5,219 matches
-
Clustere și dimensiuni în descrierea și sistematizarea tulburărilor de personalitate În direcția opusă fragmentării în subtipuri se plasează atitudinea de reunire a categoriilor de tulburări de personalitate în grupe mai mari, în clustere. DSM-IV propune trei clustere: - clusterul A (straniu, bizară: TP schizoidă, schizotipală, paranoidă; - clusterul B (flamboiantă: TP antisocială, de tip borderline, histrionică, narcisică; - clusterul C (retrasă: TP evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă (se adăugă TP depresivăă. Aceste clustere nu au o argumentare teoretică sau factologică, ci rezultă mai degrabă din impresia
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
măresc acuratețea evaluărilor și abordează un lot de pacienți cu TP borderline rezistente la tratament și caracterizate clinic prin dominanța simptomelor psyhotic-like: tendințe interpretative și idei de referință tranzitorii și induse de stres, iluzii vizuale, producții senzoriale hipnagogice și credințe bizare. Dozele mici de clozapină se dovedesc utile asupra manifestărilor patologice cognitive, afective și asupra impulsivității comportamentale. Cea de a doua generație de neuroleptice atipice a fost și ea antrenată în strategiile terapeutice ale tulburărilor personalității, preparatele nou introduse fiind evident
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
își făurește chiar și o emblemă aristocratică, reprezentând doi îngeri de-a dreapta și de-a stânga unei coroane, sub care așază deviza: Cave, age, tace („Ferește-te, lucrează, taci”). Apariția lui în viața cotidiană a Bucureștiului din perioada interbelică era bizară, stranie prin rigiditatea cu care își confecționase morga aristocratică, anacronică mai ales prin aspectul vestimentar. În 1925, întâiul volum din Antologia poeților de azi de I. Pillat și Perpessicius semnalează titlul unui volum de versuri aparținând lui C., Pajere, care
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
exterioară, de formele de versificație impecabile, de ritmurile sonore, de picturalitatea în sine. Remember (1924) aduce în plan artistic un fantastic al senzațiilor, țesut în jurul enigmaticului și straniului Aubrey de Vere. Figura, vestimentația, comportarea, gusturile, preocupările și gesturile acestuia sunt bizare, misterioase. Prin reliefarea lor, narațiunea incită simțurile, în special pe acelea vizual și olfactiv, provoacă senzații neobișnuite, de ireal și fantastic, aprinde imaginația. Fantasticul se realizează prin selectarea neobișnuitului și a imprecisului, printr-un joc de lumini și umbre, prin
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
și parfumul trecutului istoric. Oniricul, de factură romantică, are un rol predominant, totul desfășurându-se între vis și viață. În Remember, observa Perpessicius, plutește peste tot o „sete de taină și de mister” care stăpânește întreaga istorie a tânărului și bizarului Adonis, Aubrey de Vere. El rămâne până la urmă tot o enigmă, sfârșind tragic, ucis și aruncat în Spree, fără să se știe de către cine și de ce, ca și Septimius Podgers din Crima lordului Arthur Saville a lui Oscar Wilde. Romanul
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Valea Tristeții - / și-ți vei desprinde încet porumbeii de sticlă, arar, câte unul,/ iar când vor plesni în văzduh, vei vorbi în neștire cu mine.” Un imaginar asemănător transpare din poemele în proză ale lui C. Eventuala analogie cu prozele bizare ale lui Urmuz este relevantă până la un punct în ceea ce privește decalajul dintre structurile bine închegate ale sintaxei și coagularea semantică lentă care le este corelată. Textele speculează literar ambiguitatea creată prin impresia falsă, de funcționare în gol semantic, pe care o
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
abur” care se suprapune peste înfățișările concrete ale femeilor întâlnite: „Îți sărut prefigurările coapsei / și aburii muzicali din preajma umerilor / și sânii - calde basoreliefuri. Nu știu cum arăți. Vei fi fost călătoarea / rezemată de canaturile unei ferestre de tren / sau adolescenta cu brațe bizare din gara Predeal / care pipăia cu sfială obrajii munților, / spunându-le ceva.” Ultimul volum de versuri publicat în țară, Dragostea e pseudonimul morții (1980), se face ecoul oboselii unei existențe văzute ca o „naștere amânată”. Versurile devin eliptice, fragmentare, iar
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
de fanatism (Clondirul), se înfiripă alegoria, care, cu un tremur duios, poate fi și din lumea celor care nu cuvântă (Sfârșitul șoimului). Contând pe ritmul epic, parabola Subterana ar vrea să sugereze mecanismul alienant al unui sistem totalitar. Portretistica (figura bizară a bătrânului maniac într-ale scrisului, din Răzbunarea unchiului Matei) pivotează între pornirea compătimitoare și ironia reținută. Dintre piesele de teatru ale lui C. (nepublicate în timpul vieții; un volum de Teatru îi va fi editat în 1976), mai izbutite ar
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
Luceafărul”, „Cinema”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. C. a debutat editorial în 1966, cu volumul de schițe și povestiri Pisica și vorbele; „subiecte sentimentale” sunt aici tratate oarecum în moda Noului Roman. Modernitatea și sintaxa șocantă cedează repede locul tentației fantasticului și bizarului, odată cu Spargeți oglinzile (1969), după care explorarea subconștientului (Zăpada nevăzută, 1973), minarea realității prin inserții cvasionirice îi devin procedee favorite în analiza erosului. În ciuda lirismului prozelor, personajele au un dinamism și un nonconformism evident, de unde și aprecierea autoarei, de către unii
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
foarte bogată și colorată galerie de personaje - locatarii blocului (de toate vârstele, de ambele sexe și cu diferite identități socio-cultural-profesionale), cu toții cât se poate de „tipici” și, totodată, particularizați prin diferite detalii ori atribute (mentalități, preocupări, comportamente etc.), de regulă bizare ori grotești (de un grotesc al banalității, privit de autor cu oarecare blândețe și compasiune). Banalul imobil băcăuan capătă astfel funcția de „model societal”, de „eșantion” ori „machetă” a societății românești contemporane, și nu e de mirare că una dintre
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
neimplicând o determinare și o cauzalitate strictă, nici opțiuni sau accente din unghiul structurilor sociale. În plan istoric, așadar, lectura se dovedește incertă și insuficientă. În plus, citită „realist”, o bună parte din materia romanului rămâne inaccesibilă și poate părea bizară, când, de fapt, tocmai în ea se concentrează grosul semnificațiilor. Stratului realist i se adaugă un strat simbolic, o zonă a „jocului secund”, preferată de autor în poezie și în romanele anterioare. În acest plan demersul imaginativ parcurge un traseu
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
la Șosea, întâlniri la surf, sezonul la băi, la mare, niște indiscreții mai picante. Politețurile de salon nu exclud maliția sau ușuraticele jocuri de cuvinte. Spirit fin, cu agerime în observații, fandositul surprinde, uneori fără să vrea, și aspecte amuzante, bizare sau grotești ale unei lumi în lentă, voluptuoasă decadență. Asupra fenomenului artistic (plastic, literar, muzical), C. emite și considerații subtile, comentatorul avizat coexistând alături de cronicarul frivol și plezirist. Paradoxal, sub grațiile sale franțuzite, el se manifestă din când în când
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
poezia de altădată, săvârșind un ceremonial pândit, mereu, de neprevăzut. Îl așteaptă, ciudat privilegiu, o întâlnire cu fantasmele. Ca în Mircea Eliade, ulițele cu denumiri evocatoare (Zlataust, Vovidenie, Patruzeci de Sfinți - murmurul unui discurs îndrăgostit) duc spre o zonă de bizare interferări, unde diurnul glisează, ca împins de o mână nevăzută, în fantastic. Printr-o fantă secretă, printr-o „falie neagră” (albăstrie, alburie), ba se insinuează, ba năvălește incredibilul. O ușoară mișcare de baghetă și se declanșează „surpriza”. Într-un „balans
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
caută mângâiere, așa cum, amăgit în iubire, exaltă „plăcerile durerii”. În sonete, care s-ar fi cerut încă șlefuite, se resimt înrâuriri baudelairiene. Într-un comentariu din „Literatorul” (1918), Tudor Vianu detecta, în încercările lirice ale lui G., „formațiunea unui talent bizar”. SCRIERI: Cântece, București, 1915; Sonete, București, 1915; Versuri, București, 1915. Repere bibliografice: V. M. [Vasile Militaru], „Cântece”, „Versuri”, „Sonete”, „Tribuna poporului”, 1915, 6; T.V. [Tudor Vianu], G. N. Gigu, L, 1918, 11; Andrei Braniște, G. N. Gigu, „Elena”, 1918, 245
GIGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287280_a_288609]
-
doctorul recurge la o stratagemă: îi publică fotografia într-o revistă; romanul va anexa scrisorile primite de la cei care pretindeau că-l cunosc pe Filiti. Trei scrisori-martor schimbă cu totul portretul personajului Filiti, făcând din el protagonistul unor relații amoroase bizare. În afară de prea abisalele motive care-l determinaseră să-și părăsească nevasta (deși nu avea nici o intenție în acest sens), fusese agresorul și amantul unei nepoate (vitrege), devenită actriță. Astfel, romanul, care încearcă să prindă toate intențiile scriitorului, se lasă înăbușit
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
o deliberată și inteligent condusă subminare a structurilor și procedeelor consfințite. Cele șase părți, oricât de diferite între ele, încheagă o atmosferă de tragism existențial, perceput deopotrivă senzorial și intelectual, tragism ascuns precar în disperare și dezgust. Personajele au comportamente bizare și sunt purtate de un violent erotism pe cărările neverosimile ale cotidianului și ale banalului cel mai concret. Lirismul supravegheat și tehnica dicteului îl trădează fără încetare pe poet, deconspirare accentuată în prozele din Pianul cu păianjeni (1991), întemeiate pe
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
13 Două ar fi "constantele tipologice ale sintaxei lui Cantemir" care au stârnit reacții la început de nelămurire, de mirare, apoi de respingere categorică a virtuților expresive ale Istoriei ierogilifice: "caracterul său dificil sau chiar hermetic" și "caracterul său artificial, bizar, neromânesc"14. Doar că, precizează cu o satisfacție malițioasă cărturarul ieșean, acestea sunt simple impresii ale unor comentatori "lipsiți de pregătire în domeniul filologiei clasice"15. Dislocările specifice frazei lui Cantemir nu își mai află corespondent în limba epocii sale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
faptul că tipărirea Divanului marca începuturile unei terminologii filosofice în limba română. Ștefan Afloroaei sesizează acest lucru, fără a absolutiza concluziile: "Dar importă înainte de toate faptul că Dimitrie Cantemir lucrează oarecum independent la crearea unui limbaj filosofic românesc. Prin această bizară situație vor trece mai târziu mulți alții. (...) Precursorii lui Cantemir nu sunt de aflat printre cei care au scris în limba română. Reperele sale se află mai curând în afară, destin care se va prelungi până astăzi în filosofia din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al acestuia, ba chiar insista asupra stranietății creaturii: "Un animal care, precum liliacul, este pe jumătate patruped și, pentru că are aripi, pe jumătate un fel de pasăre și care, în ansamblu, nu e nici una nici cealaltă este o ființă mai bizară, pentru că, întrunind însușirile a două grupe atât de deosebite, nu semănă cu nici unul dintre modelele pe care ni le înfățișează respectivele clase de animale. Liliacul este de fapt un patruped imperfect, și dacă îl asemănăm cu pasărea numai pentru că are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cvasi-autonom32 proprie dezvoltării unui imaginar original. Aceste reviste vizează și un nou public mai puțin cultivat, ale cărui așteptări înclină mai puțin spre calitatea literară decât spre dorința de a trăi acea senzație de uimire, prezentă în ideile științifice uneori bizare, dar care îi fac să viseze, și în magia cuvintelor împrumutate dintr-o știință aflată în metamorfoză rapidă, care servește drept garanție imaginarului. Sunt înfățișate cuceriri galactice, realizate grație armelor terifiante, întâlniri cu diferite rase sau mutanți, călătorii printre stele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Simak, Theodore Sturgeon sau Lester Del Rey, fără a-l uita pe Isaac Asimov, căruia i-a sugerat, pentru seria începută cu I, Robot ⁄ Eu, robotul (1950)41, cele trei reguli ale roboticii. Dar Campbell cădea pradă și tentației ideilor bizare, vis-a-vis de existența farfuriilor zburătoare sau de locul și rolul parapsihologiei în realitate. A trecut chiar dincolo de granițele șarlatanismului, în ceea ce privea "dianetica", inventată de autorul de SF L. Ron Hubbard, cel care va înființa și biserica scientologică. Războiul mondial
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pentru început, preluat de scriitori din Statele Unite, precum K. W. Jeter sau Tim Powers. Autori din alte culturi vor veni abia mai târziu să exploateze acest filon nou. Nu este vorba despre romane istorice, fiindcă Londra este străbătută de idei bizare, de obiecte stranii sau de evenimente imposibil de trăit în perioada respectivă. Londra servește drept decor și permite numeroase hibridări. În La Lune seule le sait / Numai Luna știe (2002), Johan Heliot își imaginează o întâlnire cu Jules Verne și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
punctul de vedere adecvat. În numeroase texte SF, după o introducere în povestirea care amestecă toate reperele, sunt prezentate elemente cu totul străine de enciclopedia cititorului, presărate însă în text asemenea indiciilor în romanele polițiste. Ele permit construirea unui univers bizar în care cititorul se regăsește fără să-l întâlnească dintr-odată, cum este cazul pensiunii Vauquer din Le Père Goriot ⁄ Moș Goriot, sau fără să fie expus explicit, ca în El Aleph de Jorge Luis Borges (1949). Textele de SF
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
didactice pentru a explica datele unei probleme sau pentru a face referire la un loc anume, autorii actuali preferă să recurgă la dialoguri. Tot astfel, anumite scene permit uneori asocierea unor noțiuni cu imagini poetice, care furnizează un temei universului bizar care ni se înfățișează, pentru a fi apoi dezvoltat de-a lungul întregului text. Numeroase povestiri SF trec astfel de la focalizarea zero (punctul de vedere al unui narator omniscient) la focalizarea internă (punctul de vedere al unui personaj), ceea ce are
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Stefan Wul, 1958). Evocarea unei evoluții a limbajului trece așadar fie prin referirea la un timp viitor, ca în Mellonta Tauta, fie prin descrierea consecințelor unui cataclism, ca în Niourk sau Quinzinzili, fie prin întâlnirea unei limbi cu un comportament bizar, de exemplu cu o evoluție rapidă și necunoscută, ca în povestirea lui Sheckley. 1.5. Inventivitatea SF-ului Autorii de SF au abordat din alte unghiuri problemele legate de comunicare, într-un mod mai creativ, explorând diverse posibilități rezultate din
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]