6,861 matches
-
figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, a început să se cristalizeze panteonul cultural al apostolilor naționali, în care au fost admiși triada cărturarilor Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheoghe Șincai, Petru Maior -, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi și Ion Heliade Rădulescu. Numitorul comun împărtășit de toți acești intelectuali rezidă în lupta lor culturală în numele ideii naționale. Istoriografia comunistă destramă acest panteon național, instalând în locul său panteonul proletar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
României este consolidată ca pilon de susținere al memoriei naționale și în perioada 1964-1989. Înainte de a demonstra continuitatea daco-romană la nord de Dunăre, agenda autohtonistă a național- comunismului solicita probarea continuității dacice, deci invalidarea tezei exterministe elaborate de cărturarii Școlii Ardelene. Turnura indigenistă spre traco- dacism făcea necesară această demonstrație. Prin identificarea cu elementul autohton, supraviețuirea fondului dacic certifica vechimea bimilenară a poporului român și continuitatea neîntreruptă a statalității românești. Aceste calități vor sta la baza unei intense exploatări simbolice din partea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și lingvistice ale continuității în campania de demantelare a teoriei imigraționiste (Daicoviciu et al., 1984, pp. 72-75). Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, teza simplă a continuității etnice pentru care s-au bătut eroic cărturarii Școlii Ardelene nu mai era suficientă. Simpla afirmare a continuității populaționale în epoca post-aureliană nu mai putea satisface imaginarul politic al românilor, din ce în ce mai revendicativ în direcția articulării statale și a unificării politice. Astfel, încă de la I. Heliade Rădulescu (1861) este detectabilă configurarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
amplificate în discursul istoric național-comunist. În acord cu întorsătura de la antinaționalism la naționalismul exaltat al deceniului al optulea, regimul a procedat la reabilitarea in corpore a personalităților române care s-au zbătut - politic sau cultural - pentru ideea națională. Cărturarii Școlii Ardelene, anterior combătuți și acuzați de falsificarea istoriei, sunt acum reevaluați și elogiați ca autorii pionieratului național românesc. De aceeași reconsiderare beneficiază întreaga pleiadă de promotori ai naționalismului românesc. Simion Bărnuțiu și Eftimie Murgu (Hurezeanu et al., 1988, p. 47), Gheorghe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul secolului al XIX-lea în categoria cărturarilor și pe parcursul celui de-al XX-lea în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în pofida naivității ei, un sâmbure de adevăr" (p. 10). Autorii recidivează prin susținerea "inventării" națiunii moderne, inclusiv a națiunii române (p. 27)28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inflexiune ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma latinistă a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma latinistă a Școlii Ardelene a stabilit cadrul de referință al memoriei istorice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma latinistă a Școlii Ardelene a stabilit cadrul de referință al memoriei istorice românești, în raport cu care s-au definit și contra-definit formulele ulterioare ale românismului identitar și ale conștiinței istorice românești. Un aspect crucial, a cărui importanță a fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au fost învățați să fie români naționali, uniți în jurul aceluiași pachet de valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor provinciale într-un singur trecut românesc, ca fundație istorică pentru dizvolvarea identităților regionale (ardelean, moldovean, muntean) și contopirea acestora în solidaritatea supremă și indivizibilă a națiunii. Aceasta poate fi considerată drept revoluția națională a memoriei istorice românești, primul astfel de eveniment care a inaugurat istoria tumultoasă a memoriei românești. O a doua revoluție mnemonică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al acesteia. Invarianța structurală trebuie menționată alături de variabilitatea substanțială a memoriei naționale românești. Aceeași invariantă chestiune a originii, care și-a păstrat constant centralitatea în economia simbolică a memoriei naționale, a trecut de la latinitate pură (în paradigma iluministă a Școlii Ardelene), prin integrarea parțială a dacilor în fondul roman (în paradigma romantismului pașoptist), apoi prin formula xenopoliană a daco-romanismului și prin paradigma trială ad-strat-substrat (Iorga), pentru ca în perioada postbelică să fie definită de "maximalismul slav", urmând ca în național-comunism elementul slav
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
The Sociology of Science: Theoretical and Empirical Investigations (pp. 223-280), Chicago: The University of Chicago Press. Mihu, A. (1995a). Sociologia mișcării legionare. În E. Weber, Dreapta românească (pp. 5-39), Cluj-Napoca: Editura Dacia. Mitu, S. (1997). Geneza identității naționale la românii ardeleni. București: Humanitas. Mullaney, J. (2001). Like A Virgin: Temptation, Resistance, and the Construction of Identities Based on "Not Doings". Qualitative Sociology, 24(1), 3-24. Müller, F. (2003). Politică și istoriografie în România: 1948-1964. Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L. (1999
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sanitar la nivel local. S. B.: Despre Curievici Ioan? D. T.: Curievici era mare profesor, a fost prorector la IPI, organiza partea aplicativă a pregătirii studenților. S. B.: Dar Martinaș Petre? D. T.: A fost inspector adjunct, pe vremea Alexandrinei Ardelean, secretar cu probleme economice la CJ PCR, dacă nu cumva după ea, pare-mi-se, el a asigurat un fel de interimat. S. B.: Stan Dumitru? D. T.: A fost inspector la IȘJ Iași. Mai multe nu știu. S. B.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Chiriac Constantin, Tufescu Florica și Popescu Petru. În 1978, avem vechea gardă: Manciuc Ioan, Florea Pavel, Popescu Petru, Manolache Vasile și Tufescu Florica. Apar oameni noi: Robu Mihai, Gheorghiu Mircea, Amarandei Octav, Dănilă Fănică, Mingiuc Alexandru, Rusu Dumitru, Andrei Victoria, Ardelean Alexandrina, Mocanu Elena, Aruxandei Vasile 4. Până în acest an, organizația este dominată de Manciuc Ioan, urmat de Biliuță Eugen, Florea Pavel, Huțanu Ion, Popescu Petru. Pe care dintre ei i-ați cunoscut, despre care puteți să ne spuneți câte ceva? Doru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era profesorul de la Istorie, cel de la Centrul universitar, despre care vom avea de vorbit. Andrieș Victoria era directoare la Liceul MIU, soția lui Andy Andrieș, șeful de la Cultură și de la Junimea. S. B.: O să revenim, că apare în funcții puternice. Ardelean Alexandrina. D. T.: Am mai vorbit, venea de la "Țesătura", fiind promovată, după aceea, la județ. Apoi, Aruxandrei Vasile a promovat la județ, la economic. S. B.: Cine era Popescu Dumitru? D. T.: Popescu Dumitru era de la UTC, dar un tip
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
16 câți eram, aveam vreo 10 fete în grupă. S.B.: Cu cine ați fost coleg în armată? D.T.: Am undeva acasă o listă cu niște colegi din armată. Știu că era comandant de batalion un căpitan, Sabău îl chema, un ardelean înalt, dolofan, cu bujori în obraji. A fost armată pe bune, adică ne fugăreau pe dealuri cu tot armamentul și harnașamentul după noi, dar prin specificul muncii de Interne erau și lecții cu specialiști în Miliție și în Intelligence, Securitate
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
478, 521 Antonioni, Michelangelo, 426, 427 Antoniu, Ioan, 221 Apetrei, Mihai, 343 Apostol, Claudiu, 473 Apostol, Ion, 294 Apostol, Mihai, 233 Arafat, Yasser, 375, 376, 379 Arbore, Grigore, 174 Archip, Iulian Ovidiu, 162, 174, 195, 373, 408, 448, 450, 465 Ardelean, Alexandrina, 66, 71, 73 Arghir, Aurel, 128 Arhip, Ion, 233, 397 Arhire, Vasile Lucian, 448 Arhire, Viorel, 448 Arieșan, Fiți, 497 Arion, Eleonora, 87 Armanca, Brândușa, 517 Arminii, Constantin, 42 Artenie, Vlad, 121 Aruxandei, Vasile, 71, 88 Arvinte, Vasile, 121
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ministrul român în India (New Delhi) Nicolae Cioroiu, în timp ce ministrul Sri Lanka era acreditat la 15 iulie 1959, cu reședința la Moscova. Nivelul de reprezentare a fost ridicat la nivel de ambasadă la 23 martie 1966. Ambasadorul României în India, Aurel Ardelean, a fost acreditat ca ambasador nerezident în Sri Lanka, în anul 1966, iar ambasadorul B. F. Pereira, acreditat la Moscova, a fost acreditat ca ambasador al Sri Lanka nerezident la București, în același an (1966); sistemul s-a practicat între cele două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fi inhibat. Pare ciudat, dar refuzul meu izvora tocmai din caracteristicile care mă calificau pentru îndeplinirea cu succes a acestei misiuni diplomatice. Rădăcinile refuzului se trag din istoria familiei mele, care s-a desfășurat timp de câteva secole în spațiul ardelean și în ținuturile maghiare situate la Est de Dunăre, eu însumi formându-mă în Ardealul Românesc, la câțiva kilometri de frontiera cu Ungaria. Din punct de vedere intelectual, eu sunt, prin urmare, produsul a trei culturi convergente: evreo-ebraică, română și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
redactez expunerile ținând cont de legile gândirii logice. Mi-au plăcut prelegerile de logică din cauza temelor expuse, care aveau darul să-mi amplifice orizontul retoric dar nu mai puțin din cauza stilului clar și stimulativ al profesorului Dumitru Isac. Fiul scriitorului ardelean Emil Isac, profesorul nostru de logică era un bărbat în floarea vârstei, plăcut la înfățișare, cu părul presărat de fire cărunte, dar pieptănat cu multă grijă și îmbrăcat în costume de culori calme, cusute de cei mai buni croitori din
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
la traducerea germană a anaforalei din 1813 a Divanului, Vasile Balș pune lipsa informațiilor pentru timpul de început al familiei Bălșeștilor în Moldova, pe seama distrugerilor de documente survenite de-a lungul secolelor, în urma numeroaselor invazii ale cazacilor podolieni, rușilor, ungurilor, ardelenilor, turcilor și ale tătarilor, ultimele încetând abia după ocuparea Crimeei de către ruși, precum și în urma transformării Moldovei și Valahiei în principal teatru de operațiuni în timpul războaielor dintre ruși și turci din ultimul secol 23. Totodată, făcând apel și la lucrarea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
i-au îmbogățit zestrea cunoștințelor privitoare la istoria Romei, a Imperiului Bizantin și Otoman sau a Moldovei și a Țării Românești. Ulterior, acestora li s-au adăugat scrierile unor istorici contemporani lui, precum Engel, Schlözer, Sulzer sau cele ale iluminiștilor ardeleni 64. Evenimentele istorice din a doua jumătate a secolului XVIII aruncă lumină asupra timpurilor frământate în care Vasile Balș își începe viața. În copilăria și adolescența sa, viitorul iluminist și om politic bucovinean a cunoscut regimul turco-fanariot, a trăit războiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu Sonnenfels, la Viena, în perioada când va funcționa în calitate de concepist la Consiliul Aulic de Război. În perioada șederii la Viena este foarte posibil ca Balș să-i fi cunoscut îndeaproape sau să fi intrat în legătură cu unii din tinerii cărturari ardeleni precum: Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ion Budai-Deleanu, aflați aproximativ în aceeași perioadă la studii în capitala imperiului 102. Contactul cu aceștia i-a dat posibilitatea cunoașterii realităților românești din Transilvania și a închegării unui program cultural și politic de perspectivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
politice. Din această perspectivă, contactul direct cu noile idei dezbătute în Europa Luminilor în domeniul filozofiei, politicii, dreptului, economiei, istoriei, moralei etc. au contribuit din plin la formarea și consolidarea orizontului său intelectual și politic. La fel ca și intelectualii ardeleni, Balș a fost cucerit de iosefinism, văzut ca factorul de descătușare necesar, prin care se putea dobândi prosperitatea națiunii din care provenea. II. ÎNCEPUTURILE STĂPÂNIRII HABSBURGICE ÎN BUCOVINA ȘI IMPLICAREA LUI VASILE BALȘ ÎN VIAȚA POLITICĂ II.1. Preludiul anexării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]