KorAP: Find »[drukola/base=cit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...192 193 194 ...206 >

5,141 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

n 31 octombrie, la ambasada R.P. Polone din Washington `ncepuse o nouă rundă de negocieri economice, de la care polonezii sperau, printre altele, obținerea clauzei națiunii celei mai favorizate (Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXV, Eastern Europe, ed. cit., p. 684). ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, ff. 53-54. Pentru cel puțin un deceniu de la instaurarea regimului comunist, statul român a mers pe principiul trimiterii ca reprezentanți diplomatici `n țările capitaliste a unor oameni necalificați

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
se regăsește doar `n stenograma neprelucrată a dezbaterilor de la consfătuire, iar traducerea din limba chineză realizată `n acel moment a fost și ea deficitară. O variantă franțuzească a textului poate fi găsită `n cartea istoricului François Fejtö, Chine - URSS..., ed. cit., (p. 199), fiind preluată din ziarul L’Humanité din 23 septembrie 1963. O variantă românească este redată de Paul Niculescu-Mizil `n volumul De la Comintern la comunism național (ed. cit., p. 77), dar fără a preciza dacă este vorba despre o

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
poate fi găsită `n cartea istoricului François Fejtö, Chine - URSS..., ed. cit., (p. 199), fiind preluată din ziarul L’Humanité din 23 septembrie 1963. O variantă românească este redată de Paul Niculescu-Mizil `n volumul De la Comintern la comunism național (ed. cit., p. 77), dar fără a preciza dacă este vorba despre o stenografiere la fața locului realizată de Ștefan Voicu sau despre o traducere ulterioară a textului dat publicității de sovietici `n toamna lui 1963. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
ndă a conducerii PCUS `n legătură cu situația din Ungaria - activizarea opoziției interne din partid, tensiunile din Biroul Politic despre care Andropov informa sistematic Moscova. Vezi rapoartele lui Andropov din mai-iunie 1956: Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., razdel I. Scrisoare către PCUS a lui M. Suslov privind rezultatele vizitei sale, ibidem, pp. 85-87. Protocolul cuv`ntării lui Rakosi `n Biroul Politic al CC al PMU din 28 iunie: „Az MDP Politikai Bizottsag 1956. junius 28-i ulesenek

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Tarsadalmi Szemle, Budapest, 1993, 2 sz. `n legătură cu analiza observațiilor lui Miciunovic despre semnarea declarați,i: vezi M.I. Ciukanov, „Postonovlenie ȚK KPSS ot 30 iunea 1956 g. «O preodolenii kulta licinosti i ego posledstvii» v kontekste svoego vremeni”, loc.cit., pp. 158-160. „Samavolnicia brutală care a dus la conflictul cu Iugoslavia `n perioada postbelică” a fost pusă pe seama greșelilor lui Stalin, care „au oprit dezvoltarea unor segmente ale statului sovietic, au fr`nat, `n special `n ultimii ani de viață

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
ani de viață ai lui Stalin, dezvoltarea societății sovietice, dar, de la sine `nțeles, nu au deviat drumul de la linia dreaptă, aceea spre comunism” (Pravda, 2 iulie 1956). Vezi М.I. Ciukanov, „Postonovlenie ȚK KPSS ot 30 iunea 1956 g...”, art.cit., p. 159; V. Micunovic, Moskovske godine 1956/1958, Zagreb, 1977, p. 93. Textul cenzurat al raportului lui Hrușciov, distribuit de CC al PCUS cu mențiunea „nu e pentru presă” pentru `nștiințarea unui cerc mai larg de comuniști și a activului

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
V. Dedier și publicată pentru ungurii iugoslavi se transmitea din m`nă `n m`nă. Vezi telegrama lui Andropov către Ministerul de Externe al URSS din 9 iulie privind discuția cu Gero: Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., pp. 137-142. `n alte discuții anterioare cu Andropov, Erno Gero și A. Hegedus au menționat de asemenea că elementele de opoziție prezintă tot mai des exemplul iugoslav de construire a socialismului opun`ndu-l celui sovietic. Vezi notele discuțiilor din 19

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
prezintă tot mai des exemplul iugoslav de construire a socialismului opun`ndu-l celui sovietic. Vezi notele discuțiilor din 19 și 26-27 iunie: ibidem, pp. 89-92, 118-124 (vezi și Hianyzo lapok, pp. 33-39). Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., p. 211. Criticul literar Istvan Kiraly a observat `n conversația sa cu diplomatul sovietic V. Kriucikov, din 12 iulie, că „`n Ungaria se duc tratative pentru formarea unui partid comunist național, după modelul Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, `n care foarte

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
97-100. Vezi, de asemenea, A „Jelcin-dossie”, Budapest, 1993, 24-26.o. Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, pp. 89-92. Ibidem, pp. 149. Vezi nota discuției lui Gero cu Andropov, din 23 iulie. Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., p. 205. Nota „Despre situația relațiilor ungaro-iugoslave” din 23 august 1956. AVPR, fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, ff. 71-72. Vezi informația similară a Ambasadei URSS din Ungaria, din 10 august, despre vizita lui Kurimszki la Tito: Sovetskii

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
din 23 august 1956. AVPR, fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, ff. 71-72. Vezi informația similară a Ambasadei URSS din Ungaria, din 10 august, despre vizita lui Kurimszki la Tito: Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., pp. 228-231. Top secret. Magyar-jugoszlav kapcsolatok 1956, Budapest, 1995, pp. 99-100, 116. * Parțial, am abordat acest subiect și `n studiul „`nceputurile rezistenței armate anticomuniste `n România”, Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, tom XXXIV, 1997, pp. 111-136, `n special pp.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de altfel mărturisit: „Dorim să aducem, și pe această cale, modesta noastră contribuție la stimularea unei opinii de masă combative, a unei vigilențe cetățenești, revoluționare, pentru prevenirea, respingerea și demascarea oricăror acțiuni ostile `ndreptate `mpotriva patriei noastre” (Sorin Bucșan, art.cit., nr. 1, ianuarie 1983, p. 22). `ncercarea legionarilor și a germanilor de a schimba `n favoarea lor situația din România `n ultima parte a războiului a fost apreciată drept o „acțiune aventuristă” (Florin Constantiniu, „Victoria insurecției din august 1944 și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Țăranu din Timișoara?”, Curierul Național Magazin, nr. 132, 7-13 martie 1994, p. 7; „Cazul Avramescu”, Magazin istoric, nr. 4, aprilie 1994, pp. 29-31; „Prima `ncercare de scoatere a Armatei Roșii din România”, `n 6 martie 1945. `nceputurile comunizării României, ed. cit., 1995, pp. 288-294; „6 martie 1944: Există o legătură `ntre instalarea guvernului Groza și ofensiva germană `n Ungaria?”, Revista istorică, tom IV, nr. 7-8, 1993, pp. 779-784, articol reluat sub același titlu, „6 martie 1944: Există o legătură `ntre instalarea

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
fond 9401, op. 2, dos. 94, ff. 174-175, 184-220. Albert Speer, `n umbra lui Hitler. Memorii, traducere din limba germană de Ion Nastasia și Șerban Nastasia, Editura Nemira, București, 1997, vol. 2, pp. 111-112. Günter Klein, „`nceputurile rezistenței antisovietice...”, loc.cit., p. 300. Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol și Mareșalul Antonescu. Relațiile germano-române (1938-1944), ediție și studiu bio-bibliografic de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București, 1994, p. 267. Pentru acest subiect vezi Dorin Dobrincu, „«Guvernul Național Român» de la Viena (1944-1945)”, Anuarul Institutului

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401,Mapa Stalin, op. 2, dos. 94, ff. 184-192. Vezi și Vasile Ciobanu, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni. 1918-1944, Editura Hora, Sibiu, 2001, pp. 236-238; Perry Biddiscombe, art.cit., p. 195; Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena. Istoria Mișcării Legionare, ediția a II-a, Editura Gordian, Timișoara, 1998, p. 27). Conform celor declarate ulterior de A. Schmidt `n timpul anchetelor din URSS (martie 1945), rețeaua germană de spionaj

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Interne - Diverse”, dos. 10/1944, ff. 55 (f.v.), 65 (f.v.); „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, f. 199. Horia Sima, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 72; Idem, Guvernul Național Român de la Viena, ed. cit., pp. 20-21. Ibidem, p. 21. Idem, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 73; Liviu Vălenaș, op.cit., p. 104. Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, pp.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, f. 199. Horia Sima, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 72; Idem, Guvernul Național Român de la Viena, ed. cit., pp. 20-21. Ibidem, p. 21. Idem, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 73; Liviu Vălenaș, op.cit., p. 104. Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, pp. 12-13, 92; Idem, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
2, dos. 94, f. 199. Horia Sima, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 72; Idem, Guvernul Național Român de la Viena, ed. cit., pp. 20-21. Ibidem, p. 21. Idem, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 73; Liviu Vălenaș, op.cit., p. 104. Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, pp. 12-13, 92; Idem, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 73. Faptul că misiunea lui C. Stoicănescu avea un caracter politic este

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
20-21. Ibidem, p. 21. Idem, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 73; Liviu Vălenaș, op.cit., p. 104. Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, pp. 12-13, 92; Idem, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 73. Faptul că misiunea lui C. Stoicănescu avea un caracter politic este confirmat și de „Nota informativă asupra organizației «Mișcarea de rezistență» din România”, `n Florin Constantiniu, „6 martie 1944: Există o legătură `ntre instalarea guvernului Groza și ofensiva

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
misiunea lui C. Stoicănescu avea un caracter politic este confirmat și de „Nota informativă asupra organizației «Mișcarea de rezistență» din România”, `n Florin Constantiniu, „6 martie 1944: Există o legătură `ntre instalarea guvernului Groza și ofensiva germană `n Ungaria?”, loc.cit., p. 74. M. Tarcea, „Interviu luat lui D. Groza, fost comandant al Corpului Muncitoresc Legionar”, loc.cit., p. 30. Ștefan Palaghiță, Istoria Mișcării Legionare scrisă de un legionar. Garda de Fier spre re`nvierea României. `nsoțită de o Cronologie privind

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de rezistență» din România”, `n Florin Constantiniu, „6 martie 1944: Există o legătură `ntre instalarea guvernului Groza și ofensiva germană `n Ungaria?”, loc.cit., p. 74. M. Tarcea, „Interviu luat lui D. Groza, fost comandant al Corpului Muncitoresc Legionar”, loc.cit., p. 30. Ștefan Palaghiță, Istoria Mișcării Legionare scrisă de un legionar. Garda de Fier spre re`nvierea României. `nsoțită de o Cronologie privind Istoria Mișcării Legionare și de Nae Ionescu: Fenomenul Legionar, Editura Roza V`nturilor, București, 1993, p. 185

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
2001, p. 78. Eugen Bantea, op.cit., pp. 49-52. Vezi și Alexandru Popescu, România și cele trei războaie mondiale `n arhive diplomatice germane și austriece, cuv`nt `nainte de Ion Bulei, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 304. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 196; Eugen Bantea, op.cit., pp. 50-51. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 198. Alexandru Popescu, op.cit., p. 305, document de la Politisches Archiv des Auswärtigen Amtes (Arhiva politică a Ministerului Federal de Externe), Band Inland II g 427. Perry Biddiscombe, art.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Popescu, România și cele trei războaie mondiale `n arhive diplomatice germane și austriece, cuv`nt `nainte de Ion Bulei, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 304. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 196; Eugen Bantea, op.cit., pp. 50-51. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 198. Alexandru Popescu, op.cit., p. 305, document de la Politisches Archiv des Auswärtigen Amtes (Arhiva politică a Ministerului Federal de Externe), Band Inland II g 427. Perry Biddiscombe, art.cit., pp. 194, 198-200. Alexandru Popescu, op.cit., p. 306, document de la

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
p. 196; Eugen Bantea, op.cit., pp. 50-51. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 198. Alexandru Popescu, op.cit., p. 305, document de la Politisches Archiv des Auswärtigen Amtes (Arhiva politică a Ministerului Federal de Externe), Band Inland II g 427. Perry Biddiscombe, art.cit., pp. 194, 198-200. Alexandru Popescu, op.cit., p. 306, document de la Politisches Archiv des Auswärtigen Amtes, Band Inland II g 427. Claudiu Mihail Florian, art.cit., p. 71; Florin Constantiniu, „Victoria insurecției”, loc.cit., p. 1495. Vezi și Alexandru Popescu, op.cit.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Arhiva politică a Ministerului Federal de Externe), Band Inland II g 427. Perry Biddiscombe, art.cit., pp. 194, 198-200. Alexandru Popescu, op.cit., p. 306, document de la Politisches Archiv des Auswärtigen Amtes, Band Inland II g 427. Claudiu Mihail Florian, art.cit., p. 71; Florin Constantiniu, „Victoria insurecției”, loc.cit., p. 1495. Vezi și Alexandru Popescu, op.cit., p. 305. Eugen Bantea, op.cit., pp. 49-52. Ibidem, pp. 50-51; Florin Constantiniu, Alesandru Duțu, Mihai Retegan, România `n război. 1941-1945, Un destin `n istorie, Editura

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Inland II g 427. Perry Biddiscombe, art.cit., pp. 194, 198-200. Alexandru Popescu, op.cit., p. 306, document de la Politisches Archiv des Auswärtigen Amtes, Band Inland II g 427. Claudiu Mihail Florian, art.cit., p. 71; Florin Constantiniu, „Victoria insurecției”, loc.cit., p. 1495. Vezi și Alexandru Popescu, op.cit., p. 305. Eugen Bantea, op.cit., pp. 49-52. Ibidem, pp. 50-51; Florin Constantiniu, Alesandru Duțu, Mihai Retegan, România `n război. 1941-1945, Un destin `n istorie, Editura Militară, București, 1995, pp. 198-199; Alesandru Duțu, `ntre

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]