5,404 matches
-
se înlocuiește cu următorul text: "(a) până la 1 februarie, pentru datele referitoare la anul precedent, numărul de bovine masculi pentru care s-a depus cerere de primă specială, repartizată pe grupe de vârstă și pe tip de animal (taur sau bou);". (e) La alineatul (6), litera (a) se înlocuiește cu următorul text: "(a) după caz, în fiecare an până la 1 februarie, pentru datele referitoare la anul precedent, numărul de animale pentru care a fost acordată efectiv prima pentru desezonalizare, repartizată în funcție de
32006R1250-ro () [Corola-website/Law/295440_a_296769]
-
ale Sloboziei 91 erau de țigani. Satul Slobozia avea în acel an 612 locuitori, erau lucrate 1.360 de pogoane de pământ (se cultivau numai grâu, porumb, orz și mei) și se aflau în proprietatea locuitorilor 161 de cai, 447 boi, 195 vaci, 672 oi, 8 capre, 161 de râmători și 205 stupi de albine. Legea organizării comunelor urbane și rurale și legea pentru înființarea Consiliilor Județene - ambele de inspirație franceză, promulgate în aprilie 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, au
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
obștei, aleși din cadrul comunității respective , conform legii rurale-Nomos georgikos, elaborată în timpul domniei împăratului Iustinian al II-lea. Vechea aristocrație încă se mai menținea în Asia Mică, în Paphlagonia-coasta micrasiatică a Pontului, ca Philaret care deținea 40 de domenii, 600 de boi, 12 000 de oi, 100 de atelaje de muncă, numeroși sclavi. Văduva Danielis stăpânea în Pelepones 80 de domenii, 3000 de sclavi și turme de vite, fiind una dintre căile de constituire a unei noi categorii sociale de proprietari funciari
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
fost locuit încă din Paleolitic. Cu mai multe secole în urmă, prin zonă treceau drumurile comerciale care legau zonele sudice și nordice ale Europei și care urmau cursurile principalelor râuri din regiune. De prin anul 500 î.Hr., triburile celtice numite Boii au locuit în regiunea care avea să primească numele lor - Boemia. Triburile germanice ale marcomanilor au migrat în Boemia în anul 9, sub conducerea regelui Maroboduus. O parte a celților a migrat către sud, în vreme ce restul lor a fost asimilat
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
Ștefan Leu” din colțul vestic al satului Poșta Câlnău, de pe malul drept al râului Câlnău, cuprinde o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea) și una medievală timpurie aparținând culturii Dridu. La „Movila Boului”, tot în preajma satului Poșta Câlnău, dar spre est, la 5,5 km de gara Boboc, s-au găsit urmele unei așezări din neoliticul mijlociu (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se află
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
pe teritoriul comunei Marga iar în 1706 Csaky, comandant al cetății Deva, ocupă cu armata comuna Marga care era păzită de numai 20 de soldați. La 1605, mai mulți țărani din Marga au fost trași la răspundere pentru că au alungat boii împărătești de pe teritoriul comunei. La 1736-1739, țărani din Marga și Măru, pentru că au tras foc asupra patrulelor austriece au primit o aspră pedeapsă, satele fiind arse de armata generalului Lentulus. În 1848,în timpul Revoluției, țaranii din Marga au luat parte
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
comună Salciile (jud. Prahova) În apropierea satului se află o serie de lacuri ce fac parte din bazinul hidrografic al râului Sărată, astfel: lacul Rodeanu (acesta fiind mai mult secat), lacul Slatioarele (situat în imediata vecinătate a satului), lacul Ochiul Boului, lacul Rațca. Populația satului Slatioarele este de cca. 600 persoane. Rețeaua stradală este de tip rectangular. În trecut locuitorii se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și destul de limitat cu industria, amintind aici micii meșteșugari, precum: tâmplari, croitori, cizmari, fierari. Chiar dacă
Slătioarele, Ialomița () [Corola-website/Science/301252_a_302581]
-
alunecări de teren. Tipul de sol dominant este cernoziomul. Pe văi există și locuri mlăștinoase. Zona este însemnată și din punct de vedere arheologic pentru că aici s-au descoperit resturi de mamifere: măsea de mamut (elephas primigenins), o specie de bou fosil (bos primigenins), coarnele unui cerb fosil (megaccros hibernicus) și o scoică (corbicula lassyensis), care se aseamănă foarte mult cu o specie existentă în Asia și Africa. În marginea vestică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
lui Rudolf Virchow. În 1867 se stabilește la Rackwitz (provincia Posen), unde trece examenul de Ofițer Medical Districtual. În 1870 se înrolează voluntar în războiul franco-prusac. El cultivă acești bacili pe un mediu obținut din umoarea apoasă a ochiului de bou. Prin studierea, cercetarea și fotografierea acestui experiment, Koch înregistrează multiplicarea bacililor și observă care medii sunt prielnice dezvoltării și care nu, de asemenea observă producerea de spori care în anumite condiții nefavorabile cum ar fi lipsa de oxigen rezistă, iar
Robert Koch () [Corola-website/Science/301324_a_302653]
-
lunii, este cunoscută pentru numeroasele sale aventuri amoroase. Cel mai faimos dintre iubiții săi este ciobanul Endymion. Alte aventuri ale i îi includ pe Zeus, care i-a dăruit trei fiice, și Pan, care i-a dat o turmă de boi albi. Unele surse povestesc că leul nemean, care a căzut pe pământ din lună, este rezultatul dragostei dintre Zeus și Selene. A fost implicată în multe legături amoroase, dar nu la fel de multe pe câte a avut sora sa, Eos, zorii
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
număr mare de tineri. Sculele, lemnul, piesele metalice componente și restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice și celelalte materiale de construcție a fost transportată de care cu boi pe ruta Bușteni - Sinaia - Vf. Păduchiosul - Vf. Dichiu - Platoul Bucegi - Vf. Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hârtie Bușteni. Funicularul a transportat piesele pe Valea Jepilor până în Cantonul Schiel - pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
numai de jos, din sat; mi se părea mică și nu mă îndoiam că grăiesc adevărul cei ce-mi spuneau că ea a fost zidită de fiica unui uriaș care-ngrămădea bolovanii de peatră" [sic] "într-un car cu patru boi, pe care-l lua-n poala ei și-l ducea-n vârful dealului, căruia îi zic maghiarii "Kopasz", adecă pleșuv, iar românii Coposul. După ce am mai crescut, m-am învrednicit să urc dealul pân-acolo și am văzut că zidurile
Șiria, Arad () [Corola-website/Science/300306_a_301635]
-
muncă la cosit și la strânsul lui. S-a impus astfel alternanța țarină-imaș, adică într-un an terenul se ara și se semăna, în celălalt se pășuna și se gunoia natural prin prezența oilor și vitelor mari la pășunat, cu excepția boilor, care se duceau în ciurdă pe platoul de pe Muntele Mare. Mai la îndemâna oamenilor erau locurile de pe terasele cu pante domoale de desupra satului, delimitate adeseori de păraie mari și foarte adânci, datorate eroziunii solului, de obicei împădurite, unde puteau zăcări
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
batrâni pentru grinzi, să fie mai aproape de biserică. Contribuțiile au fost diferite, cei mai înstăriți subscriind cu mai mult. Astfel, mărturisește Eugen Pantea în monografia bisericii, Codrea Simion (Cureșu), socul său, a dat pentru biserica banii de pe o pereche de boi. Tot banii de pe o pereche de boi i-a dat si Ioan Codrea (Codrescu) pentru pictarea bisericii, realizată de catre pictorul Alexandru Macrai.În 1950 s-a pictat tavanul bisericii de catre pictorul Coreolan Munteanu. Cu sume importante de bani au contribuit
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
biserică. Contribuțiile au fost diferite, cei mai înstăriți subscriind cu mai mult. Astfel, mărturisește Eugen Pantea în monografia bisericii, Codrea Simion (Cureșu), socul său, a dat pentru biserica banii de pe o pereche de boi. Tot banii de pe o pereche de boi i-a dat si Ioan Codrea (Codrescu) pentru pictarea bisericii, realizată de catre pictorul Alexandru Macrai.În 1950 s-a pictat tavanul bisericii de catre pictorul Coreolan Munteanu. Cu sume importante de bani au contribuit Borăștii, Găndreștii, Bouțăștii, Găzddoii, Ciurcu, a Cuiului
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Macarie Ilie. Din construirea bisericii nu putea lipsi elementul legendar, în principal prin crearea atmosferei de basm care a domnit in timpul sfințirii bisericii, aducerea de la șosea a episcopului Colan cu carul împodobit cu covoare și pernii, tras de patru boi cu funii și ciucuri în coarne. Despre puterea economică a satului și mândria satenilor, este relevantă povestea despre numărul foarte mare de atelaje care transportau lenul si scândura pentru acoperiș și care i-a impresionat pe sătenii din Satul din
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Calea Cricașului, Calea Geomalului DC 75 - pleacă de la Crucea de la Sarmaghita, După Moară - ce duce la casa Dreger actuala casa de copii, Podul Văii, Pe Vale, Calea Morii, Ulița Muților sau Florilor, Ulița la Fântână - iasă în hotar formând Calea Boilor, Ulița la Rușuțu, Ulița la Tinu din vale - continuă în hotar cu Calea Viilor. Unele dintre ulițe continuă în hotarul satului cu drumurile de hotar ce leagă localitatea de satele vecine: Drumul Cetii, Drumul Gălzii, Drumul Benicului, Drumul Târgului (orașului
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Munților Apuseni, în județul Alba, în vecinătatea Geoagiului de Sus. În trecut a fost mai iobăgesc, în stăpânirea episcopiei catolice din Alba Iulia. În urbariul din 1662 (?) în rândul iobagilor satului apare Andone (Androne probabil) Mărcuș cu 3 fii, 4 boi, 1 junc, 3 vaci, 2 porci. Iar printre „fugiți” Ioan Mărcuș, locuind acum în Bucerdea. Urbariul din 1715 înscris în stăpânirea episcopiei 14 iobagi și 3 jeleri (inquilini) cu 29 de fii. În frunte apare chiar un Chirilă Mărcuș ca
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
produce mediocru e spălată adesea de ploi. „Și despre hotarul nostru întreg răspundem că o parte de hotar îi de mijloc, după părți fiind de coaste, râpe îi slab și cam sec”. Se lucrează greu, nu pot ara cu doi boi, ci doar cu patru sau cu șase. Au însă vii și găsesc de lucru, pe bani, și în satele din apropiere. Râturile sunt adesea noroite, de nu le pot cosi, otavă nu cosesc nicicând. Se arată mai mulțumiți de pomețuri
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
de contribuabili și 156 de case, după cum notă revizorul școlar N. D. Spineanu: „Ocupațiunea locuitorilor este agricultură și creșterea vitelor. Calitatea pămîntului este de mijloc. Aici se cultivă și pomi mulți. Ei posedă 31 de pluguri, 68 de care cu boi, 5 căruțe cu cai și 112 stupi ”. În anul 1906 în sat existau 200 familii, așa cum se poate observa din consultarea Chestionarului întocmit pe acest an. Actualmente comună cuprinde un numar de 15 sate care au fost grupate, de-a
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
și era formată din satele Mârlogea, Tisa și Buzota, totalizând 1556 de locuitori. În 1925 ea este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă și cu aceeași compoziție, având 2178 de locuitori. În 1931, comuna a preluat și satul Valea Boului (devenit ulterior Valea Cricovului de la comuna vecină Gornet-Cricov). În urma reorganizării administrative din 1950, comuna a trecut la raionul Urlați din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) la raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968 a fost reînființat județul Prahova, iar
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
pere sunt de 230 de tone reprezentând 90% din totalul producției. Dispunând de întinse pășuni și fânețe, în localitatea Adunați creșterea animalelor reprezintă o ocupație de bază a locuitorilor. Printre animalele care se găsec în gopodăriile locuitorilor amintim aici: vaci, boi, cai, capre, oi, porci și păsări (găini, rațe, gâște, curci,bibilici etc). Ca ramură a economiei, industria este slab dezvoltată în comuna Adunați, singura ramură a sa care își găsește reprezentare fiind industria textilă prin existența unor fabrici de confecții
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
67%), cu o minoritate de penticostali (4,53%). Pentru 2,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cricovul și era formată din satele Țărculești, Gornet, Coșărele și Valea Boului. Ea avea 1943 de locuitori, o școală frecventată de 120 de elevi (din care 4 fete) și 4 biserici. În perioada interbelică, comuna Iordăcheanu (cu satele Iordăcheanu, Plavia și Mocești) a fost desființată și inclusă temporar în comuna Gornet-Cricov, iar
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
1943 de locuitori, o școală frecventată de 120 de elevi (din care 4 fete) și 4 biserici. În perioada interbelică, comuna Iordăcheanu (cu satele Iordăcheanu, Plavia și Mocești) a fost desființată și inclusă temporar în comuna Gornet-Cricov, iar satul Valea Boului a trecut la comuna Apostolache. În 1936, comuna Iordăcheanu a fost reînființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, apoi raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna Gornet-Cricov a
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
și Bornemisza Iosif slujeau trei zile pe săptămână, iar cei care depindeau de Radák Ștefan, Baranyai Iosif, Ștefan și Rhédei Mihai plăteau taxe. „La vreme de arături am slujit trei zile, dare am prins două și trei gazde cu șase boi” [oamenii nu erau prea mulțumiți de obligațiile excesive]. Obligații legate de cărăușie - Giurtelec: oamenii lui Rhédei Mihai spuneau că pe lângă taxa plătită „facem drum de o săptămână”. Statistică cu privire la anul 1785 (țărani dependenți): nr. stăpâni - 9; nr. țărani dependenți (iobagi
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]