8,321 matches
-
îmi place nemaipomenit de mult. Nu merge, dar îl repar eu. Mi-l dai mie? Alex: Sigur... luați-l. Vecin 4: Îți mulțumesc, vecine. (se îmbrățișează) Vecin 2: (lîngă Irina și Val) Profesore, ai avut dreptate în chestia aia cu aparențele... A naibii aparențe... Uite, de exemplu, acum eu îmi iau rămas bun de la dumneata... dar asta numai în aparență... pentru că, de fapt, eu vreau să-mi iau rămas bun de la soția dumitale... (către Irina) Îmi pare rău că nu vă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de mult. Nu merge, dar îl repar eu. Mi-l dai mie? Alex: Sigur... luați-l. Vecin 4: Îți mulțumesc, vecine. (se îmbrățișează) Vecin 2: (lîngă Irina și Val) Profesore, ai avut dreptate în chestia aia cu aparențele... A naibii aparențe... Uite, de exemplu, acum eu îmi iau rămas bun de la dumneata... dar asta numai în aparență... pentru că, de fapt, eu vreau să-mi iau rămas bun de la soția dumitale... (către Irina) Îmi pare rău că nu vă mai pot oferi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Vecin 4: Îți mulțumesc, vecine. (se îmbrățișează) Vecin 2: (lîngă Irina și Val) Profesore, ai avut dreptate în chestia aia cu aparențele... A naibii aparențe... Uite, de exemplu, acum eu îmi iau rămas bun de la dumneata... dar asta numai în aparență... pentru că, de fapt, eu vreau să-mi iau rămas bun de la soția dumitale... (către Irina) Îmi pare rău că nu vă mai pot oferi tabloul... l-am pierdut... L-am pierdut, dar am cîștigat... originalul... Irina: Nu înțeleg! Vecin 2
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de la soția dumitale... (către Irina) Îmi pare rău că nu vă mai pot oferi tabloul... l-am pierdut... L-am pierdut, dar am cîștigat... originalul... Irina: Nu înțeleg! Vecin 2: E și greu... vă explic eu altădată... De data asta, aparența îmi joacă festa... Eu v-am cîștigat... dar aparțineți soțului... Al dracului aparență! (îi sărută mîna și o îmbrățișează; în clipa asta se aud bubuituri în pereți; toți se desfac din îmbrățișări și devin extrem de încordați) Mihai: (într-un tîrziu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
oferi tabloul... l-am pierdut... L-am pierdut, dar am cîștigat... originalul... Irina: Nu înțeleg! Vecin 2: E și greu... vă explic eu altădată... De data asta, aparența îmi joacă festa... Eu v-am cîștigat... dar aparțineți soțului... Al dracului aparență! (îi sărută mîna și o îmbrățișează; în clipa asta se aud bubuituri în pereți; toți se desfac din îmbrățișări și devin extrem de încordați) Mihai: (într-un tîrziu, îndrăznind) Dar acum cine mai bate?! Vecin 1: (după o pauză) Nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aceea unde lașitatea se confundă cu înțelepciunea. Să vedem cînd începe una și cînd se termină cealaltă. Mergem. Poate aflăm. Nici o grijă. Sînt cu tine. Vecin 2: Profesore, mi se pare mie că iar am căzut în plasa aia cu aparența... Așa-i că da? Acum, dumneata crezi că eu... în salon... cu... vecina... dar nu-i așa. Eu i-am făcut portretul. Atît. E tare frumoasă! Vecin 1: Nud? Vecin 2: Vecine, da' se poate?! Om fi noi vecini, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să rămînă intactă. Vorbind despre trecut, obsesii, spaime, etc, ajungem la "Gheorghe Popescu", premiera recentă de la Naționalul ieșean, care ne-a prilejuit, de fapt, această privire rapidă asupra operei dramaturgice al lui Constantin Popa. Aici lucrurile sunt mai simple în aparență. Cu toții trebuie să ne facem un proces de conștiință la sfîrșitul căruia să ne evaluăm trecutul, comportamentul, atitudinea, ținuta morală pe care le-am avut în perioada comunistă. Am fost sau n-am fost colaboratori ai securității, am cedat sau
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
îndărătnicesc să pîlpîie. Un aer de nefiresc învăluie scena în care entități bizare se confruntă. Se confruntă și se înfruntă... De aici, nervozitatea lor crescîndă, răbufnind în violențe de limbaj. Suntem, parcă, martorii unui canon fără sfîrșit, un canon cu aparențele izbăvirii la care cu toții s-ar părea că rîvnesc. Și Dosar numărul, și Obiectiv numărul, și Sursa dublă, dacă nu chiar, chinuit și imund, și Plutonierul. Indivizi cu vieți ratate, răsfoind ca niște automate dosarele în care zac frînturi din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ovar virilizant”. Această anomalie genetică antrenează și o modificare corespunzătoare a organelor sexuale, precum și a caracterelor sexuale secundare și, în final, modificarea comportamentului și a personalității individului. Pseudohermafroditismul se caracterizează prin faptul că gonadele au, într-o mare măsură, o aparență monosexuală în contrast cu aspectul bisexual al individului respectiv. Acest aspect îl diferențiază de hermafroditism, la care structura bisexuală a gonadelor este evidentă. În cazul pseudohermafroditismului avem de-a face cu persoane cu aspect feminin, dar cu testicule sau cu persoane de
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de frații Grimm/ dar trece timpul frunzele pe ochi/ psalmodind ad interim, ad interim." Un ochi lăuntric al artistului proiectează lumea în esența ei, pentru că tot ce este în jur: gesturi, cuvinte, nisip, pustiu, prietenul bun, copacul, filmul sunt false aparențe și dincolo de ele se află adevărul, esența. Universul acestui volum, ca al celor următoare 1, se concentrează pe latura biografică zbuciumată, care nu ni se dezvăluie decât atât cât s-o putem intui: "vine toamna/ și mă acoperă de palori
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dumineca când afli ce au făcut lupii, ce a visat Gaga Rita, Țața Anica și alte vecine. Sătenii privesc sus pe deal, pe unde oamenii trec în haine de sărbătoare (lumea albă este lumea primenită în haine sărbătorești). Poemele cu aparență de cronică sunt epice și pline de mișcare și viață, ele materializează spiritul satului: "Săriți lume, țipa Leana./ Nea Dumitre, Nea Ioane,/ Duceți-va, dați fuga-n/ Vale după ăl nebun./ Ticu, Bag Samă Cazaca, Mitărănoaia, tot cătunul/ Se strângea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
didactic a constituit o inițiativă de avangardă atât pentru învățământul arădean, cât și pentru cel național. Ancorat teoretic în teoria transdisciplinarității formulată de renumitul fizician român Basarab Nicolescu, proiectul a abordat o temă generoasă, cea a relației dintre esență și aparență, privită dinspre mai multe discipline, aparținând științei și artei: "Transdisciplinaritatea privește ceea ce este în același timp între discipline, înlăuntrul diferitelor discipline și dincolo de orice disciplină. Finalitatea ei o reprezintă înțelegerea lumii prezente, unul dintre imperativele ei constituindu-l unitatea cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
permis lejer discutarea relației esență-aparență, unu-multiplu, subiect-obiect al cunoașterii, din perspectiva mai multor discipline, a mai multor metode. Am încercat să-i învățăm pe elevii noștri să descopere esența lucrurilor, adică acea parte ce rămâne mereu ascunsă, ocultată de aparență, de măștile pe care umanul și cosmosul le iau mereu. Dincolo de "mască", esența omului și a lumii e aceeași, dar, de cele mai multe ori, ea rămâne un "mare anonim". Științele, artele, religia, mitologia, mărturisesc toate unul și același adevăr. Din această
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
elaborate plecându-se de la o temă generoasă, care, în același timp, să aparțină disciplinelor, să traverseze disciplinele și să fie totodată dincolo de discipline. Astfel, tema aleasă a avut un titlu metaforic: "Anonimul din spatele măștii". Ea vizează relația dintre esență și aparență, dintre ceea ce "se vede" și ceea ce de obicei rămâne ascuns, atât în universul exterior, cât și în cel interior, atât în planul uman, cât și în cel cosmic. Conținuturile au fost structurate în funcție de trei unități de învățare: "Măștile" omului (omul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
repetă, este același. Dumnezeu a făcut lumea după chipul și asemănarea sa, artistul creează opera la fel. Opera artistică (literară) este, în ultimă instanță, un autoportret tainic al artistului (scriitorului). Cartea de literatură mărturisește chipul adevărat al autorului ei, dincolo de aparențele textului. Toate personajele literaturii sunt "fețe", "chipuri", "măști" ale aceleași persoane scriitorul. El se autoportretizează în toate aceste texte, revelând cititorului esența ființei sale, asemeni demiurgului. SCENARIU DIDACTIC Prima oră: tema Fețele omului Resurse didactice: oglinzi mici, poze cu elevii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
atunci când nu vrem ca cei din jur să cunoască exact ce este în sufletul nostru. (Oprea Emanuela) Este atemporală și permanentă. (Oana Hălmăgean) A purta mască înseamnă a te ascunde și a te preface. (Tulia Savulov) Masca reprezintă bariera între aparență și esență. (Lazea Ileana) Este pretutindeni. (Cizmaș Mircea) Că este ceva înnăscut, inevitabil, impus chiar de societate. (Novanc Andreea) Dacă purtăm o mască, nu vrem să arătăm ceva lumii. (Darida Kinga) Că toți o avem și că scopurile folosirii ei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
masca este invizibilă. (Ciocan Andra) Că o avem toți, o folosim, ne ajută sau nu, dispunem de ea și o avem din naștere toată viața. (Andreea) Că doar ascunde ceva ce nu are așa de multă semnificație și importanță. Ascunde aparența, ajung să spun că aparența este ascunsă de aparență. (Balaș Flavia) Mi s-au întărit convingerile. (Bîcleșanu Cristina) Masca are mai multe dimensiuni. (Neguț Andrei) Masca este ca un simbol și chiar uniforma reprezintă o mască, fie că o avem
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Că o avem toți, o folosim, ne ajută sau nu, dispunem de ea și o avem din naștere toată viața. (Andreea) Că doar ascunde ceva ce nu are așa de multă semnificație și importanță. Ascunde aparența, ajung să spun că aparența este ascunsă de aparență. (Balaș Flavia) Mi s-au întărit convingerile. (Bîcleșanu Cristina) Masca are mai multe dimensiuni. (Neguț Andrei) Masca este ca un simbol și chiar uniforma reprezintă o mască, fie că o avem sau nu. (Zăvoianu Iarina) Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o folosim, ne ajută sau nu, dispunem de ea și o avem din naștere toată viața. (Andreea) Că doar ascunde ceva ce nu are așa de multă semnificație și importanță. Ascunde aparența, ajung să spun că aparența este ascunsă de aparență. (Balaș Flavia) Mi s-au întărit convingerile. (Bîcleșanu Cristina) Masca are mai multe dimensiuni. (Neguț Andrei) Masca este ca un simbol și chiar uniforma reprezintă o mască, fie că o avem sau nu. (Zăvoianu Iarina) Nu am aflat ceva nou
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Hălmăgean) "probleme abordate din diverse perspective" (Kinga Darida) "ca fiind pânza de păianjen de care am rămas agățat, pânză prinsă între stâlpi ai existenței" (Darian Ursoi) "un impuls spre a gândi totul mai în detaliu, mai departe de suprafață, de aparențe" (Oana Mihiț) " Cred că în acest moment, transdisciplinaritatea ar putea fi definită ca o șansă care îți deschide mintea spre mai multe orizonturi, arătându-ți în același timp o altă față a școlii, una mai interesantă și mai creativă." (Cristina
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
atins scopul; cursurile au transformat totul, didactica școlară și au constituit o nouă abordare inteligentă și inovatoare de percepere și cunoaștere" (Andreea Novanc) "profesori + elevi = trans" (Flavia Balaș) "atmosfera, libertatea" (Andrei Neguț) "libertatea de exprimare, provocarea de a vedea dincolo de aparențe și de a gândi liber" (Tulia Savulov) "Colaborarea dintre profesori și faptul că s-au implicat atât de mulți mi s-a părut extraordinar; nenumăratele direcții pe care fiecare atelier le-a deschis." (Adrian Foltean) "faptul că am fost toți
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
labirint, ieșire spre moarte; Veneția se scufundă, dar nu arată, nimeni nu vede, viața oculteză moartea... etc. Apoi, ne uimește Flavius (muzică): tipuri de muzică, tipuri de temperament, invariante muzicale, echivalente cu omul din spatele măștii; unitate a esenței în diversitatea aparențelor. Mi-e din ce mai greu să adun ideile, să dau răspunsuri, să sistematizez, să întrevăd punțile de legătură, să focalizez simultan ce aud și ce gândesc. Mi-e cald (temperatură interioară) și mă concentrez tot mai greu. O rog
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
sau, temperamental, printre simfoniile lui Ceaikovski și nu numai, sub "bagheta" lui Flavius. Era peste tot un "licăr al privirii care răsfrânge eternitatea spiritului", cum spune minunat colega noastră, Ja. Începeam deja pe drumul acesta să descoperim măștile artistului, în aparențele sale. Diana Ș. ne-a purtat pe tărâmul literaturii, urmărind măștile omului social. De la basmul lui Andersen, Hainele cele noi ale împăratului, la textele despre încarcerare, abordând problema libertății, a raportului aparență-esență, a robotizării omului, a măștilor sociale asumate, am
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în "gară", o altă "gară", unde ne aștepta aceeași cutie portocalie cu găuri. "Ce vedeți?" sună din nou întrebarea Mirelei la sosire. "Ceea ce îmi doresc", veniră răspunsurile din partea copiilor. Se pare că înțeleseserăm cu toții că "cel ce se leagă de aparență (culoare) n-are substanță (greutate). Cel care simte esența (parfumul) nu mai caută culoarea, așa cum cel care caută adevărata comoară nu se mulțumește cu o simplă piatră". (F. U. Attar) O "ALTFEL" DE ȘCOALĂ Florentina Sâmihăian Sub orice "mască" / aparență
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
aparență (culoare) n-are substanță (greutate). Cel care simte esența (parfumul) nu mai caută culoarea, așa cum cel care caută adevărata comoară nu se mulțumește cu o simplă piatră". (F. U. Attar) O "ALTFEL" DE ȘCOALĂ Florentina Sâmihăian Sub orice "mască" / aparență putem descoperi ceva. O întrebare, răspunsuri contradictorii, o lume mai profundă, fațete inedite ale acesteia, legături nebănuite între domenii ale cunoașterii pe care le credeam fragmentate, un nou mod de a percepe lumea și de a ne cunoaște. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]