7,050 matches
-
trecem strada, fără ca ei să dorească? Mihai-Răzvan Ungureanu: La o conferință pe care am ținut-o la o universitate din Berlin, exact asta mi s-a reproșat, arțăgos: că Republica Moldova nu este în situația bătrânei care trece strada fără voie. Analogia, dând la o parte impolitețea, se validează instantaneu. Avem, de cele mai multe ori, impresia că noi oferim cooperare, iar răspunsul din partea cealaltă este sever, brutal, nediplomatic. Oricum, neașteptat. Laurențiu Ciocăzanu: Putem vorbi despre o criză a relațiilor româno-moldovene? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mei în această seară: Mihai-Răzvan Ungureanu și Bogdan Chirieac. Urâtă introducere, cumva așa exagerată, generalizatoare de fel de fel de afirmații de astea: România e urâtă. Mie nu-mi convine. Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu am așteptat să văd cum ieșiți din analogia căsnicie-iubire de patrie, pentru că este atât de plină de sens, încât, la un moment dat, intri în propria capcană. Andrei Gheorghe: Da, știu, am evitat-o până la sfârșit. În clipa în care am enunțat-o, am început să mă retrag
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
să intru în cercetare”, spune ministrul de Externe. Drumul diplomației a început odată cu funcția de secretar de stat în MAE. „Indiscutabil, istoria este cea care m-a ajutat în diplomație. Ea îți oferă argumente de negociere, o bază să faci analogii, să convingi prin elemente de istorie a relațiilor internaționale”, spune Ungureanu. „Silitor, nu tocilar” Părinții l-au trimis în clasa întâi la o școală de cartier, renumită însă pentru dascălii de excepție și generațiile întregi de absolvenți care au ajuns
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
comportăm ca un elev puțin mai leneș, care e fericit că a împușcat 5-ul și că nu a rămas repetent. Sorin Ioniță: E posibil să fie probleme acolo unde e vorba de voință politică... Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă jucați cu analogii periculoase. Sorin Ioniță: Corupția, Agenția de Integritate. Dar există mecanisme de monitorizare, în continuare, semestrial, timp de câțiva ani. Deci nu ieșim așa ușor din proces. Leonard Orban: Monitorizarea, ca să clarificăm lucrul acesta, e permanentă. Acesta e rolul Comisiei Europene
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
e Marea Neagră? Vecina noastră și prietena noastră, lac NATO, lac rusesc, rampă de lansare pentru Orientul Mijlociu, măr al discordiei? Mihai-Răzvan Ungureanu: Poate fi orice. Din toate câte puțin. O definiție scurtă nu există și ea se pretează la foarte multe analogii. A avut întotdeauna un destin de frontieră și, ca orice frontieră, o geografie disputată. Marile imperii care au crescut în preajma Mării Negre, fie că e vorba de Bizanț sau de Imperiul Otoman sau Imperiul Rus, au visat să transforme Marea Neagră într-
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Practic, a fost un dialog al surzilor, într-un limbaj mai puțin diplomatic. Mihai-Răzvan Ungureanu: Mi-e greu să spun dacă era un dialog al surzilor. Era un meniu prea bogat pentru un partener aflat la regim. Cred că este analogia cea mai potrivită. Ceea ce putem noi oferi este în primul rând o experiență de construcție a procesului de integrare europeană, nu prin succese, nu prin enumerarea reușitelor, ci mai curând prin enumerarea greșelilor, a erorilor. Carla Tompea: V-ați referit
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
a venit cu această idee. Îmi închipui că americanii aveau deja formulată această teorie a securității în bazinul Mării Negre cu mult timp înainte. Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu vă vorbesc de o evidență. Dați-mi voie să continui raționamentul meu, de fapt analogia mea. Marea Mediterană este traversată de asemenea comunicări. Marea Neagră, din păcate, este fără asemenea desene de cooperare regională care să o intersecteze. Există doar așa-numita Organizație a Cooperării Economice la Marea Neagră, care are o latură accentuat economică. Și pentru că nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
tocmai pentru că are aceste tare pe care le duce după ea și pentru care nu a reușit să obțină note bune -, cum să fii un centru de autoritate pe plan regional? Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu am senzația, mă rog, poate că analogia nu e cea mai reușită, mie îmi cereți ca în perioada de convalescență să nu ies deloc în stradă, chiar dacă soarele îmi face bine, chiar dacă aerul îmi face bine... Eu nu cred... Bogdan Chirieac: Nu, nu... Domnule ministru, cu toată
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
locul unde este situat sediul prestatorului, serviciile necuprinse la pct. 1 - 4 de mai sus. Capitolul 5 Operațiuni scutite Operațiunile scutite sunt reglementate prin art. 5 lit. c și art. 6 din ordonanță și nu se admite extinderea lor prin analogie. În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanță, se precizează: Cu privire la livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuate în țară 5.1. Se încadrează în scutirea de la art. 6 lit. A. a) din ordonanță operațiunile
HOTĂRÎRE Nr. 973 din 29 decembrie 1994 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111590_a_112919]
-
sale fundamentale, cu ocazia soluționării unui litigiu; de aceea, cît timp este supus unei jurisdicții, indiferent de natură ei, administrativă sau judecătorească, nu poate fi negat dreptul său de a contesta legitimitatea constituțională a legii aplicabile procesului; ... c) aplicarea, prin analogie, a prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție și excepțiilor ridicate în fața judecătorului administrativ se impune nu numai potrivit adagiului eadem rațio, eadem jus, dar și pentru că în domeniul jurisdicției constituționale competența materială a Curții Constituționale este unică, astfel incat ea
DECIZIE Nr. 2 din 15 februarie 1995 privind înţelesul notiunii de "instanţa judecătorească" în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111692_a_113021]
-
și de doctrina, în sensul larg, incluzînd și alte organe de jurisdicție. Textul constituțional se referă însă la "instanțe judecătorești", care șunt expres și limitativ stabilite de lege, și deci nu este posibil ca sfera lor să fie extinsă prin analogie. Faptul că instanțele Curții de Conturi nu șunt instanțe judecătorești rezultă și din împrejurarea că art. 139 din Constituție care se referă la Curtea de Conturi nu este înscris în capitolul VI al titlului III "Autoritatea judecătorească". Pe de altă
DECIZIE Nr. 2 din 15 februarie 1995 privind înţelesul notiunii de "instanţa judecătorească" în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111692_a_113021]
-
asigure mai devreme și, eventual, cu mai putine cheltuieli din partea părților, soluționarea legitimității constituționale a legii sau ordonanței de care depinde soluționarea unui litigiu aflat în fața altor organe de jurisdicție decît instanțele judecătorești, dar Curtea Constituțională nu poate aplica prin analogie norme constituționale sau legale cu caracter special, care șunt de strictă interpretare și, cu atat mai mult, nu poate modifica dispozițiile în vigoare. Numai Parlamentul are competența să modifice textele avute în vedere, daca apreciaz�� că este necesar. Față de considerentele
DECIZIE Nr. 2 din 15 februarie 1995 privind înţelesul notiunii de "instanţa judecătorească" în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111692_a_113021]
-
din înțelepciune. Mă rog, un anume fel de înțelepciune. În Melancolie, nostalgie, ironie, Starobinski ne arată cum a fost nevoie ca întreg Evul Mediu să compună tot soiul de comentarii teologice, să stabilească o complicată rețea de corespondențe și de analogii cosmice, să inventeze mii de rețele prevalate de secrete străvechi și de origini îndepărtate, îndeosebi arabe sau orientale, să facă un comerț uriaș cu hapuri, lichide și prafuri a căror putere era atribuită rarității ingredientelor sau științei miraculoase a farmacistului
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
bibliotecii, al insectarului etc.) prin care imaginea devine autonomă față de obiectul inițial, a cărui esență este acum uzurpată. Cea de-a doua cale ar putea fi numită a imitației analogice și ea presupune invocarea unei realități prin substituții sprijinite pe analogii formale: un dovlecel uscat, de pildă, se substituie drugului de salam într-o compoziție care comentează ironic imaginea vitrinei de magazin alimentar. Celei de-a treia căi i s-ar potrivi denumirea de construcție metonimică și ea se referă, în
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
oarecum asemănător: de folosire a formei de indicativ prezent, persoana a III-a, în combinație cu conjuncția conjunctivului, să: "cine e tipul de la design-kulture care nu știe să vorbește?" (timbru.com). În acest caz, s-ar putea presupune că funcționează analogia: dacă forma verbală e identică la conjunctiv și indicativ la persoanele I și a II-a (că vin / să vin, că vii / să vii), această echivalență s-ar putea în principiu extinde și la persoana a III-a (că vine
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
de realizat decît în cazul precedentului roman. Avertizat de modul în care a fost percepută cartea sa anterioară, Bogdan Teodorescu și-a luat mai multe măsuri de precauție. Nici condițiile politice din actualul roman, nici profilul personajelor nu mai permit analogii ferme cu realitatea politică românească. Chiar dacă pe alocuri cititorul pare a identifica o trăsătură de caracter familiară, o replică deja auzită sau o chelie ascunsă sub niște fire de păr rebele, instantaneu apar alte elemente care îi spun că nu
În culisele puterii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11400_a_12725]
-
02.2002); „Dragobetele, varianta românească a Valentinului” (telegraf.conpress.ro). Formă joacă însă feste publiciștilor actuali: terminația de singular a unui sufix regional masculin este interpretată că o terminație de feminin plural; schimbarea de gen este probabil influențată și de analogia cu alte nume de sărbători care au forma feminină: Florii, Sînziene, Rusalii... Așa pare să se explice flexiunea din exemplele următoare: “Tradiția Dragobetelor se trage din seva poporului român, avînd rădăcini puternice în spiritualitatea noastră” (VIP 8, 2003, 16); “în
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
timidului sau amic, fermitate acolo unde celălalt ezita, încurajări. Prietenia celor doi e descrisă în termenii marilor relații de amici bărbați din istoria omenirii: Jean și Bernard sînt Ahile și Patrocle, Hamlet și Horatio, sau, poate mai adecvată ar fi analogia cu Adrian Leverkuhn și naratorul din Doctor Faustus. Căci Jean este cel din perspectiva căruia se derulează povestirea, în mare măsură o cronică indirectă a măreției prietenului sau Bernard, de care Jean este, în secret, de-a dreptul îndrăgostit. Bernard
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
nobil în această prietenie, totuși. Oferindu-i procura de care are nevoie ca să își trăiască o viață imaginara, Bernard îi sabotează lui Jean, de fapt, adevărata să viața. Românul lui Troyat are ceva în comun, deși e greu de sesizat analogia, cu o nuvelă a lui Ernest Hemingway, Scurtă viață fericită a lui Francis Macomber, în care protagonistul, un bărbat las și incapabil să răspundă poftei de viață și aventuri a soției sale, devine victima batjocurii acesteia și a amantului ei
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
Rodica Zafiu Evoluțiile semantice ale cuvintelor foarte frecvent folosite sînt adesea înregistrate cu întîrziere: pentru că orice vorbitor, chiar auzind pentru prima oara cuvîntul cu noul sens, reface mental procesul de extensie, restrîngere sau analogie, întelegîndu-l; nu simte deci nevoia să caute lămuriri în dicționare. De obicei, reacțiile lingviștilor atrag atenția asupra folosirilor improprii; cînd nu e însă vorba de adevărate improprietăți, datorate confuziei, ci de evoluții firești, modificările semantice pot trece, cel putin o
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
unor simple adieri de vînt! Cred că "dramă" ar fi avut de cîștigat dacă s-ar fi plasat printre "oameni obișnuiți", si nu "la vîrf". În loc să se identifice cu personajele și cu durerea lor, spectatorul încearcă, difuz, să descifreze posibile analogii cu actualitatea românească. E un merit al regizorului că a optat pentru o "problematică" incitantă, într-o lume în care "legea dosarelor" continuă să fie la ordinea zilei. Dar soluția dramaturgica din final mi se pare cel putin discutabila. După ce
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
oglindă acoperită de nori,/ unde a și plesnit ceasul de amiază" (Insula). Înscenînd întemeieri apocrife, poetul pornește temerar "în căutarea timpului pierdut", ajungînd a pipai amintirile virtuale, "netrăite", însă, în principal, urmărind cu o dureroasă stupoare, abia temperata de bonomia analogiilor, cum cele trăite dispar, cum nimbul lor de peripeție eliberatoare și de fabula mîntuitoare se resoarbe, pierzîndu-se după prozaicul colț de stradă. E ca si cum o rană n-ar fi înfățișata direct, ci prin bandajul însîngerat ce-o acoperă: Începutul ploii
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
pentru că reprezintă, de fapt, nu istoria unei idei matematice, ori o incursiune în gîndirea matematică, ci mai curînd un Bildungsroman al unui prototip, matematicianul pasionat, ipostaziat în felurite chipuri. Asumîndu-și condiția de ghid, ingrata de altfel, Atkins propune curajos o analogie: să ne închipuim că lumea elementelor chimice, care reprezintă de fapt tot ceea ce sîntem și este în jurul nostru, e un tărîm, cu o geografie aparte, cu o întreagă, fascinantă istorie a descoperirii și cuceririi sale de către diverși exploratori. Interesant este
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
închipuim că lumea elementelor chimice, care reprezintă de fapt tot ceea ce sîntem și este în jurul nostru, e un tărîm, cu o geografie aparte, cu o întreagă, fascinantă istorie a descoperirii și cuceririi sale de către diverși exploratori. Interesant este că aceasta analogie e mai mult decît o strategie euristic-pedagogică: Atkins nu o abandonează nici o clipă pe parcursul cărții, referindu-se permanent la diverse elemente chimice că la niște "ținuturi". Tărîmul descris de Atkins este compus, ca orice țară, din munți și dealuri, defilee
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
ferita privirilor, unde se gaseste mecanismul logic al locului, cel ce ii guvernează existența. Poate că e greu de vizualizat tabelul periodic al lui Mendeleev (pentru că acesta este tărîmul, se-ntelege) că o suită de vai și coline, dar de dragul analogiei, să acceptăm premisa. Zona din tabel în care se află metalele, de pildă, reprezintă pentru Atkins Deșertul Vestic, pentru că e uniform (metalele au toate un aspect exterior gălbui, neted, si seamănă între ele) și monoton. În partea opusă, spre est
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]