57,386 matches
-
de Stat Română, prin care să se stabilească dobînzile și termenul de împrumut pentru fiecare tranzacție care să obțină un termen mai mare de cinci ani, dar fără succes 1109. Gaston-Marin a pledat cu tărie pentru ca Statele Unite să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate". Bucureștiul dorea ca exporturile românești către Statele Unite să nu fie tratate altfel decît cele din Polonia și Iugoslavia. Deși cererea era pe placul lui Harriman, acesta era cu mîinile legate, din cauza Congresului. Paragraful 231A din Legea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
românești către Statele Unite să nu fie tratate altfel decît cele din Polonia și Iugoslavia. Deși cererea era pe placul lui Harriman, acesta era cu mîinile legate, din cauza Congresului. Paragraful 231A din Legea extinderii comerțului, din 1962, obliga președintele să retragă "Clauza" tuturor țărilor comuniste sau dominate de comuniști. Congresul nu intenționa să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate". Cea mai amplă declarație pe care o putea face Harriman era să promită că SUA aveau să "Reflecteze în continuare la mijloacele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Deși cererea era pe placul lui Harriman, acesta era cu mîinile legate, din cauza Congresului. Paragraful 231A din Legea extinderii comerțului, din 1962, obliga președintele să retragă "Clauza" tuturor țărilor comuniste sau dominate de comuniști. Congresul nu intenționa să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate". Cea mai amplă declarație pe care o putea face Harriman era să promită că SUA aveau să "Reflecteze în continuare la mijloacele de lărgire a comerțului" și această afirmație avea să devină Articolul Șase din acordul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o nouă și consistentă relație cu Statele Unite un factor important în încercarea României de a-și cîștiga independența față de Moscova"1116. Succesul acestui nou acord nu era esențial pentru acordarea de către Eximbank a creditelor non-agricole pentru România. Deși Bucureștiul dorea "Clauza națiunii celei mai favorizate", Gheorghiu-Dej își dădea seama că aceasta depindea de Congresul american și că nu va putea fi obținută încă mult timp. Pe de altă parte, posibilitatea acordării creditelor de către Eximbank depindea numai de Casa Albă. Cererea României
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
IX Promisiuni amînate Un început nesigur și Comitetul Miller Aveau să treacă mai mult de zece ani pînă cînd promisiunile făcute în comunicatul din iunie să se împlinească. Proiectele Administrației Johnson pentru comerțul Est-Vest și eforturile intreprinse în scopul acordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României aveau să fie paralizate din cauza agravării conflictului din Vietnam, de care era, în primul rînd, preocupat Congresul. Comunicatul din iunie crease un mecanism prin care reprezentanții români puteau încheia acorduri comerciale cu firme particulare americane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
gata să garanteze credite de export" competitive cu cele asigurate de alte țări industriale. Mai mult decît atît, Administrația trebuia să propună Congresului o nouă lege privind comerțul între Est și Vest, care să dea președintelui dreptul de a acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" și de a negocia acorduri comerciale cu țările comuniste "atunci cînd consideră că un astfel de acord este în interesul public"1134. Johnson a acceptat recomandarea și a menționat aceasta în cuvîntarea către funcționarii de la Radio
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu acel amendament restrictiv, era destul de ambiguu pentru a permite acordarea unor licențe de export în scopuri constructive. Comitetul a constatat că cea mai "serioasă piedică" în calea dezvoltării comerțului pașnic cu țările comuniste europene era interdicția referitoare la acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Comitetul a declarat că "învestirea președintelui cu dreptul de a acorda sau retrage acest tratament protecționist este singurul pas esențial care ar permite guvernului să folosească mai eficient comerțul ca instrument de modelare a relațiilor noastre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dreptul de a acorda sau retrage acest tratament protecționist este singurul pas esențial care ar permite guvernului să folosească mai eficient comerțul ca instrument de modelare a relațiilor noastre cu aceste țări". Comitetul a acceptat necesitatea unei distincții între această "Clauză a națiunii celei mai favorizate" și clauza acordată prin statutul țărilor "Lumii Libere". "Ea trebuie acordată țărilor comuniste numai pe durata stabilită prin acordul de care ține aceasta și trebuie revizuită periodic". În concluzie, raportul arată că tocmai "comerțul este
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tratament protecționist este singurul pas esențial care ar permite guvernului să folosească mai eficient comerțul ca instrument de modelare a relațiilor noastre cu aceste țări". Comitetul a acceptat necesitatea unei distincții între această "Clauză a națiunii celei mai favorizate" și clauza acordată prin statutul țărilor "Lumii Libere". "Ea trebuie acordată țărilor comuniste numai pe durata stabilită prin acordul de care ține aceasta și trebuie revizuită periodic". În concluzie, raportul arată că tocmai "comerțul este una din puținele căi ce ne stau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
susține recomandările raportului Miller. Președintele îi ceru, de asemenea, lui Miller să aibă o întîlnire cu Mike Mansfield și Wilbur Mills, șefii Senatului și Camerei Reprezentanților, pentru a discuta despre necesitatea ca președintele să dispună de dreptul de a acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate"1167. Pe 11 mai, Johnson a trimis Comitetului de Bănci și Finanțe al lui Patman propunerea oficială de implementare a Raportului Miller. Comitetul era, însă, mai preocupat de amendamentul privind boicotul asupra țărilor arabe decît de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
controlului exporturilor, cu un amendament privind boicotul pentru țările arabe, care nu intra în sfera libertății de acțiune pe care o avea, de regulă, președintele 1168. Boicotul arab tulburase apele. Administrația a hotărît să lase deoparte propunerea referitoare la acordarea Clauzei de către președinte pînă ce se vor fi înaintat la Capitoliu, spre aprobare, niște legi speciale pentru comerțul Est-Vest1169. Deși președintele spera ca acest eveniment să aibă loc în toamnă, nici o lege pentru comerțul Est-Vest nu a ajuns în Congres pînă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al utilajelor electrice și agricole și al petrochimiei 1192. La întoarcere, echipa l-a informat pe președintele american că România este, totuși, "un teren fertil" pentru comerț. Mai rămîneau, însă, trei probleme vechi: faptul că produsele românești nu beneficiau de "Clauza națiunii celei mai favorizate", restricțiile americane pentru export și creditele limitate, acordate de Eximbank 1193. Administrația cunoștea prea bine nemulțumirile lui Ceaușescu, dar Congresul nu era dispus să adopte noua legislație. Eșuînd în încercarea de a-l face pe Patman
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a trimis Congresului un proiect de lege pentru comerțul Est-Vest. Cunoscut sub titlul Legea relațiilor comerciale Est-Vest din 1966, acesta era conceput astfel încît să dea președintelui dreptul de a negocia acorduri comerciale cu țările est-europene și de a acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" unei țări comuniste, pentru o perioadă limitată de timp1202. Naționalismul românesc al lui Ceaușescu Pe cînd Johnson încerca să-și impună proiectul de lege, Ceaușescu se străduia să se distanțeze de Gheorghiu-Dej, nerenunțînd, însă, la obiectivele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Administrația, însă, își menținea cu încăpățînare poziția. Într-un important discurs de politică externă, susținut la Adunarea Națională a Redactorilor de Presă din New York City, de pe 7 octombrie, Johnson a promis să exercite, în continuare, "presiuni pentru legea privind acordarea, "Clauzei națiunii celei mai favorizate"". El a declarat că America trebuie "să se îndrepte de la concepția îngustă a coexistenței spre perspectiva mai largă a unei angajări pașnice" în relațiile cu popoarele est-europene. Președintele și-a făcut publică intenția de a reduce
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României în Statele Unite, ales în locul lui Petre Bălăceanu, care se întorsese la București pentru a fi numit din nou1238. Bogdan își pregătise o cuvîntare protocolară, dar cînd se văzu în fața președintelui, lăsă deoparte discursul și astfel, cei doi discutară despre "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România și despre rolul de mediator secret dintre Hanoi și Washington, pe care Bucureștiul avea să și-l asume în continuare. În lunile ce au urmat, Bogdan a devenit un pilon de bază în cadrul acestei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerțului pașnic... ca de un mijloc de liberalizare a politicii țărilor est-europene" 1250. În acest timp, comisia Ednei Kelly își continua audierile. Printre primii vorbitori s-a numărat și Paul Findley, din Illinois, care a lansat un apel pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României, ca răsplată pentru faptul că luase o poziție independentă față de Uniunea Sovietică și de țările din blocul estic 1251. Deși Findley înclina, mai mult decît ceilalți, către comerț, majoritatea vorbitorilor considerau România o excepție în cadrul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să limiteze și mai mult comerțul cu lumea comunistă. Pe de altă pare, membrii Administrației Johnson au profitat de ocazie pentru a promova comerțul Est-Vest și pentru a propune din nou să i se garanteze președintelui dreptul de a acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" unor țări din estul Europei 1263. Audierile nu s-au soldat însă cu adoptarea unor noi legi, căci Congresul le-a amînat pînă în octombrie, datorită apropierii alegerilor prezidențiale. Deși atenția Administrației era îndreptată mai mult
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lege pentru comerțul Est-Vest întîmpina greutăți, dezvoltarea relațiilor româno-americane însemna un oarecare succes pentru Johnson. Din 1963 pînă în 1967, volumul comerțului a crescut cu 924%1287, în ciuda opoziției Congresului față de comerțul Est-Vest, a Războiului din Vietnam și a neacordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate". De fapt, de la al II-lea Război Mondial, nici un președinte nu mai făcuse pentru comerțul Est-Vest ceea ce a făcut Lyndon B. Johnson. CAPITOLUL X Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu Comerțul Est-Vest și o vizită la București La scurt
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lege care să dea președintelui mai multe instrumente de lucru, cu ajutorul cărora să poată extinde comerțul cu Estul, cu condiția ca nu legea însăși să liberalizeze comerțul 1308. Printre aceste instrumente se număra și dreptul de a acorda țărilor comuniste "Clauza națiunii celei mai favorizate" atîta vreme cît aceasta nu ar fi compromis securitatea națională a Americii 1309. Cu cinci zile mai tîrziu, pe 21 mai, Kissinger i-a trimis lui Nixon recomandările cu privire la comerțul exterior. Și el îi propunea președintelui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Kissinger și a recomandărilor majorității membrilor NSC, Nixon s-a opus absolut tuturor legilor de liberalizare a comerțului cu sovieticii și estul Europei 1311. Nixon nu înțelesese rațiunea sfatului ce-i fusese dat. Asumîndu-și dreptul de a acorda țărilor comuniste "Clauza națiunii celei mai favorizate", președintele și-ar fi putut vărsa mînia asupra Moscovei, neacordînd "Clauza" Uniunii Sovietice, ci națiunilor est-europene, ca răsplată pentru nesupunerea lor față de Kremlin. Expunînd, totodată, "Clauza" în fața Moscovei, ca pe o momeală, ar fi putut determina
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
liberalizare a comerțului cu sovieticii și estul Europei 1311. Nixon nu înțelesese rațiunea sfatului ce-i fusese dat. Asumîndu-și dreptul de a acorda țărilor comuniste "Clauza națiunii celei mai favorizate", președintele și-ar fi putut vărsa mînia asupra Moscovei, neacordînd "Clauza" Uniunii Sovietice, ci națiunilor est-europene, ca răsplată pentru nesupunerea lor față de Kremlin. Expunînd, totodată, "Clauza" în fața Moscovei, ca pe o momeală, ar fi putut determina conducerea sovietică să-i accepte doctrina de "condiționare" SUA ar fi putut acorda "Clauza" în schimbul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-i fusese dat. Asumîndu-și dreptul de a acorda țărilor comuniste "Clauza națiunii celei mai favorizate", președintele și-ar fi putut vărsa mînia asupra Moscovei, neacordînd "Clauza" Uniunii Sovietice, ci națiunilor est-europene, ca răsplată pentru nesupunerea lor față de Kremlin. Expunînd, totodată, "Clauza" în fața Moscovei, ca pe o momeală, ar fi putut determina conducerea sovietică să-i accepte doctrina de "condiționare" SUA ar fi putut acorda "Clauza" în schimbul unei participări substanțiale a Uniunii Sovietice la rezolvarea conflictului din Vietnam. Richard Nixon putea obține
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
neacordînd "Clauza" Uniunii Sovietice, ci națiunilor est-europene, ca răsplată pentru nesupunerea lor față de Kremlin. Expunînd, totodată, "Clauza" în fața Moscovei, ca pe o momeală, ar fi putut determina conducerea sovietică să-i accepte doctrina de "condiționare" SUA ar fi putut acorda "Clauza" în schimbul unei participări substanțiale a Uniunii Sovietice la rezolvarea conflictului din Vietnam. Richard Nixon putea obține, după doar șase luni de la învestire, ceea ce încercase din răsputeri să obțină Lyndon Johnson timp de cinci ani; el a ratat, însă, ocazia, din cauza
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congres al X-lea al Partidului și, implicit, sosirea delegației sovietice la Congres. El știa prea bine că în America se simțea o schimbare de atmosferă. Congresul american și oamenii de afaceri optau pentru dezvoltarea comerțului și chiar pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" anumitor țări din estul Europei. Ceaușescu nu voia să piardă ocazia de a le influența părerea. Nixon avea să fie bine primit la București și, pe parcurs, Ceaușescu avea să folosească această vizită ca pe o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bilaterale 1336. Pentru Nixon, principalele probleme erau China și Vietnamul. Ceaușescu acceptă de bunăvoie să acționeze ca intermediar între Washington și Beijing și să-și concentreze eforturile asupra aplanării conflictului din Vietnam 1337. În schimb, dorea să i se asigure "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru exporturile românești către SUA. Nixon era dispus să discute despre această chestiune, dar îi spuse liderului român că decizia ține, până la urmă, de Congres. Documentele relevă faptul că Nixon nu a promis sau garantat acordarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]