5,885 matches
-
mari. În anul 1851, la inițiativa egumenului Acachie, biserica a fost supusă unei intervenții dictată de moda epocii (de inspirație rusească). Au fost adăugate trei turle masive, cu acoperiș în formă de „bulb de ceapă”, dispuse în linie, prin spargerea bolților naosului și pronaosului, precum și a semicalotei altarului. Deasupra gropniței a fost construită o turlă falsă din lemn, acoperită cu tencuială. În decembrie 1863, prin Legea secularizării averilor mănăstirești a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Mănăstirea Dobrovăț a fost scoasă de sub
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
la cota +15,87 m. Lucrările efectuate au constat în consolidarea următoarelor elemente: Biserica "Pogorârea Sf. Duh" este situată în zona sud-estică a incintei medievale. Ea a fost construită din piatră brută de carieră (soclul), piatră cioplită (pereții) și cărămidă (bolțile). Pereții au grosime de 1,5 m, iar temelia are aproape 2 m. Edificiul are o formă mixtă: tip navă la exterior și plan triconc în interior. Biserica este înconjurată la partea superioară a naosului și pronaosului de două rânduri
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
forme rar întâlnite. Fundația este alcătuită din piatră de calcar, legată cu mortar de var. Turnul are trei etaje și o înălțime de aproximativ 25 m și este întărit cu contraforturi. În incinta mănăstirii se intră printr-un gang cu bolta semicilindrică cu 3 arce la margine și la mijloc, decorată cu rozete. Parterul are formă pătrată cu latura de 8,20 m, iar următoarele două nivele o formă octogonală. La parterul turnului se află gangul de intrare în incinta mănăstirii
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
de Melania), au construit în 1607 un paraclis cu hramul "Sf. Gheorghe" pentru a-l înmormânta acolo pe cel de-al șaselea fiu al său, Pavel, mort la o vârstă fragedă. Mormântul fiului său se afla în interiorul bisericuței, într-o boltă amenajată în peretele de sud. Deasupra mormântului s-a aflat următoarea inscripție în semicerc, în limba slavonă: ""Aici este mormântul lui Io Pavel Voievod, preaiubitul fiu al iubitorului de Hristos Io Simeon Moghilă Voievod, care s-a mutat la veșnicile
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
soția lui Simion Movilă, Doamna Marghita, călugărită în 1616 cu numele de Melania și decedată în 1622. Clădirea paraclisului a fost mărită în 1851, din inițiativa aceluiași egumen Acachie, fiul preotului Stoianovici din Rusciuc, construindu-se o turlă prin spargerea bolții. Tot atunci s-a repictat interiorul de către zugravul Gheorghe Mavrodin. Cu acel prilej, s-a pictat o pisanie cu următorul text: "„Nu nouă Doamne, nu nouă, ci numelui Tău dăm slavă, acest sfânt și dumnezeesc lăcaș, s-a zidit a
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
un raport întâlnit îndeosebi la biserici de mănăstire. Tinda femeilor este tăvănită sub tălpile turnului și deschisă spre biserica bărbaților prin goluri în perete de fiecare parte a ușii. Biserica bărbaților este principala încăpere, subliniată de cerul înalt al bisericii (bolta). De remarcat că înălțimea navei este egală cu lărgimea ei, o proporție remarcată și la alte biserici din prima jumătate a secolului al XVII-lea în Maramureș. Înspre răsărit, spre altar, sunt numai două uși iar în fața iconostasului există o
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
vremurilor, mănăstirea a fost părăsită în repetate rânduri. Ea a fost prădată de cazaci, tătari și apoi de polonezi (la 1684). Astfel, pe portalul de intrare în naos se văd urmele lăsate de arme de asalt, iar tencuielile arcelor și bolților din altar și pronaos au fost deteriorate. Episcopul Calistru al Rădăuților (1708-1728) a reparat biserica și a reînființat în 1711 mănăstirea de maici de la Pătrăuți, dar numai pentru o perioadă de câteva decenii. În anul 1725, la vest de clădirea
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
sunt din piatră marmurată cu capiteluri dorice, iar celelalte patru din marmură cu capiteluri ionice. În pereții de nord și de sud ai bisericii se află pilaștri prismatici sprijiniți pe soclu, care creează cu coloanele din biserică o rețea de bolți în cruce. Edificiul are o pardoseală din plăci de marmură cenușie. Cele două strane (arhierească și domnească) existente în biserică sunt frumos ornamentate. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Inscripțiile de pe
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Mitropolie prin stăruința, osteneala și directa îndrumare a Înalt Prea Sfințitului Teoctist, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei.”" Turnul-clopotniță se află în partea de nord-vest a ansamblului bisericesc. El este construit în întregime din piatră fasonată, cu bolta din cărămidă. El impresionează prin zveltețea sa, având o bază tetragonală și patru niveluri suprapuse, care se retrag succesiv până la ultimul nivel. La primul nivel (parter), se află intrarea în curtea bisericii pe sub o boltă. Această intrare are o poartă
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
întregime din piatră fasonată, cu bolta din cărămidă. El impresionează prin zveltețea sa, având o bază tetragonală și patru niveluri suprapuse, care se retrag succesiv până la ultimul nivel. La primul nivel (parter), se află intrarea în curtea bisericii pe sub o boltă. Această intrare are o poartă din fier forjat decorat. De o parte și de alta a bolții se află două încăperi, în care se intră din curtea bisericii. La primul etaj se află o singură încăpere, cu două ferestre - una
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
și patru niveluri suprapuse, care se retrag succesiv până la ultimul nivel. La primul nivel (parter), se află intrarea în curtea bisericii pe sub o boltă. Această intrare are o poartă din fier forjat decorat. De o parte și de alta a bolții se află două încăperi, în care se intră din curtea bisericii. La primul etaj se află o singură încăpere, cu două ferestre - una pe latura nordică și una pe cea sudică - arcuite, cu menou și cu câte o rozetă. La
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Horea. Acesta a locuit în acea perioadă în apropierea satului, pe Valea Gherminu Ostenii, pe domeniul familiei Banffy, familie care avea în posesie și satul Cizer. Tradiția este susținută de inscripția: "„lucrat Ursu H(orea)”", incizata pe o grinda a boltei, un loc neobișnuit pentru o semnătură. Horea însuși menționează în testamentul sau că a fost dator cu 44 floreni lui "„Nicula Ion a Neamțului, meșterul care a făcut biserică din Țăzeri”". Referirea la un alt meșter nu exclude participarea să
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
un tip de plan dintre cele mai evoluate din Transilvania. Planul a fost trasat, conform tradiției, dreptunghiular, cu absida altarului decroșata și poligonala. În plan se disting, mai ales, forma poligonala a pronaosului și pridvorul perimetral. În interior se remarcă bolta semicilindrica, iconostasul și pereții, pictați într-o paletă coloristica variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot observa două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tinda
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
peretele iconostasului, și poartă o dedicație în chirilice: "Ac[ea]stă au plătit Palaga Baboș și s[în] (fiul) Dimitrie și s[în] Gheorghie, tilid (copii) [din] sat". Pictură mai nouă, în care domină albastrul și griurile, se întinde pe bolta, în partea de sus a pereților din naos și în altar. Bârnele au fost cioplite din "„irimă de gorun de pe Coaste”", de pe locul unde a fost ridicată ea în Cizer. Bârnele au fost așezate drept și încheiate în cheotori netede
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
se potrivește împreună cu stâlpii târnațului, prinși parcă într-o hora în jurul lăcașului. Motivul cozii de hedyadă nu este întâmplător, întâlnindu-l atât la portalul de intrare în două locuri, la popii din tinda cât și la capetele arcului dublou de sub bolta semicilindrica a navei. Tăietura ondulata de la console se aseamănă cu banda inferioară a brâului median și cu forma vegetală a cozilor de hedyedye. Portalul spre navă este decorat cu vrejuri, probabil de iedera. În axul altarului se mai păstrează o
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
de arhitectul Nicolae Ghica-Budești, dar după alte surse afirmă, pe baza manierei intervenției, că ar fi lucrat și arhitectul Constantin Alexandru Băicoianu (1859-?), autorul unor intervenții neinspirate la Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău și la Biserica "Sf. Nicolae-Popăuți" din Botoșani. Bolțile și turla (grav deteriorate) au fost refăcute din cărămidă. Învelitoarea a fost realizată din țiglă - solzi, ca și ocnițele de la turlă și de pe fațade. Paramentul din piatră brută de carieră (provenită se pare de la Pipirig) a fost rostuit cu mortar
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
aprilie 1991). Biserica Albă din Baia este construită în plan dreptunghiular din piatră brută și cioplită. Pereții bisericii au grosimea de 1,8-2 metri. Pereții bisericii sunt în întregime din piatră neregulată, având grosimea de 1,8 până la 2 m. Bolțile și turla sunt refăcute din cărămidă în vremea domniei regelui Carol I al României. Sub cornișă se află un rând de ocnițe care se întind pe întreg perimetrul bisericii. Ferestrele sunt mici și terminate în acoladă la partea superioară (formă
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
datare. In jurul anului 1645 biserica era deja ridicată întrucât Matei Basarab domnul Țării Românești, în cadrul politicii sale de sprijinire a ortodoxismului românesc (la acea data biserica fiind ortodoxă) din Transilvania donează cărți bisericești odoare și odăjdiile indispensabile serviciului religios. Bolțile naosului și pronaosului tot așa ca și a altarului din biserca Comăna de Jos urmează fidel „croiala” bolților din bisericile de lemn. Aceste asemănări duc la concluzia că la clădirea bisericii, meșterii au urmat intenționat felul de clădire al lăcașului
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
de sprijinire a ortodoxismului românesc (la acea data biserica fiind ortodoxă) din Transilvania donează cărți bisericești odoare și odăjdiile indispensabile serviciului religios. Bolțile naosului și pronaosului tot așa ca și a altarului din biserca Comăna de Jos urmează fidel „croiala” bolților din bisericile de lemn. Aceste asemănări duc la concluzia că la clădirea bisericii, meșterii au urmat intenționat felul de clădire al lăcașului de lemn, fiindcă nu cunoșteau încă biserici răsăritene de zid, care să le fi servit de model. Pentru
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
în anul 1806, având ca preot pe Ioan Popa. Biserica aceasta este mai mare și cu trei cupole interioare la pronaos, naos și altar, deși condițiile de lucru erau grele. Construcția este din piatră brută și zidărie de cărămidă, cu bolți și calote semisferice peste pronaos și naos. Planul bisericii este cel tradițional, o intrare sub turnul clopotniță, pronaosul, despărțirea e făcută din zidărie cu trei arcade. Catapeteasma a fost inițial din zidărie însă după ce a avut loc repictarea bisericii, aceasta
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
cu conținut diferit. Din rozetele de mai jos pornesc tulpini decorate care au la partea superioară trei rozete mai mici. Pronaosul are o formă pătrată, cu două ferestre în pereții de nord și de sud. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de doi stâlpi. Acești stâlpi prezintă interes prin modul artistic în care sunt realizați: baza inferioară și superioară este cioplită în
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
printr-o canelură, pe fus se desfășoară toruri șerpuitoare. Naosul este alungit și are două abside laterale mici, cu contur poligonal, în axa cărora s-a practicat câte o fereastră dreptunghiulară (0.45x0.75 metri). Absidele au tavane drepte, iar bolta semicilindrică se sprijină pe arce dublouri rezemate pe console cioplite în motive decorative. Altarul are o absidă nedecroșată de formă poligonală și nu are cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Aici se află două ferestre: una pătrată (0.20 metri
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
Altarul are o absidă nedecroșată de formă poligonală și nu are cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Aici se află două ferestre: una pătrată (0.20 metri) în peretele nordic și alta dreptunghiulară (0.45x0.75 metri) în axa absidei. Bolta semicilindrică a altarului se sprijină pe șase console cioplite în „cap de cal”.
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
cea mai îndepărtată și întunecoasă cameră dintre acestea. Templul de cult este o construcție de mari dimensiuni, fiind construit pe baza sistemului stâlp-grindă. Acest sistem era cel mai des folosit de constructorii din antichitate. Costructorii egipteni nu foloseau arcul sau bolta. "Coloana egipteană este constituită din piatră, are o înălțime impunătoare și are rol de susținere dar și decorativ prin forma specială a fusului sau capitelului. Fusul coloanei are formă cilindrică, iar suprafața este netedă sau fasciculată imitând tulpini de flori
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
groase, neavând deschideri, terase artificiale, și așezate foarte sus. Palatele erau construite pe plan dreptunghiular , acestea sunt clădiri complicate, cu camere, recepții, bucătării, băi etc. . Camerele erau localizate pe lângă curtea interioară acestea nevaînd ferestre ci find acoperite cu tavane și bolți. Palatul-fortăreață avea un "templu" și un "zigurat". Templul cuprindea vestibulul și sanctuarul în care se afla statuia de cult. Ziguratul este un turn construit în 7 etaje, fiecare colorat diferit conform unor simbolouri mistice iar la ultimul etaj are o
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]