7,476 matches
-
departe spre Brașov singur, fiindcă Mircea și ai lui voiau să mai rămână. Am traversat centrul orașului cunoscut, trecând și prin fața Întreprinderii Mecanice ARO, la care fusesem repartizat după terminarea facultății, dar nu mi-a fost dat să ajung departe. Bicicleta scăpa teribil la deal și chiar și la depășiri (când forțăm), pedalam în gol. Reântors la Câmpulung, am văzut (din fericire), bicicletele celorlalți în fața hotelului vechi. De la Recepție am aflat unde-i găsesc, și e de închipuit surpriza pe
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Mecanice ARO, la care fusesem repartizat după terminarea facultății, dar nu mi-a fost dat să ajung departe. Bicicleta scăpa teribil la deal și chiar și la depășiri (când forțăm), pedalam în gol. Reântors la Câmpulung, am văzut (din fericire), bicicletele celorlalți în fața hotelului vechi. De la Recepție am aflat unde-i găsesc, și e de închipuit surpriza pe care au avut-o ei, văzându-mă. Împreună cu Mircea am plecat la Nicu, în curtea căruia lăsasem bicicleta. Neavând nici o dată probleme
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
am văzut (din fericire), bicicletele celorlalți în fața hotelului vechi. De la Recepție am aflat unde-i găsesc, și e de închipuit surpriza pe care au avut-o ei, văzându-mă. Împreună cu Mircea am plecat la Nicu, în curtea căruia lăsasem bicicleta. Neavând nici o dată probleme cu ea, n-aveam habar de mecanismele din butuc. Diagnosticul: bilele cilindrice erau uzate, trebuiau înlocuite. Cunoscând orașul, cu bicicleta lui am ajuns la magazinul de profil. Acolo ghinion, nu aveau bile cilindrice! Nu-mi venea
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
au avut-o ei, văzându-mă. Împreună cu Mircea am plecat la Nicu, în curtea căruia lăsasem bicicleta. Neavând nici o dată probleme cu ea, n-aveam habar de mecanismele din butuc. Diagnosticul: bilele cilindrice erau uzate, trebuiau înlocuite. Cunoscând orașul, cu bicicleta lui am ajuns la magazinul de profil. Acolo ghinion, nu aveau bile cilindrice! Nu-mi venea să cred și, dezamăgit la culme, le povesteam celor de acolo: Am mers jumătate de țară, am fost pe Transfăgărășan, și n-am cum
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
la Roman, nu-i incredibil?!”. O vânzătoare care asculta atentă, mă salvă: "Stați așa, și eu sunt moldoveancă, din Botoșani, de unde se pune harta-n cui!”. A căutat prin câteva cutii și a găsit bilele. După ce împreună cu Mircea am montat bicicleta, eram nehotărât: era târziu, trebuia să dorm undeva și știam că nu erau camere libere, nicăieri în oraș. Am încercat totuși la hotelul nou, și argumentând, repetam Am mers jumătate de țară, am fost pe Transfăgărășan, și acum n-am
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
să dorm undeva și știam că nu erau camere libere, nicăieri în oraș. Am încercat totuși la hotelul nou, și argumentând, repetam Am mers jumătate de țară, am fost pe Transfăgărășan, și acum n-am cum ajunge la Roman cu bicicleta?!”etc, etc. Până la urmă s-a găsit un loc într-o cameră, împreună cu încă cineva. Am răsuflat ușurat, și din cameră am încercat să fotografiez bicicleta lăsată la vedere, într- un loc luminat, chiar sub geam. Îmi amintesc că a
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
țară, am fost pe Transfăgărășan, și acum n-am cum ajunge la Roman cu bicicleta?!”etc, etc. Până la urmă s-a găsit un loc într-o cameră, împreună cu încă cineva. Am răsuflat ușurat, și din cameră am încercat să fotografiez bicicleta lăsată la vedere, într- un loc luminat, chiar sub geam. Îmi amintesc că a și plouat în noaptea aceea, fapt îngrijorător pentru cineva pe două roți, care mai trebuia să meargă aproape patru sute de kilometri. Vecinul de cameră lucra în
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nici perspectiva întâlnirii câinilor de stână prin munte, nu mă încânta. Trecând printre localnicii care mergeau spre serviciu, după niște intersecții care-mi arătau c-am ieșit din oraș, am început un urcuș pe care l-am dovedit și pe lângă bicicletă, spre mausoleul care amintea de luptele din primul război mondial. Nu pot să nu menționez c-am trecut pe lângă un fel de casă unde lătrau niște câini, după timbru, destul de mari. Ploaia devenise o amenințare împotriva căreia n- aveam
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
întreba. La Dâmbovicioara nu m-am mai apropiat de peșteră fiindcă mă temeam de ploaie și mă preocupa doar drumul, care era într-o stare jalnică și cauciucurile sufereau. Satul era între doi munți, unul de pe care coborâsem repede cu bicicleta, și altul pe care l-am urcat mai greu. După ce-am trecut de câțiva băieți care, probabil păzeau vacile casei, mi-a apărut în față o clădire. Știam de existența cabanei Piatra Craiului, însă s-a ivit mai repede
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ce-am trecut de câțiva băieți care, probabil păzeau vacile casei, mi-a apărut în față o clădire. Știam de existența cabanei Piatra Craiului, însă s-a ivit mai repede decât mă așteptam. La restaurant am motivat că sunt cu bicicleta, și trebuie să mănânc. Un chelner amabil îmi spusese că are de toate, dar la bucătărie nu se putea găti, li se luase curentul electric. Mi-a încropit o gustare rece, mulțumitoare. Pe când mi-o aducea, chelnerul voia să mă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
acolo, la care el m-a consolat că dacă nu m-a pișcat, e bine. În această a doua parte a drumului treceam prin sate frumoase, cu (lucru care mă interesa) cofetării și magazine. De acolo a început "să țipe” bicicleta la vale. La Bran n-am mai oprit la castel, știindu-l de altă dată. Așa a rămas și Tohanul (știam că acolo se fabricau biciclete) în urmă. Eram mulțumit că măcar vremea nu mai părea a fi ploioasă. În
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cu (lucru care mă interesa) cofetării și magazine. De acolo a început "să țipe” bicicleta la vale. La Bran n-am mai oprit la castel, știindu-l de altă dată. Așa a rămas și Tohanul (știam că acolo se fabricau biciclete) în urmă. Eram mulțumit că măcar vremea nu mai părea a fi ploioasă. În Brașov, am intrat hotărât să mă ghidez numai după indicatoare, fără să mai cer lămuriri de la nimeni. Așa am ajuns în centru, la hotelul Carpați în
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
unde un căpitan de miliție amabil, mi-a explicat pe unde s-o iau spre Bacău. La ieșirea din Brașov, șoseaua era lată, fără copaci pe margine și fără denivelări pe distanță mare, fapt apreciat de mine și de roțile bicicletei. De la 10-12 km zăream Brașovul rămas în urmă. Eram mulțumit, nimeni nu poate înțelege satisfacția pe care-o simțeam, după ce lăsasem în urmă orașele Buhuși, Sfântu Gheorghe, Transfăgărășanul, Curtea de Argeș, Campulung Muscel și Brașovul, toate traversate pe două roți de bicicletă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
bicicletei. De la 10-12 km zăream Brașovul rămas în urmă. Eram mulțumit, nimeni nu poate înțelege satisfacția pe care-o simțeam, după ce lăsasem în urmă orașele Buhuși, Sfântu Gheorghe, Transfăgărășanul, Curtea de Argeș, Campulung Muscel și Brașovul, toate traversate pe două roți de bicicletă. La intersecția cu drumul către Sfântu Gheorghe, am oprit și m-am întins pe o bancă. Nu eram obosit, dar voiam să previn oboseala. Trecând prin sate cu denumiri duble (românești și ungurești) destul de repede, s-a ivit perspectiva de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ungurești) destul de repede, s-a ivit perspectiva de ajunge la Odorheiu Secuiesc, după vreo 170 de kilometri parcurși în aceeași zi. La intrarea în oraș, un unguraș m-a confundat și mi-a cerut ceva în ungurește (era tot pe bicicletă). Evident, n-am putut răspunde. Mi-a luat ceva timp până să găsesc hotelul, deși orașul nu era prea mare. Am lăsat bicicleta afară, în grabă mi-a căzut, și-am intrat. Tipa de la Recepție, foarte strict, mi-a zis
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
în oraș, un unguraș m-a confundat și mi-a cerut ceva în ungurește (era tot pe bicicletă). Evident, n-am putut răspunde. Mi-a luat ceva timp până să găsesc hotelul, deși orașul nu era prea mare. Am lăsat bicicleta afară, în grabă mi-a căzut, și-am intrat. Tipa de la Recepție, foarte strict, mi-a zis că nu mai sunt locuri. Am insistat, dar degeaba. Plictisită poate, până la urmă mi-a recomandat să merg să mănânc ceva, și să
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
am povestit și recepționerei ce pățisem, sperând s-o impresionez. După un timp mi-a cerut buletinul mie, și altui tip care zicea că era în delegație pe acolo. Spre marea mea mirare, aceeași doamnă m-a sfătuit să pun bicicleta pe hol, că pe acolo se cam fură. Mulțumit că ziua se termina, totuși bine, m-am conformat, dar am luat-o în cameră. Astfel, într-un hotel de categoria a II-a, după 170 de kilometri, încheiam penultima zi
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Oituz mă îngrijora, parcă mai mult decât culoarul Rucăr-Bran. Trecusem pe acolo cu mașina împreună cu Nicu și, poate asta era explicația. Mă încurajam singur, doar fusesem pe Transfăgărășan, Oituzul n-avea cum fi mai dificil. Cred că, de fapt, "oboseala” bicicletei mă îngrijora. Îndepărtându-mă de oraș, am mâncat în dreptul unei borne kilometrice. Se lumina afară, dar încă era foarte devreme, și vizibilitatea era redusă. Mi se făcuse sete. Căutând apă, îmi ziceam că oameni mai egoiști decât cei de pe acolo
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de căpițele de fân și țarcurile din leațuri lungi, împrăștiate, din cauza diferențelor de altitudine, când pe culmi când în jos, atât de departe că abia distingeai omul pe care-l bănuiai cosind, miam odihnit ochii și mintea. Iar pe bicicletă, peste puțin timp începu coborâșul. După cum ziceam, frâna de mână era slabă, cea de picior făcea un zgomot ascuțit strident, mai exista pericolul de a-mi sări lanțul. Cu mare grijă în serpentine am ajuns în localitatea Oituz, trecând pe lângă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ieșire, aproape de Brătila, am găsit un alt local unde am mâncat bine. Cât așteptam ciorba, am telefonat acasă, am spus unde sunt și că, probabil voi ajunge a doua zi la Roman (era o măsură de precauție, starea tehnică a bicicletei mă îngrijora). Până la Măgura, a fost cum a fost: țipa bicicleta, însă nu mai țineam cont de asta, deși eram conștient că frecarea uscată între două metale produce căldura, care poate ataca orice cauciuc. Când să cobor (din nou) serpentinele
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
bine. Cât așteptam ciorba, am telefonat acasă, am spus unde sunt și că, probabil voi ajunge a doua zi la Roman (era o măsură de precauție, starea tehnică a bicicletei mă îngrijora). Până la Măgura, a fost cum a fost: țipa bicicleta, însă nu mai țineam cont de asta, deși eram conștient că frecarea uscată între două metale produce căldura, care poate ataca orice cauciuc. Când să cobor (din nou) serpentinele prin pădure, pedalele se mișcau odată cu roțile (cred că din cauza
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
bilele cilindrice se blocaseră, astfel explicându-se și mișcarea simultană a pedalelor și roților), încât nu mai puteam frâna de loc. Mai mult, încercând să stăpânesc pedalele, care se roteau fiind vale, apăruse și pericolul de a fi aruncat de pe bicicletă de forța pe care n-o puteam învinge. Chiar dacă eram conștient de riscul la care ma expuneam mergând așa, n-aveam ce face. La un moment dat n-am mai putut stăpâni-o la vale, așa că am coborât, și
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Chiar dacă eram conștient de riscul la care ma expuneam mergând așa, n-aveam ce face. La un moment dat n-am mai putut stăpâni-o la vale, așa că am coborât, și spre Bacău am mers pe jos, pe lângă bicicletă. După atâtea sute de kilometri, după ce trecusem munții de trei ori, mi-a fost dat să merg pe jos chiar aproape de casă! Pentru a evita orice pericol (la intersecții, la treceri de pietoni), chiar și-n Bacău pe loc drept
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
sute de kilometri, după ce trecusem munții de trei ori, mi-a fost dat să merg pe jos chiar aproape de casă! Pentru a evita orice pericol (la intersecții, la treceri de pietoni), chiar și-n Bacău pe loc drept, tot pe lângă bicicletă am mers timp vreo două ore, rămânâdu-mi de parcurs vreo 45 de kilometri. Ultimii câțiva kilometri îmi păreau interminabili, nu pentru că mi-ar fi fost greu, ci pentru că nu mai am aveam răbdare și starea bicicletei era supărătoare. Sosirea în
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
loc drept, tot pe lângă bicicletă am mers timp vreo două ore, rămânâdu-mi de parcurs vreo 45 de kilometri. Ultimii câțiva kilometri îmi păreau interminabili, nu pentru că mi-ar fi fost greu, ci pentru că nu mai am aveam răbdare și starea bicicletei era supărătoare. Sosirea în Roman a fost o încântare pentru mine, mai ales că primele figuri cunoscute erau ale unor foști elevi de la o clasa a-XII-a, care mă priveau curioși. Firesc, fiindcă eram ars de soare și vânt pe frunte
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]