4,982 matches
-
de sus lopata atît de înaltă să crească pîinea. Înainte de a pune gurarul la cuptor, iar făcea semnul crucii la gura cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea focului”, adică cît timp trebuie să se afle pîinea în cuptor pentru a se coace, astfel, încît să fie nici crudă, nici arsă. Scoasă din cuptor, pîinea era pusă pe un așternut de pînză de cînepă sau in și era învelită cu alta din același material. Dacă se întîmpla că o pîine era coaptă mai
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
se coace, astfel, încît să fie nici crudă, nici arsă. Scoasă din cuptor, pîinea era pusă pe un așternut de pînză de cînepă sau in și era învelită cu alta din același material. Dacă se întîmpla că o pîine era coaptă mai tare și se ardea ea nu era aruncată, dar se dădea la vite sau păsări. Despre portul Alcedărenilor la 1940 vom menționa mai jos. Caracterizările de mai jos se sprijină, în principal, pe discuțiile făcute cu sătenii. În perioada
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
director de teatru - spectacole cu distribuții extraordinare, în care chiar și rolurile mici erau ținute de mari actori. Între ele: - „Azilul de noapte” (Gorki), cu: Tony Bulandra, Geoge Vraca, G. Storin, Romald Bulfinski, Beate Fredanov, Jules Cazaban, Dina și Tanti Cocea, Ion Mortun, Talianu, Agnia Bogoslava, Fifi Harand - „Tâlharii” (Schiller), cu: George Vraca, Mihai Popescu, Dina Cocea, Cristofor Etterle, Ion Iancovescu, Ciprian - O noapte furtunoasă (Caragiale), cu: Alex. Giugaru, Florica Demion, Leny Caler, Ion Iancovescu, G. Timica, Silvia Dumitrecu-Timica. Prin Decretul
Sică Alexandrescu () [Corola-website/Science/306175_a_307504]
-
mari actori. Între ele: - „Azilul de noapte” (Gorki), cu: Tony Bulandra, Geoge Vraca, G. Storin, Romald Bulfinski, Beate Fredanov, Jules Cazaban, Dina și Tanti Cocea, Ion Mortun, Talianu, Agnia Bogoslava, Fifi Harand - „Tâlharii” (Schiller), cu: George Vraca, Mihai Popescu, Dina Cocea, Cristofor Etterle, Ion Iancovescu, Ciprian - O noapte furtunoasă (Caragiale), cu: Alex. Giugaru, Florica Demion, Leny Caler, Ion Iancovescu, G. Timica, Silvia Dumitrecu-Timica. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, regizorului
Sică Alexandrescu () [Corola-website/Science/306175_a_307504]
-
propune a fi o pledoarie pentru statornicie, puritate și dragoste, după cum apreciază criticul Florea Firan. Poetul duce cu el amintirile de acasă, cu copilăria, casa părintească, satul natal, părinții și bunicii, așa cum se constată în poeziile „"Tu, mamă”," „"Bunicii"”, „"Se coace grâul”", „"Rondelul satului natal"”, „"Pe-acest pământ"”, „"Ne întoarcem cu sfială”" și altele. Și din acest volum, nu lipsesc sonetele și rondelurile, pentru care poetul are o permanentă preocupare. De altfel, Petre G. Gorun a scris peste patru sute de sonete
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
scrupule toate rămășițele de pâine din anii precedenți. După mărturisirile martorilor oculari oamenii au mâncat nu numai turte de lobodă, dar și urzică, cioroi, câini, mălai, frunză verde de vie etc. Alții ca să supraviețuiască strângeau buruiene, le amestecau cu tescovină, coceau turte și le mâncau. Unii plecau prin Polonia și vindeau lucruri care le mai aveau prin casă pentru a salva familiile de foame. După datele martorilor au decedat peste 3000 oameni în Costești. O altă etapă crudă a neamului nostru
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
Nicolae D. Cocea (n. 29 noiembrie 1880, Bârlad - d. 1 februarie 1949, București) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român și politician comunist. Este fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România
Nicolae Cocea () [Corola-website/Science/306322_a_307651]
-
Nicolae D. Cocea (n. 29 noiembrie 1880, Bârlad - d. 1 februarie 1949, București) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român și politician comunist. Este fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele lui Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara. a fost de asemenea și un activ francmason. Nu se cunosc
Nicolae Cocea () [Corola-website/Science/306322_a_307651]
-
Nicolae D. Cocea (n. 29 noiembrie 1880, Bârlad - d. 1 februarie 1949, București) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român și politician comunist. Este fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele lui Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara. a fost de asemenea și un activ francmason. Nu se cunosc (încă) locul și data
Nicolae Cocea () [Corola-website/Science/306322_a_307651]
-
a manifestat interesul pentru actorie încă de tânăr, făcând parte din diferite trupe de teatru de amatori încă de la vârsta de 17 ani. În 1957 a intrat la Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică București la clasa profesoarei Dina Cocea. A absolvit în 1961, fiind deja apreciat încă de la prima sa urcare pe scenă, chiar din același an, și aceasta pentru rolul inspectorului Goole în piesa "Inspectorul de poliție" ("An Inspector Calls"). De atunci Dinică a jucat la cele mai
Gheorghe Dinică () [Corola-website/Science/305818_a_307147]
-
pentru "Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică" (ARLUS). Gruparea includea mai mulți foști sau viitori activiști ai PCR-ului. În afară de Constantinescu-Iași și cofondatorii Ion Niculi și Iorgu Iordan, printre membrii asociației se mai numărau: Scarlat Callimachi, N. D. Cocea, Alexandru Sahia, Stephan Roll, Mihai Beniuc, Petre Pandrea, Teodor Bugnariu și Mihai Popilian. Alți membri erau simpatizanți comuniști sau oameni fără o orientare politică foarte clară, precum Mac Constantinescu, Demostene Botez, Haig Acterian, Ioan Hudiță, Zaharia Stancu, Marcel Janco, Șerban
Amicii URSS () [Corola-website/Science/305959_a_307288]
-
mai vechi și fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50-70 cm în diametru, cu 7 loburi palmate. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturându-se în fructe lungi de 15-45 cm și late de 10-30 cm în diametru. Fructele sunt coapte când sunt moi (precum un avocado copt, chiar puțin mai moale) și devin galben-portocalii. este bogată într-o enzimă numită papaină (o protează care este folositoare la frăgezirea cărnurilor și a altor produse. Este folosită la ruperea fibrelor dure de
Papaya () [Corola-website/Science/301480_a_302809]
-
l-a prins că în drumurile spre fosta cârciumă din Drăgășani, unde se ducea des să se aprovizioneze cu vin, avea o ibovnică foarte tânără. Viața sa a stat la baza filmului românesc "Haiducii lui Șaptecai" (1970), regizat de Dinu Cocea. Rolul principal a fost jucat de Florin Piersic.
Anghel Panait () [Corola-website/Science/300005_a_301334]
-
sunt cea mai mare pasiune a mea. Mi-am luat licența de șofer de curse în 2004, după ce am picat prima dată examenul și am speriat îngrozitor instructorul când am rotit mașina, un Lotus Elise, cu 110 mph, în virajul Copse de pe circuitul Silverstone). Unii dintre prietenii mei au numit-o încă una dintre crizele mele de vârstă mijlocie. Alții, mai puțini înțelegători, au spus ca asta demonstrează că aș face orice pentru a-mi promova cărțile. Dar cu toții au avut
Peter James () [Corola-website/Science/313082_a_314411]
-
plumbul și mercurul se pot bioacumula în produsele animale în concentrații mai mari decât ce este considerat sigur. Legumele și fructele au și ele riscul de a fi contaminate cu reziduu de la pesticide sau cu chimicale interzise folosite pentru a coace fructele. Cazuri recente de epidemii de infecții cu salmonelă, contaminări ale untului de arahide sau legumelor congelate indică faptul că și alimentele vegetariene sunt susceptibile contaminării. În medicina vestică, pacienții sunt sfătuiți câteodată să adere la dieta vegetariană. Unele specializări
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
prof. E. Stihi; bilbliotecar - prof. Traian Săvulescu; comisia de cenzori - ing. T. Ionescu, prof. Dimitrie D. Pompeiu și prof. A. Potop; ca membri, pe lângă fondatori, au aderat: Constantin Agiu, prof. Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, prof. Petre Constantinescu-Iași, prof. Simion Sanielevici, ziaristul Nicolae Cocea, artista Dina Cocea și Elena Livezeanu. Printre fondatorii -ului s-a numărat academicianul Grigore Benetato. În 1945 secretar general al ARLUS a fost biologul Simion Oeriu. Încercării de includere a ASTREI în ARLUS i s-au opus Nicolae Popoviciu, episcop
ARLUS () [Corola-website/Science/314545_a_315874]
-
bilbliotecar - prof. Traian Săvulescu; comisia de cenzori - ing. T. Ionescu, prof. Dimitrie D. Pompeiu și prof. A. Potop; ca membri, pe lângă fondatori, au aderat: Constantin Agiu, prof. Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, prof. Petre Constantinescu-Iași, prof. Simion Sanielevici, ziaristul Nicolae Cocea, artista Dina Cocea și Elena Livezeanu. Printre fondatorii -ului s-a numărat academicianul Grigore Benetato. În 1945 secretar general al ARLUS a fost biologul Simion Oeriu. Încercării de includere a ASTREI în ARLUS i s-au opus Nicolae Popoviciu, episcop ortodox al Oradiei
ARLUS () [Corola-website/Science/314545_a_315874]
-
Drăgan. Scenariul filmului a fost realizat după "romanul istoric omonim" scris de Mihail Sadoveanu. Filmul este prezentat pe generic ca „o povestire din Moldova anului 1612”. Rolurile principale au fost interpretate de actorii George Calboreanu, Ștefan Ciubotărașu, Colea Răutu, Dina Cocea, Vasile Boghiță, Amza Pellea și Ion Besoiu. Fiilmul este împărțit în două părți inegale ca durată: partea I-a are 78 de minute, iar partea a II-a doar 60 de minute. Acțiunea filmului se petrece în Moldova de la începutul
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
oaste adunată de mercenari și pământeni se înfruntau pentru putere.”". După instalarea lui Ștefan Tomșa al II-lea (Ion Besoiu) ca domn al Moldovei cu ajutorul turcilor, boierii fugari rămași credincioși fostului domnitor Constantin Movilă și mamei acestuia, Doamna Elisabeta (Dina Cocea), și câțiva magnați polonezi au strâns o oaste de mercenari și au invadat țara în vara anului 1612. Bătălia are loc la Cornul lui Sas, pe malul Prutului, iar oastea moldovenească a lui Tomșa învinge, cu ajutorul hoardei tătarilor din Bugeac
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Radu Beligan. Și, mai elocvent decat orice dialog, un sfașietor bocet hohotit de Maria Tănase, într-una din rarele ei apariții cinematografice. Filmul a reprezentat o lungă scoală de cinema pentru tineri asistenți de regie și imagine, Gheorghe Vitanidis, Dinu Cocea, Iulius Druckman, Nicolae Girardi." (Dicționar de filme românești)
Ciulinii Bărăganului (film) () [Corola-website/Science/314083_a_315412]
-
Un blid cu „tocană” (mămăligă) fiartă în lapte dulce, cu brânză de oaie, smântână și jumări, o porție de sarmale umplute cu păsat și un codru de pâine coaptă pe vatră, un pahar de horincă, iar ca desert o plăcintă creață sau cozonac cu nucă - ar putea reprezenta specialitatea casei pentru bucătăria tradițională din Maramureș. Arta gastronomică locală nu excelează prin finețuri și combinații sofisticate de alimente și mirodenii
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Filmul
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
IATC), azi Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, în 1968, la clasa profesoarei Beate Fredanov, asistenți Octavian Cotescu și Laurențiu Azimioară. Aimée Iacobescu a fost protejata scriitorului Eugen Barbu, a filmat cu regizorul Dinu Cocea și a devenit apoi preferata inginerului-regizor Sergiu Nicolaescu. A rămas în amintirea publicului cu rolul Domniței Ralu. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Aimée Iacobescu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D
Aimée Iacobescu () [Corola-website/Science/313400_a_314729]
-
de asemenea, cunoscut sub numele de fructe de brânză sau chiar fructe vomă. Este de forma ovala și ajunge la 4-7 cm (1.6 - 2.8 inch) dimensiune. Mai întâi fructele sunt verzi, devin galbene, apoi aproape albe, după cum se coc. Ele conțin multe semințe. Acesta este denumit uneori fructul foamei. În ciuda mirosului puternic și gustului amar, fructele sunt totuși mâncate că un produs alimentar în unele insule din Pacific, chiar că și un aliment de bază, fie crude sau fierte
Morinda citrifolia () [Corola-website/Science/313773_a_315102]
-
sunt palmat-compuse, cu marginile neregulate, cu nervuri păroase și proeminente pe fața interioară. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, și se deschid în lunile iunie-august. Fructele sunt cărnoase, compuse, roșii și acrișoare la început, negre și dulci când sunt coapte. Se întâlnește la marginea pădurilor, în poieni, în tufișuri, în lunci și de-alungul apelor curgătoare, în zone deluroase din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și America de Nord. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cu originea în Orient, mărturiile asupra folosirii ei
Mur () [Corola-website/Science/313791_a_315120]