5,357 matches
-
ceară un omagiu. Pot suna pentru tot felul de fleacuri, o informație, o documentare, sloganuri... Orice-ar fi, uite că profesioniștii ăștia ai minciunii nu mai sună! Dacă, într-adevăr, or fi sunat și o fi înțeles bine țicnita asta bătrână ce i s-a spus... La această legitimă neliniște ideologică se adaugă insatisfacția sexuală. Noaptea, o duce pe Maria-Tereza pe străduțe întunecoase, o împinge în intrândul ușilor unde să-i poată ridica mai ușor fustele (își amintește cu spaimă de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
naționale, ba chiar în acel patrimoniu comun de reprezentare și simțiri ce constituie identitatea europeană. În domeniul muzical, inclusiv în formele cele mai novatoare și mai futuriste pe care această artă și le-a însușit în cursul ultimelor două decenii, bătrîna Europă nu a jucat nici pe departe un rol secundar. Imensa schimbare pe care Arnold Schönberg a adus-o în compoziția muzicală și-a găsit în sfîrșit, începînd din 1954, terenul de dezvoltare în serialismul integral (aplicat nu numai la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
omului. Și mai mult decît atît, ele aspiră pe baza acestor convergențe culturale la o apropiere tot mai mare. De altfel, căile și mijloacele pentru realizarea acestui deziderat există. De-a lungul secolelor și a confruntărilor care le-au marcat, bătrîna Europă descoperă că dincolo de diferențele de limbă și de obiceiuri, populațiile sale sînt tributare unei civilizații comune care, de la îndepărtatul trecut greco-roman la o revoluție industrială mai mult sau mai puțin precoce, trecînd prin creștinism (roman sau bizantin), prin modelele
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pe de altă parte îi plăcea să petreacă, plănui să fure banii servitorilor. Surprins în timpul operației, îi omorî pe amândoi. Dar zgomotul luptei și țipetele victimelor deșteptă pe bătrâna mamă a lui Venescu, care ieși să vadă ce se întâmplă. Bătrâna, văzând înfiorătorul spectacol, începu, firește, să țipe. Venescu pierdu capul și alergă după femeie, pe care o ajunse în camera de culcare, și-i înfipse cuțitul de mai multe ori. Copilul, deșteptat din somn, văzând drama, începu să plângă și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
finală „spectacolul“ oferit de „fioroasa crimă din Tabaci“: Sus în odăi era un spectacol înfiorător. În odaia servitorilor, rândașul și femeia lui, români din Transilvania, amândoi zăceau uciși și într-un lac de sânge. Într-una din camere altă dramă: bătrâna mamă a directorului era măcelărită, tot la fel și băiețelul mai mare al directorului. În viață nu mai rămăsese în casă decât o mică fetiță a directorului. (Id., ibid., foiletonul XLIV, AD., nr. 11 869, 15 noiembrie 1922, p. 2
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și hainele spre a le curăți, apoi se apropia de masă și golea sticlele încă cu rămășițe de vin. Faptul era dovedit. Atunci o idee diabolică trecu prin capul unuia; o farsă grotească fu pusă la cale pe socoteala întemperatei bătrâne. Seara și noaptea fusese petrecere mare, se mâncase cremvurști, piftii și pastramă, se fumase și se băuse mult. Pe la 6 ceasuri dimineața, a doua zi, cocoana gazdă intră, ca de obicei, cât se poate mai tiptil, călcând în vârful degetelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
îi curg din ochi, balele îi curg din gură. Aiurită, sufocată, iese pe ușă, urmată de râsul zgomotos care țâșnește de sub toate plapomele! Cititorul a înțeles despre ce e vorba. Cititorul ghicește cu ce fel de lichid fusese adăpată sărmana bătrână lacomă. în urma războiului din 1877-1878, studențimea trăia bine în societatea tuturor femeilor pe care invazia rusă le înțolise. Îmi amintesc de o oarecare tinerețe castanie care se întorsese în Capitală după o lungă peregrinație prin Rusia și prin Bulgaria și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
zi. Împărțirea se făcea după ce preotul își lua partea sa de pomană, fiecare preot avînd cu el un dascăl și un sac. Mai tîrziu, la bătrînețe, iaca purta pe cap, cînd mergea în vizită, capelă, o pălărie de damă a bătrînelor și o pelerină scurtă, neagră, cu paiete. Propriu-zis, ea ne-a crescut pe noi, copiii, rămași orfani de mamă de foarte mici. A murit, în timpul războiului, cînd eram pe front, în iarna lui 1917. O iarnă cumplit de grea, cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
s-a mai domolit au început cântecele patriotice conduse de domnul învățător Bârligă Vasile și acompaniate de domnul învățător Năstase Gheorghe. Au recitat și alți copii, dar toate privirile mă iscodeau pe mine și mă urmăreau neîncetat. La întoarcere, o bătrână, Saveta Bida, a luat-o pe mama de-o parte și i-a zis: Mărioară, fata asta va ajunge cineva! Numaidecât să o dai la școli mai departe, căci are cap, nu glumă! Ghilitul pânzelor În cea mai mare parte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sertarul de la masă, să fie pregătiți și el va veni noaptea să-i ia. După voce a presupus că hoțul cu pricina nu e altul decât nepotul său. Tata a sfătuit-o la primărie să se adreseze șefului de post. Bătrâna a povestit totul la miliție și doi milițieni, în noaptea anunțată au venit să stea la ea, ascunși în cămara de alimente. În noaptea anunțată, hoțul a năvălit ca un torent, scoțând ușa de la tindă din țâțâni și s-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
anunțată, hoțul a năvălit ca un torent, scoțând ușa de la tindă din țâțâni și s-a repezit la sertarul de la masă. Când l-a tras și n-a găsit banii s-a făcut foc și pară. A trântit o pe bătrână jos și-o lovea fără milă cu picioarele. Biata femeie a țipat o dată din răsputeri și milițienii au tăbărât asupra infractorului. I-au scos masca imediat, i-au luat cuțitul, imobilizându-l. Nu mare mirarea le-a fost când l-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Siret, Suceava și Solca. Participă și adulții, bătrânii și copiii. Când începe fanfara să cânte hora mare, rar cine mai rămâne pe acasă. Strânsura îi atrage ca un magnet. Mamele privesc perechile de dansatori și-și fac planuri de nuntă. Bătrânele se așază pe iarbă și comentează stilul tinerilor de-a se îmbrăca, de-a se comporta, de a-și trăi viața lor, lipsită de griji. Noi, când ne-am ridicat ceva mai mărișori, socotindu-ne intelectuali (în devenire) ne întâlneam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
are frică de Dumnezeu. La Ziua Crucii, pe 14 septembrie, făceam cruci din busuioc și le puneam prin casă. Mirosul lor era binefăcător. Din această zi începeam să batem nucii, considerând că nucile au ajuns la maturitate, au miezul tare. Bătrâna Doca lui Gherman ne-a spus de multe ori că de ziua Crucii nu avem voie să consumăm fructe cu semnul crucii în interiorul lor (nucile, merele, perele). La Sf. Toader, în zori de zi, femeile și mai ales fetele mergeau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
venit în fața mea, nu știu ce-a boscorodit din gură, că pe dată am căzut pe covor într-un leșin adânc. Mama s-a speriat, a plătit țiganca și-a alungat-o afară. Fiind îngrozită, a strigat-o repede pe bătrâna, Doca lui Gherman, care nici una, nici alta, a spus că e vorba de un deochi. S-a dus acasă, a adus un struț de busuioc, un castron cu agheasmă și stropindu-mă, a început a mă descânta: Fugi deochi, dintre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cum piere spuma de mare". Văzând că nu-mi revin, că sunt încă amețită, mama a trimis-o pe Oltea, sora mea, după tata, la primărie. El era plecat cu scrisul prin sat și nu era ușor de găsit. Atunci bătrâna Doca, a încercat alt descântec, tot de deochi: "Am strâns vacile de la nouă notari, De la nouă primari, De la nouă meșteri mari Și le-am strâns într-un obor Și oborul s-a spart Și vacile din obor au ieșit Și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la munte și-n cele de pe valea Sucevei, cum e și Costișa, satul meu natal. Uneori, se întâmplă ca bătrânele să mai uite din versurile pentru descântece și atunci improvizau. Maria lui Orest, mi-a povestit că la descântecul de deochi, se puneau cărbuni aprinși într-o cană cu apă și apoi cu cuțitul sau cu paie se arunca apă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-și creeze o lume imaginară, cu spații feerice și personaje mirifice. De multe ori a apelat la puterea divină, pentru a-și vindeca rănile trupului sau ale sufletului. Așa au apărut și descântecele. Ca peste tot, la țară, se găseau bătrâne care-și asumau anumite potențe vindecătoare. Am aflat că, la Costișa, mama uncheșului Vasile Bida și Măriuța Raroiului se (ocupau) îndeletniceau și cu asemenea practici. Aveau experiență de viață, un repertoriu bogat și mereu erau solicitate de săteni.Îndeosebi practicau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
va ocupa de ouăle noastre. Mi-a mai zis că, numai joia este ziua închistritului. În alte zile, e păcat. Așa că eram bucuroasă că voi fi prezentă la un mare eveniment, dinaintea sărbătorilor Paștelui. M-am minunat câte cunoștințe avea bătrâna despre Sărbătoarea Învierii Domnului, considerată cea mai importantă sărbătoare după Crăciun. Ocupându-se de fiertul ouălelor mi-a spus mai multe despre ele: Oul înseamnă învierea. Din vechime se credea că ouăle au puteri miraculoase. Culoarea roșie reprezintă focul purificator
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Când va învia cocoșul pe care-l mâncăm și ouăle fierte vor deveni roșii, atunci va învia și Isus". Nici nu și-a terminat acela spusele și ouăle s-au făcut roșii, iar cocoșul a început să bată din aripi. Bătrâna mi-a mai spus apoi că ouăle au puteri nebănuite: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie etc. Am văzut că ea folosea atât ouă fierte, cât și ouă golite în conținut. Le-a pus în vopsele roșii, verzi, galbene și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de acord și a scos un fișic cu mărgele foarte mici, de diferite culori. Le lua cu un ac mic și le așeza pe oul uns cu ceară fierbinte, topită. Ce muncă migăloasă! Măcar un ou cu mărgele, a dorit bătrâna să ne facă. Mi-a spus că la mănăstirea Sucevița, ouăle închistrite sunt mai ales cu mărgele. Oul cu mărgele reprezenta pe o parte un iepuraș (simbol) semn al rodniciei, belșugului (fertilității) iar pe cealaltă parte un mieluț, semn al
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu mărgele reprezenta pe o parte un iepuraș (simbol) semn al rodniciei, belșugului (fertilității) iar pe cealaltă parte un mieluț, semn al victoriei vieții asupra morții. El reprezintă pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mântuire. Mi-a mai adăugat bătrâna că, mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu. La mijlocul oului a așezat tot din mărgele o cruce, explicându-mi și de astă dată că ea este semn al credinței în Hristos, un semn pascal. Încet, încet, timpul cu toate povestirile s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
face. Cei din jurul meu primeau toți "pomana" și eu întindeam mâna degeaba. Mie nu-mi dădea. Câteodată primeam doar câte un colăcel, nici vorbă de ulcior. Crezând că este o nedreptate, m-am retras și-am început să plâng. O bătrână, Chironica, m-a văzut, a venit lângă mine și mi-a zis: Pe tine, mă-ta te-a trimis după pomană? Tu n-ai ce mânca acasă și vii printre cei nevoiași, nu ți-e deloc rușine? Prietenii mei m-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sau verde, purtând o mască cu păr încâlcit și coarne. Ritualul este un fel de exorcism. Sărbătoarea își are rădăcinile într-o legendă din care aflăm că, în vechime, un căpcăun deghizat într-un om obișnuit, a înnoptat la o bătrână. Cum el avea un ciocan magic, a răsplătit-o cu un chimonou deosebit de frumos din cea mai fină mătase. Atrasă în cursă, bătrâna s-a lăsat ispitită de frumusețea chimonoului. Din păcate, ea nu s-a mulțumit numai cu atât
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
din care aflăm că, în vechime, un căpcăun deghizat într-un om obișnuit, a înnoptat la o bătrână. Cum el avea un ciocan magic, a răsplătit-o cu un chimonou deosebit de frumos din cea mai fină mătase. Atrasă în cursă, bătrâna s-a lăsat ispitită de frumusețea chimonoului. Din păcate, ea nu s-a mulțumit numai cu atât, ci mai dorea și alte lucruri. De aceea, l-a îmbătat pe bărbat și i-a furat ciocanul magic. Când a văzut lăcomia
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
s-a lăsat ispitită de frumusețea chimonoului. Din păcate, ea nu s-a mulțumit numai cu atât, ci mai dorea și alte lucruri. De aceea, l-a îmbătat pe bărbat și i-a furat ciocanul magic. Când a văzut lăcomia bătrânei, bărbatul și-a dezvăluit adevărata identitate. Văduva, auzind că are în casa ei un căpcăun, a izbucnit în țipete, încercând să-l alunge cu ce avea la îndemână. Așa a nimerit un vas cu fasole. Demonul, speriat de țipetele văduvei
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]