al ediției a 14-a, din 2004). În același condens enumerativ amintim de borna fixată de Sorin Lerescu prin fondarea în 1982 a primului ansamblu instrumental bucureștean dedicat exclusiv muzicii contemporane, septetul “Traiect”, prin a cărui neîntreruptă până azi activitate concertistică au fost lansate zeci de prime audiții, cu precădere ale unor
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
desfășurat o epopee a muzicilor militare reunite într-o desfășurare de forțe aflate sub bagheta - organizatorică și regizorală a - colonelului Petrea Gogu, „inițiatorul și managerul singurului festival internațional de gen din România”. Cultura în acest oraș a fost o vocație, amintindu-ne de instituții ale trecutului (precum Filarmonica) sau cele ale prezentului: Teatrul „M. Filotti”, Muzeul de Istorie, casele memoriale „P. Istrati”, „Nică Petre”, „Perpessicius”, la care se adaugă numele glorioase care au aureolat această urbe de la părțile Orientului: Panait
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
noastre se desfășoară Concursul Internațional de Canto „H. Darclée”, Festivalul de Folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, Concursul de muzică ușoară „G. Grigoriu”, Festivalul de muzică folk „Chira Chiralina, Festivalul Internațional al Muzicilor Militare. Acest ultim festival ne amintește de cele 18 decenii de când ființează în istoria românilor muzicile militare, pe lângă care nu putem trece nepăsători atâta vreme cât această „instituție” a fost prezentă la toate evenimentele istorice din epoca modernă și contemporană a țării, fiind slujită de muzicieni precum
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
completă dacă am uita că ținea foarte mult la comportamentul elegant și calitatea vestimentației, puțin excentrice. Ar mai fi de adăugat și multe alte observații, doar ne- am știut de multă vreme, nu oricum ci cu iubire. Dintre acestea, să amintim măcar simțul dreptății, care a făcut-o adesea mai mult să sufere, fără a mărturisi, nu trebuie uitat, nici lupta pentru a învinge încrâncenarea bolii care, finalmente ne-a răpit-o. Eugenia Văcărescu, pe scenă, acea personalitate admirată, iubită și
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]