5,710 matches
-
create) anumite concepte cheie care motivează intenția operei. Coincidența dintre prevalarea și crearea unui concept este una dintre condițiile strategice ale unui act critic reușit. Orice act critic, înțeles ca un act de creație circumstanțial, este supus testării de către teorii concurente. S-ar putea obiecta, de pildă, că și critica normativă este constructivă, însă diferența față de critica creativă este aceea că prima e prescriptivistă în vreme ce a doua este facultativă, opțională sau apreciativă, retorică. • Fiind caracterizată printr-o tentă critică orientată către
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
exil, de către opozanții consacrați ai regimului, a fost singura imediat disponibilă, dar ea nu a intrat de îndată în lumea școlii 3. Să ne reamintim că, dintre toate epocile investigate, "istoria prezentului"4 rămâne cea mai vulnerabilă la acțiunea memoriilor concurente, dar și la permanentul dezechilibru între informația dezirabilă și cea disponibilă. Ieșirea din refuzul trecutului recent a fost una dificilă. Abia după un prim deceniu postcomunist s-au impus o serie de reprezentări istorice, capabile să ofere și altceva decât
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
plus o recunoaștere supra-istorică, prin canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română. Noutăți despre trecut Memoria este o noțiune pe cât de atractivă ca instrument de cercetare, pe atât de dificilă ca subiect al autoinvestigării, al delimitării de alte noțiuni similare sau concurente 7. Prezența sa, uneori neasumată explicit de autori, semnalează de obicei perspective și concepte înnoitoare, nu neapărat consonante. Studiile din ultimele decenii vehiculează intens expresii precum memorie colectivă, memorie socială, memorie istorică, locuri ale memoriei, politici/practici ale memoriei, memorie
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
alege de la început mirabilul, nu pentru sensul său ficțional, auto-exclus din realitățile plauzibile, ci pentru sugestia de minunare, de atracție spre ceva inedit. După cum el însuși o mărturisea, mirabilul nu este facil, căci ne implică într-o competiție a înțelesurilor concurente: "Dragii mei, începem azi o poveste minunată! Când zic minunată, vreau să spun că seamănă cu minunile de care ne vorbește Sfânta Scriptură: nu înțelege ușor mintea noastră cum de s-a întâmplat așa ceva (s.n. C.M.)"235. De această dată
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
era cea mai impresionantă participare a autorităților centrale la ceremoniile din acest oraș. Asocierea cu momentul respectiv, din 1922, a fost firească, mai ales că mesajul era similar: unirea și simbolurile sale aparțineau statului și monarhiei, nu unor grupări partizane, concurente 224. În anii '30, ziua de 1 decembrie a fost din ce în ce mai prezentă în suita sărbătorilor publice, dobândind regularitate, amploare și semnificații orientate mai mult spre viitor decât spre trecut. Aceste transformări s-au legat, în mare măsură, de reacția românilor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
explicat în "dicționarul" de termeni istorici propus de manualul editurii Humanitas, ca fiind "înlăturarea din instituții a tuturor persoanelor considerate dușmani sau nesigure de către regimul comunist (s.n. C.M.)"26. Manualul nu înregistrează amintiri, ci instituționalizează definiții 27. Există însă memorii concurente, greu de învins. Cei adaptați fostului regim se simt astăzi, la rândul lor, victime, cenzurate tacit atunci când vor să își expună propriile variante de trecut. Oamenii care se refugiază în imaginarul construit de comunism nu sunt neapărat nostalgici, ei resimțind
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
după reunificarea statelor germane. Textul ales de noi (pentru clasa a X-a) înfățișa, în paralel, istoria celor două țări, de la separație până la unificare. Efortul de a privi concomitent ambele state postbelice, create de învingători pentru a ilustra sisteme politice concurente, a făcut ca "povestirea comunismului" din Germania să fie mult mai complexă aici decât în toate manualele invocate până acum93. Fără a forța similitudini de dragul supra-argumentării postume a unității statului german, manualul identifica o convergență vizibilă a celor două lumi
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
energia investită în Est pentru rescrierea "adevărului istoric" a fost alocată în Occident schimbării mijloacelor de a-l face mai atractiv și convingător. Acolo, manualul a păstrat tot mai puțin din aparența unei cărți, căutând să se apropie de produsele concurente, ale mass-mediei. Expunerea cunoștințelor propuse este dominată de elemente vizuale, informația scrisă fiind distribuită în doze minime, iar designul devenind tot mai elaborat. Cum narațiunea propriu-zisă a trecut pe planul secund, autorul a rămas doar un membru al echipei editoriale
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istoria minorităților, istoria copilăriei etc. Dincolo de adevărul acestor obiecții, rămâne însă destul de vizibilă complicitatea autorilor cu vechea ierarhie a subiectelor, care confirmă obișnuințele publicului larg. Lecțiile despre istoria perioadei comuniste conțin, după cum am văzut, un amestec foarte complicat de adevăruri concurente, dintre care multe se împart mai curând după percepția estică (fostă socialistă) sau vestică (anticomunistă), decât după criteriul "vechimii" sau al "noutății". Termenii care punctează destul de stângaci relatările postcomuniste ("totalitarism", "alegeri libere", "pluripartidism", "Războiul rece" ș.a.) sunt, de fapt, reprezentări
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
diminuarea și ignorarea rezultatelor cercetării istorice, de la care se revendică, totuși. Prin urmare, construcția identitară refuză studiul aprofundat, ca și datele contradictorii, rămânând în mod necesar un monolog unidirecționat. Este însă incapabilă să împiedice existența unor discursuri paralele, simultane și concurente. Cunoașterea unui text de manual se reia și se autoconfirmă în forme tot mai accesibile, prin varii mijloace: pregătirea pentru diferite forme de examinare, participarea la festivități școlare, parcurgerea unor lecturi "suplimentare", vizionarea unor producții cinematografice sau emisiuni de televiziune
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
replici ale autorului la intervențiile publice pe această temă (vezi Idem, Răspuns criticilor mei și neprietenilor lui Negru Vodă, Editura Humanitas, București, 2011). 260 Idem, Cum s-a născut poporul român?, pp. 56-57. 261 Ibidem, p. 57. 262 Problematica etnogenezelor concurente, română și respectiv maghiară, centrată pe disputa simbolică asupra Transilvaniei, continuă să preocupe cele două comunități etnice și în afara competițiilor strict politice sau academice (Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999, p. 110). 263 Neagu Djuvara, Cum s-a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mârzescu, op. cit., p. 212, 237, 264. Oamenii trimiși de guvern, în frunte cu comandantul armatei române, generalul Ernst Broșteanu, nu au fost întotdeauna la înălțime. S-au semnalat numeroase incidente antisemite. În plus, mesajele din partea românilor erau contradictorii, datorită inițiativelor concurente, care contraziceau linia "oficială", așa cum a fost și aceea a lui C. Stere; existau anumite simpatii socialiste, dar și o puternică acțiune naționalistă, susținută mai ales de refugiați și de foști prizonieri români din armata Imperiului Austro-Ungar. Un rol important
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
după regula paralelogramului. ? Dacă rezultanta este nulă, corpul poate fi în repaus sau se deplasează rectiliniu și uniform. ? condiția de echilibru a corpului (punct material) pentru cele trei forțe. Când asupra unui corp (punct material) acționează n forțe concurente, la echilibrul lor, rezultanta lor este nulă: II.2. Tipuri de forțe în mecanică a) Forța centripedă și forța centrifugă În mișcarea circulară uniformă, datorită variației direcției vitezei liniare, apare o accelerație centripetă:orientată spre centrul 0 al circumferinței. Conform
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unde rsinα = b → brațul forței. Pentru α = 90°, avem: M = bF, adică momentul forței se află făcând produsul dintre braț și forță. Unitatea de moment:. Sensul vectorului *se află cu ajutorul regulei burghiului. teorema lui Varignom: Suma vectorială a momentelor forțelor concurente în raport cu un pol, este egală cu momentul rezultant al acestor forțe în raport cu același pol: ? III.1.3. Momentul cinetic al punctului material se definește prin relația: (vectorial) Modulul vectorului este: , unde α este unghiul dintre**. Sensul vectorului ? se
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
forțele ? 1 și ? 2 . Vectorial relația se scrie. Se ajunge astfel din nou la regula paralelogramului. Orientarea rezultantei ? față de OX se află din relația:. Metoda analitică este avantajoasă când vrem să aflăm rezultanta a mai multor forțe concurente. În cazul a mai multor forțe concurente: Forța rezultantă va fi: , unde φ este unghiul dintre ? și OX, iar 90° - φ dintre ? și OY. III.1.5. Compunerea forțelor paralele: a) de același sens: Forța rezultantă ? este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
relația se scrie. Se ajunge astfel din nou la regula paralelogramului. Orientarea rezultantei ? față de OX se află din relația:. Metoda analitică este avantajoasă când vrem să aflăm rezultanta a mai multor forțe concurente. În cazul a mai multor forțe concurente: Forța rezultantă va fi: , unde φ este unghiul dintre ? și OX, iar 90° - φ dintre ? și OY. III.1.5. Compunerea forțelor paralele: a) de același sens: Forța rezultantă ? este paralelă cu direcțiile forțelor ? 1 și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
prelungire - mai rafinată și mai prudentă - a venerabilei tradiții de interpretare critică a izvoarelor, specifică istoriografiei de oriunde și de oricând. Aceasta ar fi, expusă pe scurt, esența disputei teoretice care desparte istoriografia românească de astăzi În cele două curente concurente: curentul modernist și curentul tradiționalist. De ce Însă rivalitatea care se manifestă Între cele două tendințe istoriografice ar fi de natură să genereze o criză, așa cum am afirmat inițial? Nu ar fi mai cuminte să credem că această dispută este expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să credem că această dispută este expresia unei stări de normalitate? Nu este bine că În locul monolitismului istoriografiei oficiale din perioada comunistă, În care abaterile de la viziunea unică erau rare, discrete și sistematic reprimate, astăzi avem cel puțin două perspective concurente? Din păcate, după părerea mea, existența acestei crize este indiscutabilă, chiar dacă nu ar fi vorba (după cum crede Armin Heinen, Într-un mod optimist) decât despre o „criză de transformare”, de „creștere”. Ca să folosesc o terminologie Împrumutată din domeniul economic, criza
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maniheistă și pesimistă, În raport cu o realitate care ar trebui să fie, Întotdeauna, mult mai nuanțată și mai complexă. Așteptând cu toată deschiderea argumente În acest sens, nu pot decât să-mi mențin, până atunci, aprecierile deja formulate. Cele două tendințe concurente pe care le-am evocat pot fi caracterizate (mai expresiv și, totodată, mai corect) ca două tabere ostile, două „lagăre istoriografice”, În cei mai negri termeni ai limbajului ideologic din anii comunismului. Și aceasta tocmai pentru că ele nu reprezintă doar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lume și viață” - ca să rămân la formulele materialismului dialectic și istoric, un limbaj pe care mulți par să-l fi abandonat În exprimarea cotidiană, conservându-l Însă cu tenacitate la nivelul mentalităților. Fără Îndoială, Între adepții celor două curente istoriografice concurente există și un conflict de interese, o luptă pentru putere și recunoaștere socială, pentru acapararea resurselor și controlul pozițiilor din lumea academică. Dar poate că lumea noastră este prea săracă (și În același timp fudulă, ca un hidalgo scăpătat) pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
O răsturnare care nu s-a mărginit să reorienteze viitorul, ci a Îndrăznit să reformuleze, retrospectiv, chiar și trecutul. Începând de la 1848, nu doar viitorul relațiilor româno-maghiare va fi marcat de confruntări și tensiune, datorită ciocnirii celor două proiecte naționale concurente. Dar și trecutul medieval (care n-a fost nici mai rău, nici mai bun decât În alte părți ale Europei, pentru iobagii și nobilii români sau maghiari) va fi interpretat de acum Înainte, de către istoricii celor două popoare, tot ca
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o patrie a mai multora, Transilvania imaginată de aceștia va deveni, prin excelență, o patrie a românilor. Odată stabilit acest lucru, proiectul naționalist de asigurare a congruenței dintre stat și națiune Își putea urma cursul, Întrerupt doar de proiectele identitare concurente care edificau, În mod similar, o Transilvanie maghiară. De atunci și până astăzi, locuitorii Ardealului s-au obișnuit să creadă că afirmația potrivit căreia Transilvania este românească (sau ungurească) reprezintă expresia unui dat natural, justificat de „realitățile” istorice și demografice
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a pus accentul pe conviețuirea pașnică a oamenilor de rând, pe același teritoriu, indiferent de limba pe care o vorbeau. În fond, dacă au reușit să trăiască totuși atâtea secole laolaltă, Într-o Transilvanie multietnică, În pofida diferențelor și a intereselor concurente care Îi opuneau, se poate trage concluzia că românii și maghiarii au realizat, până la urmă, o veritabilă performanță din punctul de vedere al bunelor sentimente nutrite față de celălalt. Se observă Însă faptul că ambele interpretări evocate mai sus, atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bazat pe un standard de civilizație mult diferit? Răspunsul, după cum am Încercat să arătăm pe parcurs, nu este deloc simplu și univoc. Fără Îndoială că primul aspect, cel al resentimentelor naționale, bazat pe tradiția raporturilor dintre cele două grupuri etnice concurente și redimensionat la Începutul epocii naționalist-romantice, trebuie luat neapărat În considerare. Ürmösy cunoaște aceste probleme și le acordă atenție, după cum o arată, de pildă, discuțiile sale cu interlocutori români. Însăși motivația națională a voiajului său Îl determină să-i privească
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prea Înaltul Împărat și râvna cu necruțarea vieții sale pentru țară, Își tot trage cu sine vecinica pomenire și nemuritoarea omenie, românii, dezertând și necontribuind suficient, În mod benevol, la războiul antifrancez, riscă să rămână pe mai departe În urma națiunilor concurente: Arătați-le și aceea mai pe urmă că, de va vedea țara și alte nații precum În vremile cele de lipsă toți au luat arme asupra pornirii vrăjmașului și numai românii singuri s-au Îndărătnicit și au dat dosu’..., ce
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]