6,847 matches
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,41%), cu o minoritate de romi (7,88%). Pentru 3,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,89%). Pentru 3,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca, și era formată din satele Budeni-Comana, Falaștoaca și Vlad
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
români (88,41%), cu o minoritate de romi (7,88%). Pentru 3,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,89%). Pentru 3,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca, și era formată din satele Budeni-Comana, Falaștoaca și Vlad Țepeș, având în total 2574 de locuitori. Existau în comună o moară cu aburi, o fabrică
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
populația comunei Iepurești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,51%). Pentru 4,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,6%). Pentru 4,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Iepurești-Sârbi, Iepurești-Români și Matei
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,51%). Pentru 4,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,6%). Pentru 4,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Iepurești-Sârbi, Iepurești-Români și Matei Basarab (Valter Mărăcineanu), cu o populație de 1674 de locuitori. În comună existau o moară de
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,52%), cu o minoritate de romi (2,43%). Pentru 4,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,34%). Pentru 4,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Gogoșarii Noi și Gogoșarii
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
români (93,52%), cu o minoritate de romi (2,43%). Pentru 4,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,34%). Pentru 4,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Gogoșarii Noi și Gogoșarii Vechi, având în total 1616 locuitori. În comună existau două biserici și o școală cu 70
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
populația comunei Greaca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,03%). Pentru 1,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,97%). Pentru 1,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată numai din satul de reședință, cu
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,03%). Pentru 1,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,97%). Pentru 1,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată numai din satul de reședință, cu 1653 de locuitori ce trăiau în 273 de case și 5 bordeie. În comună funcționau o
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
2011, populația comunei Gostinu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,62%). Pentru 4,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,44%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (4,18%). Pentru 4,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a
Gostinu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300434_a_301763]
-
4,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,44%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (4,18%). Pentru 4,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Gostinu-Hagiu, Gostinu-Pietrele și Gostinu-Mănăstirei, având 987 de locuitori. Existau în comună o biserică ridicată în 1885 și o școală mixtă
Gostinu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300434_a_301763]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,86%), cu o minoritate de romi (7,06%). Pentru 9,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,3%). Pentru 9,14% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Câlniștea a județului Vlașca și era formată numai din satul de reședință; în ea
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
români (83,86%), cu o minoritate de romi (7,06%). Pentru 9,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,3%). Pentru 9,14% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Câlniștea a județului Vlașca și era formată numai din satul de reședință; în ea existau o școală mixtă cu 87 de elevi (dintre care 15 fete) și o biserică. La
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,13%), cu o minoritate de romi (16,55%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,48%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,76%). Pentru 5,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
55%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,48%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,76%). Pentru 5,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Prundu și Flămânda, având în total 942 de locuitori ce trăiau în 198 de case și 24 de bordeie. În
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
populația comunei Mârșa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,64%). Pentru 5,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,6%). Pentru 5,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată doar din satul de reședință, cu
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,64%). Pentru 5,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,6%). Pentru 5,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată doar din satul de reședință, cu 1100 de locuitori. Existau în comună o biserică și o școală mixtă cu 50 de elevi
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,83%), cu o minoritate de romi (3,75%). Pentru 6,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,5%). Pentru 6,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca, și era formată numai din satul de reședință, cu
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
români (89,83%), cu o minoritate de romi (3,75%). Pentru 6,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,5%). Pentru 6,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca, și era formată numai din satul de reședință, cu 1259 de locuitori. Existau în comună o biserică de zid ridicată în 1860 și o școală
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,4%), cu o minoritate de romi (5,45%). Pentru 6,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,62%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,59%). Pentru 6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
6,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,62%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,59%). Pentru 6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată numai din satul de reședință, cu 2011 locuitori. Existau în comună o biserică și o școală mixtă, iar principalii proprietari erau moștenitorii
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
2011, populația comunei Ogrezeni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,94%). Pentru 3,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,42%), cu o minoritate de baptiști (1,24%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
români (95,94%). Pentru 3,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,42%), cu o minoritate de baptiști (1,24%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată doar din satul de reședință, cu 1475 de locuitori ce trăiau în 304 case. Existau în comună o biserică și o școală
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,51%), cu o minoritate de romi (3,21%). Pentru 6,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,33%). Pentru 6,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca, și era formată doar din satul de reședință, având
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
români (90,51%), cu o minoritate de romi (3,21%). Pentru 6,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,33%). Pentru 6,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca, și era formată doar din satul de reședință, având o școală mixtă și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,15%), cu o minoritate de romi (19,29%). Pentru 4,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,06%). Pentru 4,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Herăști-Buciumeni", făcea parte din plasa Negoești a județului Ilfov și era formată din satele
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]