4,850 matches
-
înalte fețe bisericești, oameni de cultură, oameni politici. Cea mai importantă a fost cea a patriarhului ecumenic al Constantinopolului, Athenagoras, însoțit de mitropolitul Meliton al Calcedoniei, Kiril al Chaldeii, Hrisostom al Neocezareii și Maximos al Sardelor. Vizita este menționată în Condica de Aur a Bisericii Buna Vestire la data de 18.10.1967. Aici găsim semnăturile mitropoliților, iar pe un bilețel separat o dedicație cu semnătura patriarhului Athenagoras . În anul 1974, mai 19, Preasfințitul Roman Ialomițeanul (vicarul arhiepiscopiei Bucureștilor), poposește pentru
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
data de 18.10.1967. Aici găsim semnăturile mitropoliților, iar pe un bilețel separat o dedicație cu semnătura patriarhului Athenagoras . În anul 1974, mai 19, Preasfințitul Roman Ialomițeanul (vicarul arhiepiscopiei Bucureștilor), poposește pentru „câteva clipe” și la biserica Buna Vestire (Condica de Aur a Bisericii, preot Marin Cilă). În plină perioada comunistă, vizitele și activitățile pastorale erau foarte rare. Abia în anul 1998, 25 martie, presfințitul Teodosie Snagoveanu, vicar patriarhal, la invitația preotului Nicolae Ion, poposește în mijlocul cuvioșilor și oficiază Sf.
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
prilejul hramurilor Sfintelor lor Biserici. Parohia nu a avut și nici nu are un cor propriu, armonizat și sub conducerea unui dirijor profesionist, de aceea de-a lungul anilor au fost invitate să cânte corurile altor biserici din oraș. În Condica de Aur este menționată invitația onorată de Corul Ceremonial „I.C. Danielescu” al Catedralei Sf.Ioan din Ploiești la data de 6 iunie 1971. În curând și Biserica Buna Vestire va avea un cor propriu, mai ales că marele compozitor și
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
toți pasageri, acces la internet și sistem de telefonie mobilă cu video conferință, cu camere și microfoane separate, care includeau și opțiune hands-free. Modelul era dotat cu faruri cu Xenon, si Advanced Frontlighting System (AFS), sistem de ajustare automată la conditile de drum. Mașina și-a făcut debutul la Frankfurt Motor Show în 1999. Opel avea de gand sa doteze modelul de top Omega cu motorulGM LS1 V8 folosit la Chevrolet Corvette. Spre deosebire de V8.com care a fost folosit ca un
Opel Omega () [Corola-website/Science/321029_a_322358]
-
cărți de cult și a alcătuit în 1773 un letopiseț al Țării Moldovei, o compilație după letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin și Ion Neculce. Printre lucrările scrise de el cu referire la Mănăstirea Solca sunt de menționat: ""Condica sfintei mănăstiri Solcăi"" (1771), ""Catastih de toate scrisorile a sfintei mănăstiri Solcăi"" (1771) și ""Arătare pentru Ștefan Tomșa voievod, domnul Țării Moldovii, ctitorul sfintei mănăstiri Solcăi"" (1772). În "Condică" sunt înregistrate toate obiectele de cult, cărțile, manuscrisele și documentele care
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
scrise de el cu referire la Mănăstirea Solca sunt de menționat: ""Condica sfintei mănăstiri Solcăi"" (1771), ""Catastih de toate scrisorile a sfintei mănăstiri Solcăi"" (1771) și ""Arătare pentru Ștefan Tomșa voievod, domnul Țării Moldovii, ctitorul sfintei mănăstiri Solcăi"" (1772). În "Condică" sunt înregistrate toate obiectele de cult, cărțile, manuscrisele și documentele care se aflau la acea dată în patrimoniul mănăstirii. În anul 1775, Imperiul Habsburgic a ocupat nordul Moldovei, teritoriu pe care l-a denumit Bucovina. Autoritățile ocupante austriece au desființat
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
au fost transferați la Dragomirna, 6 au plecat peste graniță și al unsprezecelea, călugărul Gherasim Grosu care avea 80 de ani, a fost tolerat să rămână în Bucovina. Odată cu desființarea Mănăstirii Solca, multe obiecte de cult și cărți menționate în condica lui Vartolomei Măzăreanul au fost duse la cele trei mănăstiri păstrate de austrieci în Bucovina. În prezent, la Mănăstirea Putna se păstrează ""Condica sfintei mănăstiri Solcăi"", unele cărți aduse de Vartolomei Măzăreanul din Rusia, un tetraevanghel slavon îmbrăcat în catifea
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
tolerat să rămână în Bucovina. Odată cu desființarea Mănăstirii Solca, multe obiecte de cult și cărți menționate în condica lui Vartolomei Măzăreanul au fost duse la cele trei mănăstiri păstrate de austrieci în Bucovina. În prezent, la Mănăstirea Putna se păstrează ""Condica sfintei mănăstiri Solcăi"", unele cărți aduse de Vartolomei Măzăreanul din Rusia, un tetraevanghel slavon îmbrăcat în catifea roșie și având mențiunea că a fost ""cumpărat de Constantin Roșca mare vornic și l-au ferecat fratele său Ghoerghe vistiernic și Vasilie
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
dascăl, deducându-se de aici că la acea dată biserica nu avea dascăl. Deși slujbele religioase au început să fie oficiate în noua biserică începând din 1798, lăcașul de cult a fost târnosit abia în toamna anului 1805, după cum consemnează Condica cronicală a enoriei Călineștii lui Cuparencu, document păstrat în parohia Călineștilor, sub forma unui registru tipizat, având foaia de titlu tipărită, cu mențiunea „Cernăuți 1890”. După unele opinii, dascălul Vasile Eminovici, bunicul lui Mihai Eminescu, care a venit în sat
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
a cerceta originea familiei Eminovici. În toamna anului 1922, el a cercetat, cu sprijinul preotului Dimitrie Fortună, o serie de documente păstrate în arhivele bisericii: Conscripția din anii 1816, 1857, 1859, 1911 (3 vol.); Tabelarnic protocol 1815, 1851 (1 vol.); Condica cununaților 1802-1861, 1861-1902 (2 vol.); Condica născuților 1802-1853 (1 vol.) și Condica morților 1802-1856, 1856-1885 (2 vol.). El a tras concluzia că Vasile Eminovici s-a născut în anul 1780 în satul Călinești-Cuparencu, majoritatea biografilor eminescieni (printre care George Călinescu
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
toamna anului 1922, el a cercetat, cu sprijinul preotului Dimitrie Fortună, o serie de documente păstrate în arhivele bisericii: Conscripția din anii 1816, 1857, 1859, 1911 (3 vol.); Tabelarnic protocol 1815, 1851 (1 vol.); Condica cununaților 1802-1861, 1861-1902 (2 vol.); Condica născuților 1802-1853 (1 vol.) și Condica morților 1802-1856, 1856-1885 (2 vol.). El a tras concluzia că Vasile Eminovici s-a născut în anul 1780 în satul Călinești-Cuparencu, majoritatea biografilor eminescieni (printre care George Călinescu și George Muntean) susținând apoi această
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
cu sprijinul preotului Dimitrie Fortună, o serie de documente păstrate în arhivele bisericii: Conscripția din anii 1816, 1857, 1859, 1911 (3 vol.); Tabelarnic protocol 1815, 1851 (1 vol.); Condica cununaților 1802-1861, 1861-1902 (2 vol.); Condica născuților 1802-1853 (1 vol.) și Condica morților 1802-1856, 1856-1885 (2 vol.). El a tras concluzia că Vasile Eminovici s-a născut în anul 1780 în satul Călinești-Cuparencu, majoritatea biografilor eminescieni (printre care George Călinescu și George Muntean) susținând apoi această concluzie. În cartea sa, ""Legendă și
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Deși a fost una din primele biserici de lemn documentate din Bucovina istorică, fiind publicată încă din 1896, a fost uitată de cercetătorii români. Anonimă, rezistă prin grija comunității. După cum atestă "„Condica Cronicală a Parohiatului Ortodox Oriental «Sf. Nicolai»”", începută în anul 1890, "„pe locul unde se află acum biserica Sfântului Ierarch Nicolai, era înainte o biserică de lemn numită și «biserica domnească», probabil de aceeea, că era zidită de Domnul Moldovei
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au fost introduse condicile mitricale pentru cei născuți începând cu 6 noiembrie 1801, pentru cei cununați de la 26 ianuarie 1802 și pentru cei decedați de la 13 februarie 1802. Cronicile parohiei atestă ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți: Ca urmare a creșterii populației
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
știe, fără numai văletu să arată ca era atunce 7000, iară acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca dintrîntâi s-au zidit și podobit cu stăruința, osteneala și cheltuiala dumisale Iordachi Cantacuzino, Marele Spătaru și cu ajutorul de la alți creștini: se arată la condică cine câte au datu, 1779, august 15″". Biserica a fost avariată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind mult timp închisă. În anii '70 ai secolului al XX-lea, ea a fost restaurată, păstrându-se planul original. A fost
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
au fost scoase din jurisdicția Episcopiei de Bacău. În 1801, Ignatius Kajetan Kicki, arhiepiscop de Lemberg (1797-1812), l-a numit pe preotul militar Ferdinand Speck ca vicar pentru Câmpulung și localitățile din împrejurimi. Acesta a introdus la 1 ianuarie 1802 condicile matricole pentru ținerea evidenței familiilor catolice. În 1812 a venit aici preotul Augustus Daszkiewicz, care s-a ocupat o lungă perioadă de pastorația credincioșilor catolici din Câmpulung. La începutul secolului al XIX-lea, ca urmare a unei dispoziții imperiale a
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni din Câmpulung au participat inițial la slujbele oficiate în biserica romano-catolică, construită în anul 1815. În 1833 a fost înființată Parohia greco-catolică ruteană din Câmpulung, slujbele continuând să fie celebrate în lăcașul de cult romano-catolic. Condicile matrocole ale parohiei au fost începute în 1836. Abia în anul 1883, credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Câmpulung Moldovenesc o biserică de lemn cu hramul "Sf. Dumitru". Printre cei care au contribuit la înălțarea acestui lăcaș de cult
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
se află localizată pe Calea Bucovinei nr. 24, lângă parcul central al municipiului. Anterior, pe locul ei s-a aflat o altă biserică de lemn cu același hram, "Sf. Nicolae", care a fost construită conform tradiției în 1698. După cum atestă "Condica Cronicală a Parohiatului Ortodox Oriental "Sf. Nicolai"", începută în anul 1890, ""pe locul unde se află acum biserica Sfântului Ierarch Nicolai, era înainte o biserică de lemn numită și "biserica domnească", probabil de aceeea, că era zidită de Domnul Moldovei
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae". Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au fost introduse condicile mitricale pentru cei născuți începând cu 6 noiembrie 1801, pentru cei cununați de la 26 ianuarie 1802 și pentru cei decedați de la 13 februarie 1802. Cronicile parohiei atestă ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți: Ca urmare a creșterii populației
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
ajuns la împroprietărirea însurățeilor și înființarea de commune noi printre care și localitatea noastră. Pentru însurăței, dreptul lor se va proba prin actele de căsătorie care se vor prezenta Comisiunii în original sau în copie legalizată de primărie extrase din condicile bisericilor din anii 1863 și 1864. Peste doi ani, după războiul de independență se decretează de Principele Carol I un regulament pentru executarea articolelor 5 și 6 din Legea rurală. Satul Gheorghe Lazăr a apărut pe teritoriul comunei Bucu, în urma
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", profesorul N.A. Constantinescu a adus date noi printr-un studiu publicat în 1924, iar în perioada 1951-1956 s-au publicat atât hrisoavele voievodale ale domnilor munteni în seria de volume "Documente privind istoria României", cât și "Condicile Episcopiei Buzăului". Contribuții privind istoria locurilor a adus și Mihai Regleanu cu al său "Indice cronologic", cât și Nicolae Stoicescu prin "Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România", punctul de cotitură constituindu-l însă Pavel Chihaia cu articolele "Un complex
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
astfel: "„Și în anu 1878-1879, prin stăruința pr[eotului] I. Bărbulescu s-a pardosit cu lespezi, s-a cercuit, tencuit și zugrăvit cu cheltueala preotului și enoriașilor din acel timp din Gănești și alte sate vecine după cum sunt trecuți în condica biserici[i].”" Pisania continuă pe partea dreptă cu însemnarea: "„Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a pictat acestă sf[ântă] bi[serică] în zilele binecredinciosului rege Carol [II și a] prea sfințitului Miron Cristea patriearh României. În anu mântuiri[i] 1930 aug
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
și conținutul acesteia. Izvoarele originale pe baza cărora s-au întocmit lucrările istorice dedicate Mitropoliei Proilaviei sunt puține la număr și în mare majoritate indirecte incluzând: Nu a fost identificată încă arhiva mitropoliei care ar trebui să conțină cel puțin: Condica Sfântă, gramatele de hirotonie, actele și registrele de strângere și predare a contribuțiilor bănești obligatorii, firmanele și corespondența cu autoritățile turcești, scrisori și circulare canonice, etc. Aceste trebuie să fi existat de vreme ce copii ale unora din aceste acte au fost
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
definitive în materie penală", Auel Sava, București,15p, B.A.R.: II 86342 21. "Origina semnăturii prin "punere de deget" la Români", Aurel Sava cu Valentin Sava, Buc., 1938, Extras din Revista Medico-Legală, an III, nr. 1-2, 1938-39, 22. "Pravilniceasca Condică 1780", (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 2), Aurel Sava, 1957, p. 268, Ed. Acad. Rep. Pop. Române. OCLC Nr. 163769156. Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor, Anul III, București, 1928: 1. Legea de organizare p.t.t. și statutul funcționarilor publici
Listă cu articole publicate de Aurel Sava () [Corola-website/Science/327218_a_328547]
-
la plata tributului și a altor obligații financiare internaționale. Alături de ughi a ocupat poziția de monedă dominantă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, constituind împreună un sistem monetar de calcul utilizat de vistierie. Talerul-leu era calculat în "Condica Vistieriei Țării Românești", la valoarea de 133 bani, valoare pe care o avea și în 1728 în Oltenia (133 bani sau 100 de kreuzeri). În anul 1743 talerul-leu era cotat la 149-150 bani, însă trebuie avute în vedere cursurile de
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]