7,814 matches
-
bucătărie era lumină. Zamfira nu se culcase, ne aștepta încă. ― Conița e la spital, a lovit-o o mașină, dar nu-i nimic grav. Peste câteva zile se întoarce acasă. Femeia făcu ochii mari, speriată, și izbucni în plâns. ― Vai, biata coniță, presimțeam eu că nu-i a bună. În sufragerie masa aștepta întinsă, așa cum o lăsasem. Alexa observă cruciulița împodobită cu briliante pe care voiam s-o dăruiesc Mihaelei, dar ezită să mă întrebe ce-i cu ea. I-am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mic, de cățel, Zăpadă-adulmeca, nițel... Voia să știe,-mi dau eu seama, Pe unde, oare,-i umbla mama. El nu știa că nu mai are O mamă să-i dea de mâncare Căci un om rău și mitocan Lăsase-un biet cățel orfan... Lupu Lavinia - Gabriela Școala Gimnazială Dumbrăvița Mămăruța Din frunză-n frunză ea sărea, Toată lumea din pădure Pe ea singur - o privea, Mirându-se de-nfățișarea sa. Pete cafenii avea Peste măntiuța sa. Ageră și mititică, Lumea toată - o
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Coimbra, Sighișoara, și Jardin du Luxembourg... Toate îmi valsau narcotic pe sub pleoapele închise de frică, în rezerva de la Urgență, înaintea operației și-a săptă mânilor de penitență, avid căptușite în con vingerea că măcar ele o să dispară odată cu mine, precum bietele animăluțe îngropate de vii în mormintele faraonilor. Așa se face că, anul ăsta, în loc să-mi năpăstuiesc soția la aniversară cu aceleași cadouri domestice din ultimul sfert de veac - textile, cosmetice, bibliofilie, bucătăriceli, grădinărie, giumbușlucuri fals-joviale și alte consumabile afanisite -, am
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu evrei sexagenari veniți la expoziția de artefacte a lui Pavel Șușară, dar și cu spanioli, italieni și francezi aduși în vizită de căpșunarii noștri - toți de-o jovială curiozitate estetică și o vitalitate românofilă de-a dreptul umilitoare pentru bietul nostru fatalism dâmbovițean. Voi reveni, căci subiectul doare. 12 august 2010 Pentru un album cu Sinaia culturală Dacă anul trecut îmi începeam cartea despre Cioran în vila Noica de la Păltiniș, la doi pași de Rășinari, unde altundeva era mai firesc
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nu zic nu, însă devastatoare - a shoppingului, scorul e cam de-o mie la unu.) România ne tratează ca o mamă vitregă. Scârba caliba nică a proletarilor care-n infernalele autobuze și tramvaie ale ITB-ului ceaușist îi îndemnau pe bieții intelectuali sufocați „să-și ia mașină mică, dacă nu le convine“ s-a cuplat cu fesenismul gospodinelor care i-au aplaudat pe mineri, pentru ca acum să decreteze fioros: „cui nu-i place aici - să se ducă dracului în America!“ Astfel
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Cohn-Bendit și toată neagra inconștiență din Parisul lui Mai ’69 continuă să-i fascineze pe mulți dintre (stră)nepoții celor care, altminteri, s-au vindecat de mult de virusul anarhiei, în favoarea sfintei îmburgheziri confortabile, elitiste, antisindicaliste. Mai prost e că bietul conservatism, centrismul cumse cade, rațiunea liberală și ehosul creștin sunt condamnate la storcire și vlăguire, prinse, cum sunt, între fălcile menghinei neobolșevizante. Adică între junimea castristo-guevaristă, care cochetează cu pieptoșenia „suav“ leninistă a lui Putin, și fostul proletariat („forța politică
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
diplomație, administrație, afaceri ș.a.m.d.?! Adevărul e că zeii istoriei literare se răzbună la fel de necruțător ca Yahvehul vechi testamentar. Triumful de ieri se transformă iute în nevroza de azi. Între atot pu ternicie și impotență nu-i decât un biet fir al Moïrei. Ai apucat să zici că toată literatura de până la tine e un moft, sau, mai precis: o firavă suită de precursori ai genialității tale? Apoi, ia-ți matale adio de la orice înțelegere cumpă nitbătrânească și de la orice
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
carte să ajungă la dvs. Știu că l ați prețuit pe Cornel Chiriac“. După care s-a făcut nevăzut. Rareori am norocul unor contacte așa de sobre și eficiente cu autorii. Tratat, de regulă, ca un prestator de servicii PR-istice, bietul recenzent e strivit fără milă sub un morman de bucoavne, ori, dimpotrivă, sadic pisălogit întru obligatoria hermeneutică a opului considerat de autor drept chintesența înțelepciunii universale. Să fi fost acel domn (admirabil ponderat) Mircea Udrescu, autorul cărții Metronom, o emisiune
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
râd, mă-nțelegi, și curcile. Adicătălea, cum, coane, kalos în plină misofilie, agathon și agapă în ditamai domnia resentimentului, a dezmățului isteric și-n forfota sadomasochistă a urii generalizate?!? Ni se face constant imputarea, nouă - paseiștilor obsedați de frumusețea Măsurii, bieți reacționari care țin cu dinții de armonia clasică, rânduielile tradiției, cumințenia părinților, valorile familiei, de patriotism, isichia și alte atari „prejudecăți tribale“ -, cum că suntem contraproductivi, melancolici la modul suicidar, niște frâne bolnăvicios de nostalgice, sugrumând progresul, sincronizarea, salturile elastice
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
trece prin minte în astfel de momente-limită, 2) întru lauda 112-ului și a oamenilor de la SMURD. Primul gând stupid: m-am felicitat pentru conser va tism. Câți bărbați mai au în buzunar batiste albe de bum bac, și nu biete petice de hârtie!? Ce m-aș fi făcut fără cearșaful meu de buzunar, pentru care sunt adeseori ironizat? Dar puteți să-mi spuneți de ce mi s-a actualizat exact în acea secundă figura acră a vânzătoarei de la buticul din Florența
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
jubilația papilară, opțiunile artistice prin ceremonialuri pe vălul palatin. Alchimia contrariilor: educația senzorială și carnalitatea ideii. „Bine, Mircea, vin!“ am exclamat voios după mica dezbatere interioară. Cum era și firesc, realitatea (turistică, managerială, umană) de pe teren a întrecut cu mult biata mea imaginație culturală. Nu fusesem în Alba Iulia de prin 1994-95, când, după un colocviu sibian al revistei Transilvania, Mircea Braga și Iacob Mârza m-au dus întru hipnoză bibliotecărească la Bathyaneum. Rețin că, în inconștiența mea, voi fi călcat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de la Niculescu și m-am salutat (cu sau fără dedicații) cu Grete Tartler, Alex. Ștefănescu, Ioan Buduca, Varujan Vosganian, Adrian Cioroianu, Mircea Bârsilă, Radu Călin Cristea. M-a interzis prezența lui Mugur Șteț, purtătorul de cuvânt al BNR la lansarea bietului meu jurnal athonit (pe care Horia-Roman Patapievici mi l a prezentat cu o prietenie și-o acribie de-a dreptul strivitoare). Am făcut cunoștință cu Radu Jorgensen, l-am revăzut, ca-n fiecare an, tot la Nautilus, pe Lucian Hanu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
trecut repede prin pădurea de la Hanu Conachi fiindcă știam că pe acolo sunt foarte mulți hoți. Atacau coloane de câte 40-50 de căruțe care treceau cu butoaie de vin spre Galați sau Brăila și ce le luau? Caii. Deci tot bieții căruțași-cărăuși erau cu paguba, că vinul rămânea pe loc, caii ioc iar negustorii urcau în tren spre case. După o pauză la Tudor Vladimirescu, i-am dat bătăi, fiindcă soarele fugea repede spre asfințit iar noi eram tot mai obosiți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ochelarilor, privindu-ne blând, blând de tot, părintește, cu bunătate. Ne-a povestit neînțelegerea de la revizoratul școlar, la care eu de colo, am dat drumul la gură fără să gândesc prea mult repetând proverbul cu bătaia între stăpâni și părul bieților servitori, la care vorbe Iancu s-a uitat urât și îngrijorat la mine, în timp ce domnul Balș se omora râzând. Mi-a spus apoi: Tinere, dar bine ai brodit-o cu vorbele astea și tare mai ai multă dreptate. Masa s-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
se ferea de ea. A venit apoi și mi-a spus că frate-său nu are bani pentru taxe și chiar dacă ar avea nu ar da. Ce să-i răspund? Iată, gândeam eu, sunt oameni mult mai necăjiți ca mine. Biata fată mai are doi ani și ar ajunge învățătoare. Păcat! Păcat mi-a spus și directorul școlii după ce i-am povestit despre fată. Și eu am zis mai departe: Domnule director vreau s-o ajut eu dar fără ca ea să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Ioniță Meran? Cine-l poate uita pe moș Petrache Rău, om de o bunătate nemaiînâlnită? Doamne, în toată nenorocirea vieții noastre mare leac de supraviețuire ne-a fost bunătatea oamenilor! Aveam locuință dar altceva nimic. Totul era dincolo, la Câșlița. Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a dat perină, un preș și câteva farfurii. Coana Chița, soția doctorului Jalbă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
aibă parte!” Pentru locuitorii Basarabiei și Ucrainei problema pâinii era peste măsură de grea. Războiul începuse în 22 iunie, chiar la începutul secerișului. În retragerea lor, reprezentanții puterii sovietice luaseră tractoarele, combinele și oamenii nu mai aveau cele necesare recoltării. Bietele femei și copiii mai mari mergeau prin lanuri, culegeau spice, scoteau boabe de grâu și le muiau în apă și când erau umflate și suficient de moi le luau, le puneau în niște cilindri de tablă găuriți ca la răzătoare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
-se în apă pentru spălarea de păcatele posibile.Totul era atât de bine regizat încât, la sosirea comandantului și a adjunctului, neapărat cu trăsura, văzând la ce chinuri de culcat, ridicat și rrrupeți rând și iar culcat îi puneam pe bieții rezerviști, eram chemat între cinci ochi și sfătuit s-o las mai moale. Oricum, cele necesare cătăniei se făceau atât cât era normal să se facă. Dar gospodărește, pe înțeles și în armonia relațiilor de oameni sub arme și nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
până atunci. Dacă reușesc să-mi păstrez calmul, mă voi scuti de constatări dezagreabile. Am bovarizat destul pe tema "argonauților" plecați în căutarea "lînii de aur" și ar fi penibil să descopăr că, pe un vapor modern, nu pe o biată corabie cu pânză zdrențuită de vânt, eu stau speriat. Dar ce-a fost asta? Am căzut, parcă, într-un gol. Nu mai văd nimic afară, din pricina întunericului, dar, cu siguranță, e vreme rea. Zgomotul valurilor devine din ce în ce mai amenințător și, uneori
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
XV-lea. Și e limpede că nu-i pasă de noi. Ne îngăduie să fim spectatori, dar n-are nevoie nici de aplauzele noastre, nici de obiecțiile noastre. Pare prins cu totul într-o lume de fantasme la care noi, biete creaturi roase de complexe logice, nu avem acces. Noi vedem din ea doarj aparențele. Îmbrăcămintea excentrică. Bicicleta pe care o coboară la fiecare escală. Și nu știm cum să împăcăm cu ele aspectul studios al personajului. Se zice că tatăl
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de câte ori îl aud. E ciudat să porți un nume celebru, să te recomanzi "Vasile Alecsandri" sau Grigore Ureche". De ieri, m-am gândit de multe ori la cronicarul care ne-a lăsat vorbă că nu e omul deasupra vremurilor, ci bietul om e sub vremi. La masă, doctorul ne povestește pățania, cunoscută în toată America, a unui ins care, vrând să se ducă la Oakland, lângă San Francisco, s-a trezit în avionul care mergea la Auckland, în Noua Zeelandă. Trebuia să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
permisă practicarea acestui viciu. Aproape că-ți inspiră milă soarta fumătorului în Vestul sălbatec, unde Scotty își aprindea țigara cu o hârtie de zece dolari. Și se pare că militanții cei mai activi în cruciada care vrea să facă din bieții fumători o categorie oropsită, vânată peste tot, sunt foștii fumători înrăiți, confirmîndu-se, astfel, regula că fanaticii se recrutează, adesea, dintre renegați. Acum câțiva ani, am cunoscut în Lisa doi octogenari americani care plecaseră copii și nu veniseră niciodată, până atunci
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu L primim pe Pruncul Iisus cu Sfânta Sa Maică și cu Sfântul Iosif, la căldură?” dragul bunicii. Dar vezi, în Betleem nu sa găsit nimeni care să judece cu inima, așa cum faci tu.” „Mie îmi este milă și de bietul măgăruș, care sigur era obosit și flămând,” spuse la rândul ei Andreea, suspinând. Bunica o mângâie pe căpșorul ei drăgălaș și o liniști. „Dar acum, dragii mei, fiindcă văd că vi se închid ochișorii de somn, eu zic să mergem
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
zac în balta de sânge, în care, Cu prunci-mpreună au fost aruncate!” Copilașii plângeau cu suspine. “Bunicuțo,” spuse Ionuț, “eu, dacă eram acolo, m-aș fi bătut cu ei și nu i-aș fi lăsat să-i ucidă pe bieții copilași!” “Gândul tău e frumos, dar nimeni n-ar fi putut săi oprească din furia lor și din setea lor de sânge, mai ales că mulți dintre ei erau ucigași de profesie, care nu cunoscuseră niciodată ce înseamnă mila și
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
casă și bradul pe care-l avea în sanie și care trebuia să fie împodobit la conac. Dar, deoarece Pruncul Iisus i-a îndrumat pașii la această familie nevoiașă, aduse toate podoabele pe care le cumpărase de la târg și împreună cu bieții copii, care strigau de fericire, îl gătiră. La lumina zecilor de lumânări și a focului pe care călătorul l-a aprins în sobă, odaia strălucea, la fel și ochii copiilor, extaziați de fericire. Măicuța lor, pe care bunul călător a
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]