5,421 matches
-
repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam frontal și sagital), adică se aplatizează spre cavitatea abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc (împotriva contracției diafragmului, care aducționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
renal de către un ghem de capilare ce provin din arteriola aferentă renală. Capătul tubului este dilatat și răsfrânt, realizând o formațiune caliciformă denumită capsula Bowman, ce se continuă cu tubul renal. Intre cele doi pereți ai capsulei se creează o cavitate virtuală, plină cu lichid de filtrare. Peretele extern al capsulei este alcătuit dintr-un epiteliu pavimentos simplu, ce se continuă cu epiteliul tubular cilindric caracteristic, iar peretele dinspre glomerul este alcătuit din celule înalt specializate, numite podocite, care alcătuiesc un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
considerate astăzi priorități absolute în domeniile abordate ce aparțin exclusiv lui Paulescu, pe care le enumerăm: 1. specificitatea celulară în cancer; 2. tratamentul anevrismelor cu gelatină (împreună cu Lancereaux), demonstrând în același timp și absorbția substanțelor nedializabile în țesuturile celulare și cavități; 3. utilizarea iodothyrinei în tratamentul reumatismelor cronice, gutei, arteriosclerozei, sclerodermiei, tulburărilor vasomotorii și trofice ale extremităților; 4. tratamentul gușei exoftalmice cu sulfat de chinină; 5.inactivarea acțiunii curarei prin injectarea extractului de suprarenală (în fapt adrenalina - hormonul de stres secretat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
catalitice. a) Capacitatea de adsorbție-desorbție. În anul 1925, Wiegel și Steinhoff, au observat că zeoliții și implicit tufurile vulcanice, deshidratate pot adsorbi și alte molecule în afară de apă, însă doar cu condiția ca mărimea acestora să permită accesul în canalele și cavitățile lor. Capacitatea de adsorbant, al tufului vulcanic, este exploatată prin utilizarea lui la uscarea hidrocarburilor gazoase și lichide, ea datorându-se structurii poroase a zeoliților, deci a tufurilor vulcanice. Moleculele polare sau puternic polarizate în câmp electrostatic sunt mai bine
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
apelor industriale, amelioratori ai solurilor agricole cu capacitate de schimb ionic redusă și ca sursă de potasiu pentru cultura plantelor și cerealelor. c) Proprietăți catalitice. Activitatea catalitică este legată asemănător soluției, de activitatea centrelor acide. Moleculele care vor pătrunde în cavitățile zeolitului, deci a tufului vulcanic, pot suferi o transformare catalitică, iar câmpul electrostatic din cavități împreună cu limita de mărime impusă moleculelor ce formează dimensiunea cavităților conduce la o selectivitate de reacție diferită de cea a catalizatorilor acizi clasici. Tot între
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de potasiu pentru cultura plantelor și cerealelor. c) Proprietăți catalitice. Activitatea catalitică este legată asemănător soluției, de activitatea centrelor acide. Moleculele care vor pătrunde în cavitățile zeolitului, deci a tufului vulcanic, pot suferi o transformare catalitică, iar câmpul electrostatic din cavități împreună cu limita de mărime impusă moleculelor ce formează dimensiunea cavităților conduce la o selectivitate de reacție diferită de cea a catalizatorilor acizi clasici. Tot între proprietățile esențiale ale catalizatorilor se încadrează și stabilitatea lor chimică și termică. Așadar, tufurile vulcanice
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Activitatea catalitică este legată asemănător soluției, de activitatea centrelor acide. Moleculele care vor pătrunde în cavitățile zeolitului, deci a tufului vulcanic, pot suferi o transformare catalitică, iar câmpul electrostatic din cavități împreună cu limita de mărime impusă moleculelor ce formează dimensiunea cavităților conduce la o selectivitate de reacție diferită de cea a catalizatorilor acizi clasici. Tot între proprietățile esențiale ale catalizatorilor se încadrează și stabilitatea lor chimică și termică. Așadar, tufurile vulcanice, pot fi utilizate în procesele de cataliză în forma ZH
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
în prealabil cu acid clorhidric. Deasemenea, tufurile vulcanice sunt folosite ca suporturi pentru diverse metale cu activitate catalitică în reacțiile de hidrogenare, oxidare, dezalchilare, izomerizare, reformare. Se poate concluziona că reacțiile catalitice sunt favorizate în fond de configurația internă a cavităților și de influența câmpului electrostatic din cavități și canale, care pot activa moleculele adsorbite. d) Alte proprietăți. Majoritatea proprietăților specifice ale tufurilor vulcanice rezultă existența în canale și cavități a câmpurilor electrostatice, ceea ce a fost demonstrat cu mijloace tehnice moderne
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
vulcanice sunt folosite ca suporturi pentru diverse metale cu activitate catalitică în reacțiile de hidrogenare, oxidare, dezalchilare, izomerizare, reformare. Se poate concluziona că reacțiile catalitice sunt favorizate în fond de configurația internă a cavităților și de influența câmpului electrostatic din cavități și canale, care pot activa moleculele adsorbite. d) Alte proprietăți. Majoritatea proprietăților specifice ale tufurilor vulcanice rezultă existența în canale și cavități a câmpurilor electrostatice, ceea ce a fost demonstrat cu mijloace tehnice moderne ca spectroscopia în infraroșu (IR), rezonanța magnetică
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
că reacțiile catalitice sunt favorizate în fond de configurația internă a cavităților și de influența câmpului electrostatic din cavități și canale, care pot activa moleculele adsorbite. d) Alte proprietăți. Majoritatea proprietăților specifice ale tufurilor vulcanice rezultă existența în canale și cavități a câmpurilor electrostatice, ceea ce a fost demonstrat cu mijloace tehnice moderne ca spectroscopia în infraroșu (IR), rezonanța magnetică nucleară (R.M.N.), rezonanța paramagnetică (R.P.), difracția razelor x (R.X.) și microscopia electronică. Aceste câmpuri antrenează stabilitatea unor atomi în tuful vulcanic
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
diferențiate: miofibrila, neuronul. 11.3. Reglarea contracției musculaturii scheletice Trăsătura caracteristică a contracției musculare este interacțiunea actinei, miozinei și ATP. Acest proces fundamental al contracției este reglat de către sistemul tropomiozină- troponinăCa 2+. Conform teoriei curente, în mușchiul relaxat, este situatăîn cavitatea dublului helix al actinei într-un mod care blocheazăsteric combinarea miozinei cu actina. Aceasta se observădin Fig. 30. În absența Ca2+, TM blocheazăsite-urile de legare prin punți ale actinei. Legarea Ca2+la TN mutăTM pe una din părțile ce prezintăzone
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
subatmosferice, pleurale, dublată de creșterea volumului toraco- pulmonar. Presiunea intrapleurală scade de la -4 la - 6 mm Hg, în repaus, la -10, -15 mm Hg, în timpul inspirului putând atinge -50, - 60 mm Hg, în inspirul profund. Ca organ fibro-elastic dilatabil în cavitatea toracică închisă, plămânul urmează cu fidelitate mișcările cuștii toracice prezentând variații de presiune și volum în același sens cu ale acesteia (Apostol - 1998). Datorită creșterii presiunii negative și volumului toraco- pulmonar, aerul atmosferic se deplasează în inspir spre teritoriul de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
creșteri moderate ale ritmului cardiac. Acesta prezintă valori mai mici în repaus la sportivii bine antrenați. La rândul său, mușchiul cardiac apare hipertrofiat și cu o densitate mai mare a mitocondriilor, favorizând extracția oxigenului, și mărirea cu aproximativ 40% a cavităților inimii. Paralel cu creșterea volumului-bătaie, urmată de cea a debitului cardiac, fenomenele de predominanță simpato-adrenergică determină vasoconstricție în teritoriul splanhic, succedată de comutarea masei sanguine circulante spre musculatura în stare de activitate. Tendința de creștere a presiunii arteriale în timpul efortului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de tip Mentha, cu baza unicelulară, ovat-piriformă, cu pedicelul unicelular, foarte scurt, cu glanda octocelulară, acoperită de o cuticulă comună. În coastele principale, 1-2 straturi corticale hipodermice au celule de tip colenchimatic, iar în parenchimul cortical extern se observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele două inele de țesut conducător, cambiul este pluristratificat. Razele medulare, vizibile mai cu seamă la nivelul inelului lemnos, sunt uniseriate; nu se deosebesc vasele de lemn de celelalte elemente ale xilemului. În parenchimul perimedular sunt
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ale plantulei se observă că structura rămâne aceeași, diferențele privind doar numărul straturilor de colenchim; țesuturile conducătoare formează fascicule de mărime diferită. La nivelul epidermei distingem frecvenți peri tectori și peri secretori cu glanda pluricelulară; în scoarța externă se observă cavități aerifere, iar în dreptul celor patru coaste, fascicule conducătoare cu structură primară, de mărime diferită. Fasciculele sunt de tip colateral deschis, având vase de xilem dispuse în șiruri radiare. Țesutul meristematic de tip cambial se continuă și între fascicule, rezultând astfel
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai gros în coaste; la limita dintre colenchim și parenchim, sau numai în acesta din urmă, se disting cavități aerifere alungite tangențial. Comparând datele privind stadiile din dezvoltarea perilor glandulari, numărul și distribuția acestora pe organele vegetative și de reproducere, cu cele referitoare la activitatea biosintetică a unei enzime implicate în sinteza monoterpenelor, este posibil să se identifice, pe
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
granulelor de polen și apoi la atașarea lor de corpul polenizatorilor. Ovarul bicarpelar este format din patru loji (foto 79), fiecare cu câte un ovul campilotrop. În ontogeneză, ovulul apare ca o emergență în centrul țesutului sporogen; ulterior se formează cavitatea ovariană, în care proiemină ovulele; în cele din urmă se formează pereții ce despart lojile ovariene. În zona centrală, stilul în stadiu tânăr prezintă un țesut format din celule cu pereți celulozici foarte îngroșați, care ulterior se vor liza, rezultând
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ovulele; în cele din urmă se formează pereții ce despart lojile ovariene. În zona centrală, stilul în stadiu tânăr prezintă un țesut format din celule cu pereți celulozici foarte îngroșați, care ulterior se vor liza, rezultând un stil cu o cavitate centrală. Ovulul (foto 80 82) este de crassinucelat, cu un singur integument; înainte de începerea formării integumentului, în centrul nucelei, o celulă suferă meioza, rezultă 4 celule suprapuse, din care una devine celula mamă a sacului embrionar (macrosporogeneza). Apoi, din straturile
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
miere de albine. Infuzie cu troscot, o linguriță la 500 ml de apă. Se beau 2-3 căni pe zi. Se consumă 2-3 kg de mere pe zi, fără să se mănânce altceva, timp de o săptămână. BOLILE APARATULUI DIGESTIV INFLAMAȚIILE CAVITĂȚII BUCALE (STOMATITE) AFTA (pușchea) Leziune destul de frecventă, În special a mucoasei bucale, caracterizată de apariția unor mici vezicule, la Început transparente, apoi opace, Înconjurate de o margine roșie. După spargere rămân mici ulcerații rotunde sau ovale, acoperite de un depozit
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sulfină, urzică moartă. ULCERE CU HELENE HEMORAGICE Se caracterizează prin apariția pe mucoasă a unei ulcerații, de obicei rotunde, cu margini regulate, cu redusă tendință de vindecare. Produce dureri, vărsături, tulburări În tranzitul alimentar, hemoragii și chiar perforarea stomacului În cavitatea peritoneală. Infuzie din frunze de stejar, 2 lingurițe la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceaiul este hemostatic și antiseptic. Infuzie de răchitan, o linguriță la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Consum de fiertură de cartofi. Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]