6,690 matches
-
nit? de contribu?iile nord-americane ?i europene (�n special franceze) care conținu? s? �mbog??easc? cercetarea desf??urat? de institu?îi internă?ionale fondate ?i sus?inute de c?tre UNESCO. �n cursul anilor cincizeci ?i ?aizeci, reflexia dominant? este centrat? pe tema dezvolt?rîi ?i a moderniz?rîi sociale ?i politice (Furtado, 1966; Germani, 1962). �ntoarcerea regimurilor autoritare ?i criză economic? va suscita pentru moment abandonarea problematicii dezvolt?rîi pentru a face loc analizelor �n termeni de dependen?? inspirate de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
social sau a valorii comune a rețelei este urmarea unor investiții sistematice a membrilor în vederea dezvoltării comunitare. Cercetările programelor de dezvoltare comunitară, inclusiv cele ale Băncii Mondiale, au identificat două modele de abordări ale proceselor de dezvoltare comunitară: (1) abordarea centrată pe putere pune accentul pe comunitățile sărace care se auto-organizează și folosesc strategii de confruntare pentru depășirea obstacolelor și pentru accesul la aceleași oportunități ca și comunitățile bogate; (2) abordarea centrată pe programe subliniază cooperarea dintre comunitățile sărace și cei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de abordări ale proceselor de dezvoltare comunitară: (1) abordarea centrată pe putere pune accentul pe comunitățile sărace care se auto-organizează și folosesc strategii de confruntare pentru depășirea obstacolelor și pentru accesul la aceleași oportunități ca și comunitățile bogate; (2) abordarea centrată pe programe subliniază cooperarea dintre comunitățile sărace și cei care dețin resursele guvernele sau corporațiile pentru promovarea unor programe de ajutorare a persoanelor din comunitățile sărace. Aceste două abordări își au fundamentele în două teorii diferite asupra societății. Prima teorie
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
diferiți parteneri, asupra împărțirii profitului. Scopul și rațiunea unui astfel de sistem vizează reducerea pierderilor (Pagano, Rossi, Nicita), în termeni de eficiență, ca urmare a conflictelor generate de împărțirea profitului și a riscurilor de subinvestire. Paradigma financiar-juridică clasică a guvernării, centrată pe protecția intereselor acționarilor, a evoluat însă către modele mai complexe, în care locul major îl dețin dimensiunile productiv cognitive de creare a valorii. Noua viziune scoate în evidență faptul că avantajul concurențial al organizației este generat de specificitatea competențelor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
piață produce din punct de vedere structural o distribuție inegală, astfel încât un segment al colectivității este cronic deprivat de resursele necesare. În acest caz, intervenția instituțiilor publice trebuie orientată și direcționată în funcție de diversitatea nevoilor și în dependență de necesitățile comunitare, centrând efortul pe identificarea și explorarea resurselor proprii ale fiecărei comunități în producerea bunăstării colective. Din această perspectivă, dezvoltarea comunitară devine o strategie de producere a bunăstării, reprezentând o însumare a strategiilor privind motivarea efortului propriu depus de către membrii comunității, cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
este o realitate care contrastează cu conceptul de valoare publică și socială, care încurajează și reflectă iresponsabilitatea organizației față de membrii săi. Resursele umane reprezintă principala resursă în organizație. Acesta este un adevăr practic. În societățile moderne, managementul resurselor umane este centrat pe activități de planificare a resurselor umane, stimulează dezvoltarea profesională în organizație și practică evaluarea, implicit stimularea performanțelor profesionale individuale. În organizațiile unde resursele umane sunt gestionate strategic, luând în considerație schimbările continue din mediul extern, se creează un nucleu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și neexcludere. În domeniile unde piața nu este funcțională, iar guvernul nu este eficient, apare un al treilea sector, cel al organizațiilor nonprofit. Deși organizațiile nonprofit pot fi definite drept organizații private, acestea sunt distincte de guvern și organizațiile private centrate pe profit. Organizațiile nonprofit diferă de cele orientate spre profit, deoarece acestea tind să fie determinate de o anumită misiune, proprietatea aparține organizației și nu se distribuie între acționari, precum în cadrul firmelor private. Organizațiile nonprofit sunt private în formă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
local are ca urmare supraaglomerarea autorităților centrale, ceea ce conduce la rezolvarea întârziată și superficială a problemelor locale. Măsurile și deciziile pot fi luate mai operativ de către autoritățile locale, iar resursele materiale, financiare și chiar forța de muncă pot fi folosite, centrate pe soluționarea problemelor prioritare ale comunităților, pe care autoritățile locale le cunosc mai bine decât autoritățile centrale. Reformele de dereglementare în sectorul public pornesc de la afirmația că problemele din guvern nu se referă doar la persoane, dar și la sistemul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
într-un mod realist contextul practicii sociale, responsabilă cu transformarea clientului în beneficiar al serviciilor. Conceperea lucrării ca o modalitate de abordare teoretică și practică a nivelului microsocial a favorizat identificarea și confruntarea celor mai importante aspecte ale intervenției sociale centrate pe problemă. În acest context, asistenții sociali au posibilitatea de a percepe schimbarea „ca o formă de înțelegere și amplificare a succeselor, a punctelor tari ale beneficiarilor serviciilor sociale, chiar dacă, la prima vedere, există tendința naturală de a observa doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de conducerea fabricii. Nu a trecut mult și a primit o repartiție de spațiu locativ pentru o garsonieră într-un bloc din strada Păcurari, iar profesional a fost promovată ca șefă de secție la Țesătoria din Tătărași care aparținea de Centra la fabricii Țesătura din zona Nicolina-Țuțora. Cu toate că locuința noastră era situată la ultimul etaj, iar blocul nu avea lift, pentru noi ea a fost o adevărată pomană față de locuința de până atunci. Parcă nici ne credeam că noi, niște tineri
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dictatorul se numește Lukașenko; de asemenea, puțini cunosc evoluția foarte complicată a relațiilor Rusia-Belarus de când fosta republică sovietică și-a declarat independența (1991). Este firesc, de aceea, ca aproape toate comentariile și analizele din mass-media românești și străine să se centreze pe conflictul economic și consecințele lui pentru relațiile dintre Rusia și țările direct afectate din UE. În realitate, așa cum am spus încă de la început, conflictul este mai vechi și are cauze preponderent politice. Sper să nu mi-o luați în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
natură psihologică, sociologică, biologică și pedagogică din epocă. Această afirmație se justifică prin însăși titlul și conținutul lucrărilor publicate în timpul vieții sale: Principii de biologie, Principii de psihologie, Principii de morală, Eseuri despre educație etc. Întreaga sa concepție pedagogică este centrată pe osatura convingerilor sale filosofice. Adept al teoriei evoluționismului, Spencer admitea, prin analogie cu lumea biologicului, că societatea nu este decât un organism social și, prin urmare, se supune și ea acțiunii legilor biologice. Dat fiind faptul că una din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de către pedagogii care i-au acceptat modul de gândire și spiritul său aplicat. CURENTUL PEDAGOGIC AL ,,ȘCOLII ACTIVE” Acest curent de gândire pedagogică impunea în mod prioritar focalizarea actului instructiv-educativ pe copil/elev, apoi propunea ca activitatea educativă să fie centrată pe grupuri mici de elevi, omogene din punct de vedere motivațional și ca standarde de competență. Noul curent de gândire nu se confundă cu metodele activ-participative de predare-învățare, cele din urmă fiind doar un adjuvant educativ. În cadrul școlii active autentice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și intereselor pe care le au.” O componentă psihologică esențială a educației în ,,școala activă” se referă la efortul mintal și volitiv bazat pe interes, care ar trebui să se concretizeze în efort spontan. Adolphe Ferrière (1879-1960) critică învățământul tradițional centrat pe însușirea de cunoștințe și pe autoritatea profesorului care menține elevul într-o stare de receptivitate pasivă. Pedagogul francez propune un învățământ care să fie astfel organizat și desfășurat încât să pornească de la înclinațiile și interesele elevilor, adică să aibă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elevilor, adică să aibă o fundamentare psihologică, astfel încât să se ajungă la emanciparea forțelor lor spirituale, interne, punându-se accentul pe latura formativă, în detrimentul celei informative. Ca atare, pedagogul critică caracterul intelectualist al învățământului herbartian și pledează pentru un învățământ centrat pe activismul elevilor. În sprijinul acestei idei, Ferrière evidențiază valențele unui astfel de învățământ conexat de muncă, de viața reală, care să le ofere copiilor cel mai eficace mijloc de pregătire pentru o integrare rapidă și facilă în profesiune și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
morală, aceea care se impune de la sine oricărui om când acesta se află în prezența unei personalități care vede mai repede și mai bine unde este binele.” Opțiunea pedagogică a lui Ferrière este rezultatul unei concepții filosofico-psihologice, de inspirație bergsoniană, centrată pe intuiționism și ,,elan vital”. Ferrière admite că școala are menirea de a-l pregăti pe elev pentru viață, iar metoda de lucru specifică noului model urmează să parcurgă câțiva pași: 1. elevul trebuie circumscris cadrului natural și social în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Psihologia reclamei. Studiu de psihologie economică (1935), Orientarea profesională academică (1936), Psihologia educației. Principiile psihologice ale formării educative (1942), Igiena universitară la Cluj (1942), Introducere în pedagogie (1946). Formația inițială a lui Todoran a fost una de factură psihologică, precumpănitor centrată pe investigarea temperamentului și caracterului. Peste timp, poate și din necesități didactice, s-a profilat pe psihologia educației și pedagogie. În volumul Introducere în psihologie, autorul utilizează cu precizie termenul de pedagogie, definind educația într-un mod cu totul modern
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
4 august 1858, pentru ca în septembrie să debuteze al doilea curs la Lugoj. Conform dispozițiilor Curții vieneze, școala elementară, denumită și fundamentală, avea trei clase, pe care erau obligați să le frecventeze copiii între 6-12 ani. Planul de învățământ era centrat pe studiul religiei, limbii (citirea, gramatica, ortografia și stilistica sau compunerea), scrisoarea frumoasă (caligrafia), socoata (aritmetica) și cântarea bisericească. După 1860 s-a păstrat durata și structura anului școlar, fixate încă din 1855, cursurile începând la 1 octombrie și încheindu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o înfiltrare de celule T, macrofage, conservarea relativă a oligodendrocitelor cu remielinizare. Tipul 2, cel mai comun, este caracterizat prin depozitarea de imunoglobulină și complement, cu prezența plasmocitelor în leziune. Tipurile 3 și 4 prezintă o demielinizare care nu este centrată de venule și de înfiltrare celulară, existând o pronunțată afectare și moarte a oligodendrocitelor. Tipul 3 diferă de tipul 4, prin pierderea preferențială a glicoproteinelor, asociate mielinei, mai mare decât cea observată în tipul 4, la care întâlnim oligodendropatie primară
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
spontan al plăcii (MEKIES C.; BERRY J.; MANELFE C. și CLANET M., 1991). În general punerile în contrast sunt omogene, rotunjite și de dimensiuni mici. Uneori ele pot să capete un aspect deosebit construit printr-o punere în contrast inelară, centrată de un hiposemnal și circumscrisă de un nimb de hiposemnali. Punerile în contrast pot interesa o leziune veche sau o leziune nouă. Totuși, dacă punerea în contrast apare ca un hipersemnal, poate să fie vorba uneori de întâlnirea unui hiposemnal
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
practic, RMN encefalică, în prima intenție cu secvențe ponderate în T2, este unul din argumentele fundamentale în diagnosticul SM, chiar dacă simptomatologia clinică nu este focalizată în creier. Totuși, pentru a ameliora detecția plăcilor în formele medulare, se pot realiza secvențe centrate pe măduvă sau secvențe ce suprimă hipersemnalul grăsimii periorbitale pentru nevrita optică retrobulbară. Morfologia, volumul lezional, existența unei puneri în contrast la RMN cu ocazia studiilor longitudinale, ne fac să punem întrebări în legătură cu corelările între luarea de contrast sau volumul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și micul răufăcător care îl ia ostatic nu sunt decât niște marionete care dansează în jurul ei și ale căror fire sunt trase implacabil de către opinia publică. Romanul începe cu „nașterea“ Evei și se termină cu dispariția sa fizică. Romanul este centrat în jurul ei. Cine este oare Eva? Este oare opinia publică? Sau poate România în tranziție? O apariție a divinității? O alegorie a inconștientului? Un simbol al jalnicei condiții umane? Las în seama cititorului aceste întrebări. Am ales această formă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
activitatea de scriitor? Nu cinematografia mi-a influențat stilul, ci meciurile transmise la radio. Îmi amintesc cu multă plăcere de emisiunile „fotbal minut cu minut“. Comentatorul sportiv aducea la cunoștința ascultătorilor, cu un minimum de mijloace, un anume fapt: cutare centrează, cutare șutează. El nu era decât punctul de plecare al unui meci care nu se desfășoară în ultimă instanță decât în imaginația fiecărui ascultător. Tehnica mea este de a scrie fără să scriu, să amorsez doar, să aprind fitilul imaginației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
face ca această manifestare să fie particularizată în funcție de grupurile etnice, încît comunicarea, atunci cînd are loc între grupuri etnice diferite, devine o comunicare între limbi, prin urmare, o comunicare interlingvistică. Dar, dacă este adevărat că statutul funcțional al limbilor este centrat pe funcția de comunicare, aceasta privește fenomenul în interiorul aceleiași limbi, în interiorul grupului care vorbește o anumită limbă, încît comunicarea între comunități cu limbi diferite este altce-va decît actualizarea funcției respective cînd îmbracă formă intralingvistică. Cu toate acestea, chiar și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu gingașa Lydie (IV 4) ; reflecția înfriguratului Ovidiu despre soarta lui Prometeu după ce a răpit focul din ceruri (V 3) corespunde notei referitoare la pedeapsa titanidului asociat de Zoil lui Horațiu (I 8). Piesele de inspirație antică ale lui Alecsandri, centrate pe figura unui mare poet al epocii augustane, se înscriu într-o succesiune firească. Fântâna Blanduziei este drama bătrâneții unui artist care simte încă elanurile sufletești ale tinereții, fiind nevoit să-și accepte vârsta biologică, diferită de cea spirituală. Horațiu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]