8,235 matches
-
le cunoaștem. În acest punct, subiectul poate să perceapă sub ce dimensiuni, forma și în ce gen se încadrează obiectul din fața lui. Deoarece speciile inteligibile sunt cele prin care (id quo) un obiect este cunoscut, în virtu tea relației de asemănare cu forma esențială a obiectului, si nu cele pe care (id quod ) le cunoaștem, la sfârșitul acestui proces subiectul poate cunoaște quiditatea sau esență obiectului, care semnifică ceea ce este comun tuturor obiectelor care aparțin unui anumit gen și unei anumite
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în cadrul sub capitolelor anterioare: (1) identitatea formală dintre speciile inteligibile și forma esențială a obiectului, din care derivă: 1.1. statutul de id quo al speciilor inteligibile a cele prin care cunoaștem obiectul, nu cele cunoscute; 1.2. relația de asemănare (similitudo) dintre speciile inteli gibile și forma esențială a obiectului extramental, relație în teleasa nu că similaritate sau asemănare, ci că asimilare formală sau acord formal; 1.3. dublă existența a unei forme a modul material și natural de a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
1. statutul de id quo al speciilor inteligibile a cele prin care cunoaștem obiectul, nu cele cunoscute; 1.2. relația de asemănare (similitudo) dintre speciile inteli gibile și forma esențială a obiectului extramental, relație în teleasa nu că similaritate sau asemănare, ci că asimilare formală sau acord formal; 1.3. dublă existența a unei forme a modul material și natural de a fi în obiectul extramental, modul intențional și/sau imaterial de a fi în mintea subiectului cunoscător; (2) dublul aspect
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a fi, și conform faptului că e asemenea obiectului cunoscut; la fel se considera în cunoașterea ei și astfel are un aspect universal. Atunci cand Toma din Aquino descrie speciile inteligibile că aflându-se într-o relație de similitudo a similaritate, asemănare a cu obiectul extramental, lasă loc unei interpretări, pe care Claude Panaccio o exploatează spunând că similaritatea nu este identitate. Când zic că două obiecte, K și L, sunt similare înseamnă că împărtășesc anumite trăsături, au anumite trăsături în comun
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundum aliqualem analogiam, sicut ipsum esse est commune omnibus. Et hoc modo illa quae sunt a Deo, assimilantur ei inquantum sunt entia, ut primo et universali principio totius esse (S. th., I, q. 4, a. 3, co.). Răspund că, deoarece asemănarea este considerată după acordul formal sau după împărtășirea unei forme, variază în funcție de multele moduri de comunicare în formă. Despre unele se spune că sunt asemenea pentru că împărtășesc aceeași formă potrivit aceleiași rațiuni și aceluiași mod; despre acestea se spune nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forme, variază în funcție de multele moduri de comunicare în formă. Despre unele se spune că sunt asemenea pentru că împărtășesc aceeași formă potrivit aceleiași rațiuni și aceluiași mod; despre acestea se spune nu doar că sunt asemenea, ci că sunt egale în asemănarea lor, așa cum despre două obiecte la fel de albe se spune că sunt asemenea în albeața și aceasta este o asemănare întru totul perfectă. În alt mod sunt numite asemenea cele care împărtășesc formă potrivit aceleiași rațiuni, dar nu și potrivit aceluiași
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formă potrivit aceleiași rațiuni și aceluiași mod; despre acestea se spune nu doar că sunt asemenea, ci că sunt egale în asemănarea lor, așa cum despre două obiecte la fel de albe se spune că sunt asemenea în albeața și aceasta este o asemănare întru totul perfectă. În alt mod sunt numite asemenea cele care împărtășesc formă potrivit aceleiași rațiuni, dar nu și potrivit aceluiași mod, ci potrivit unui mai mult sau mai putin, așa cum despre un obiect mai puțin alb se spune că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cele care împărtășesc formă potrivit aceleiași rațiuni, dar nu și potrivit aceluiași mod, ci potrivit unui mai mult sau mai putin, așa cum despre un obiect mai puțin alb se spune că este asemănător cu unul mai alb. Aceasta este o asemănare imperfecta. În al treilea mod se spune că sunt asemănătoare cele care împărtășesc aceeași formă, dar nu potrivit aceleiași rațiuni, cum se observă în cazul agenților non-univoci. Deoarece fiecare [agent] acționează asemenea formei sale este necesar ca in efect să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al treilea mod se spune că sunt asemănătoare cele care împărtășesc aceeași formă, dar nu potrivit aceleiași rațiuni, cum se observă în cazul agenților non-univoci. Deoarece fiecare [agent] acționează asemenea formei sale este necesar ca in efect să fie o asemănare a formei agentului. Așadar, daca agentul este conținut în aceeași specie cu efectul sau, ar fi o asemănare după formă între cel ce face și cel ce este făcut, potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum omul naște om. Dacă totuși
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cum se observă în cazul agenților non-univoci. Deoarece fiecare [agent] acționează asemenea formei sale este necesar ca in efect să fie o asemănare a formei agentului. Așadar, daca agentul este conținut în aceeași specie cu efectul sau, ar fi o asemănare după formă între cel ce face și cel ce este făcut, potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum omul naște om. Dacă totuși agentul nu este conținut în aceeași specie, ar fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași rațiuni a speciei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
specie cu efectul sau, ar fi o asemănare după formă între cel ce face și cel ce este făcut, potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum omul naște om. Dacă totuși agentul nu este conținut în aceeași specie, ar fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum cele generate de puterea soarelui ajung la o oarecare asemănare cu soarele, nu însă ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării spe ciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există un agent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
făcut, potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum omul naște om. Dacă totuși agentul nu este conținut în aceeași specie, ar fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum cele generate de puterea soarelui ajung la o oarecare asemănare cu soarele, nu însă ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării spe ciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există un agent care să nu fie conținut în gen, efectul sau va fi mai puțin asemănător cu forma agentului, dar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
totuși agentul nu este conținut în aceeași specie, ar fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum cele generate de puterea soarelui ajung la o oarecare asemănare cu soarele, nu însă ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării spe ciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există un agent care să nu fie conținut în gen, efectul sau va fi mai puțin asemănător cu forma agentului, dar nu astfel încât să participe la asema narea formei agentului potrivit aceleiași
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în aceeași specie, ar fi o asemănare, dar nu potrivit aceleiași rațiuni a speciei, precum cele generate de puterea soarelui ajung la o oarecare asemănare cu soarele, nu însă ca si cum ar recepta formă soarelui potrivit asemănării spe ciei, ci potrivit asemănării genului. Așadar, dacă există un agent care să nu fie conținut în gen, efectul sau va fi mai puțin asemănător cu forma agentului, dar nu astfel încât să participe la asema narea formei agentului potrivit aceleiași rațiuni a speciei sau a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
română, ci cu sensul de acord formal sau împărtășire a unei forme, ceea ce contrazice manieră în care Claude Panaccio îl folo seste, ca reprezentare, ca imagine sau copie a obiectului ex tramental. Ca să folosesc același exemplu cu chihlimbarul, relația de asemănare (similitudo) se bazează pe acordul for mal în următorul fel: structura chimică a chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen este aceeași formă care informează materia, alcătuind compusul cunoscut sub numele de chihlimbar și care este în mintea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este însăși specia obiectului vizibil, care există în pupila, care este desăvârșirea celui care vede și principiul vederii și lumina intermediară a obiectului vizibil. Iar al doilea obiect văzut este obiectul extramental însuși. La fel, primul obiect cunoscut este însăși asemănarea obiectului care este în intelect, iar al doilea obiect cunoscut este obiectul însuși, care este înțeles prin acea asemănare. În fața unei asemenea evidente nu am decât două opțiuni: fie admit că Toma din Aquino într adevăr pune în joc o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lumina intermediară a obiectului vizibil. Iar al doilea obiect văzut este obiectul extramental însuși. La fel, primul obiect cunoscut este însăși asemănarea obiectului care este în intelect, iar al doilea obiect cunoscut este obiectul însuși, care este înțeles prin acea asemănare. În fața unei asemenea evidente nu am decât două opțiuni: fie admit că Toma din Aquino într adevăr pune în joc o teorie reprezentationalista la nivelul speciilor inteligibile, fie consider că acest pasaj este unul singular în corpusul tomist și că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atrage o serie întreagă de alte consecințe: a. statutul de id quo al speciilor inteligibile a acestea fiind cele prin care și nu cele pe care le cunoaștem; b. între speciile inteligibile și formele obiectului extramental este o relație de asemănare a similitudo a înțeleasă că asimilare sau împărtășire a unei forme; c. dublă existența a formei a un mod de a fi material și natural, pe care formă îl are în obiectul extramental, si un mod de a fi imaterial
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptele sunt formate de intelectul agent, la fel ca speciile inteligibile; 2. conceptele sunt id quo-ul cunoașterii, asadar nu pot avea statutul de primum cognitum; 3. între concept și forma esențială a obiectului din lumea înconjurătoare este o relație de asemănare (similitudo) înțeleasă că împărtășire sau asimilare formală. 8. Punctul de cotitură al epistemologiei tomiste: conceptul Cu toate ca interpretarea realistă a conceptului poate fi recunoscută în câteva din scrierile timpurii ale lui Toma din Aquino, cum ar fi I Scriptum super Sententiis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Similiter intellectum primum est ipsa rei similitudo, quae est în intellectu; et est intellectum secundum quod est ipsa res, quae per similitudinem illam intelligitur (I Super Sent., d. 35, q. 1, a. 2, co.). La fel, primul obiect înțeles este asemănarea obiectului, care este în intelect, iar al doilea obiect înțeles este obiectul însuși, care este înțeles prin acea asemănare. (ÎI.8.5.) [...] quod verbum intellectus noștri [...] est id ad quod operațio intellectus noștri terminatur, quod est ipsum intellectum, quod dicitur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quae per similitudinem illam intelligitur (I Super Sent., d. 35, q. 1, a. 2, co.). La fel, primul obiect înțeles este asemănarea obiectului, care este în intelect, iar al doilea obiect înțeles este obiectul însuși, care este înțeles prin acea asemănare. (ÎI.8.5.) [...] quod verbum intellectus noștri [...] est id ad quod operațio intellectus noștri terminatur, quod est ipsum intellectum, quod dicitur concepțio intellectus (De ver., q. 4, a. 2, co.). [...] acela care [este] cuvântul intelectului nostru [...] este cel la care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie] în act și care trebuie să fie considerată drept principiul operației inteligibile, desi ambele sunt asemenea obiectului înțeles, pentru că în acest fel este lucrarea [fiecăruia]. Din faptul că specia inteligibila, care este forma intelectului și începutul cunoas terii, este asemănarea lucrului exterior, rezultă că și conceptul este o asemănare a lucrului, căci cel care este la fel lucrează la fel. Și deoarece intenția înțeleasă este asemenea unui obiect, rezultă că intelectul, formând o astfel de intenție, înțelege acel obiect. (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
drept principiul operației inteligibile, desi ambele sunt asemenea obiectului înțeles, pentru că în acest fel este lucrarea [fiecăruia]. Din faptul că specia inteligibila, care este forma intelectului și începutul cunoas terii, este asemănarea lucrului exterior, rezultă că și conceptul este o asemănare a lucrului, căci cel care este la fel lucrează la fel. Și deoarece intenția înțeleasă este asemenea unui obiect, rezultă că intelectul, formând o astfel de intenție, înțelege acel obiect. (ÎI.8.13.) [...] non autem ipse sensus exterior format sibi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
specie, desi om este o specie. Acum, după ce am adunat datele necesare, pot elimina cea de-a treia consecință a interpretării realiste (3), conform căreia între concept și forma esențială a obiectului din lumea înconjurătoare se instaurează o relație de asemănare (similitudo), înțeleasă că împărtășire sau asimilare formală, în favoarea relației de reprezentare dintre concept și forma esențială a obiectului extramental (3’). De fapt, în acest moment, dat fiind faptul că nici una dintre consecințele interpretării realiste nu a trecut testul analizei, sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și nemijlocit la forma, accidentala sau substanțială, a obiectului extramental. În capitolul al II-lea am circumscris rolul cauzal al unei entități intermediare având în vedere cinci argumente: (1) identitatea formală, (2) statutul de id quo al entității intermediare, (3) asemănarea dintre entitatea intermediară și forma obiectului extra mental înțeleasă că asimilare formală, (4) dublă existența a unei entități intermediare, în obiectul extramental și în subiectul cunoscător, si (5) dublul aspect din care poate fi privită o entitate intermediară, ca universal
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]