190,047 matches
-
mama adoptivă. În mod neobișnuit pentru această categorie de copii, autorii au identificat lipsa completă a atașamentului evitant, considerat ca reflectând neglijarea continuă și lipsa de răspuns a persoanelor din preajma sa la nevoile sale afective; în unele cazuri s-a constatat existența unui atașament nediferențiat, copiii manifestând un comportament deosebit de prietenos față de străini, comportament care nu poate fi considerat ca fiind bazat pe securitate. Prin urmare se poate vorbi in aceste cazuri de un atașament bazat pe securitate fals. relația dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au fost mai predispuși sa manifeste un comportament de atașament nediferențiat în raport cu adulții necunoscuți (s-au dovedit a fi foarte prietenoși, niciodată timizi, s-au îndepărtat de persoanele în grija cărora se aflau și nu au manifestat îngrijorare când au constatat că sunt singuri); acest model s-a păstrat de la etapa 1 la etapa 2; ca urmare a faptului că, aces model de comportament nediferenția s-a înregistrat la copii din toate cele trei grupe: copii cu atașament securizant, atașament insecurizant
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
27 de ani, iar cea maximă de 67 de ani. În majoritatea studiilor naționale și internaționale interpretarea vârstei părinților adoptatori se face raportat la vârsta părinților biologici la prima naștere. Cercetând datele culese prin analiza documentelor sociale din dosarele părinților constatăm însă că numai pentru 70,5% dintre părinți copilul adoptat este și primul copil, restul părinților mai având în momentul adopției unul sau mai mulți copii biologici sau adoptați. Pentru o analiză mai adecvată am recurs la calculul mediei de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care, copilul adoptat la care se face referire în dosarul de adopție, este de rang întâi, respectiv calculul mediei de vârstă a părinților care, anterior adopției copilului în cauză mai aveau și alți copii fie biologici, fie adoptați. Astfel am constatat o diferență de vârstă de aproximativ 2 ani, atât în cazul mamelor adoptatoare, cât și a taților adoptatori. Pentru mamele adoptive care nu au și alți copii în afara copilului adoptat, media de vârstă este de 37,3 ani, în timp ce media
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu au și alți copii este de 39,8 ani, în timp ce pentru cei care au și alți copii, media de vârstă este 42,17 ani. Comparând mediile de vârstă ale mamelor adoptatoare cu mediile de vârstă ale mamelor biologice 288 constatăm o diferență de peste 12 ani. Astfel media de vârstă pentru mamele biologice la prima naștere este de aproximativ 25,13 ani, respectiv de 26,86 de ani media de vârstă la naștere indiferent de rangul copilului 289. Această diferență de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și copiii adoptați. În timp ce, pentru părinții biologici această diferență este egală cu vârsta părinților în momentul nașterii copilului, în cazul părinților adoptatori acest lucru în mod evident nu este valabil. Calculând diferența de vârstă între mamele adoptive și copiii adoptați, constatăm o medie generală a diferenței de 34,4 ani. Diferența minimă înregistrată este de 18 ani (de altfel aceasta este diferența minimă permisă de legislația românească în vigoare, cu câteva excepții), iar diferența maximă înregistrată este de 59 de ani
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este de 13,5 ani, cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii ai tatălui adoptiv. Un singur părinte adoptiv necăsătorit a adoptat un copil în condițiile în care are și un copil biologic. În acest caz s-a adoptat un copil din asistență maternală față de care s-a atașat în timp. Constatăm că 91% dintre adoptatori au adoptat un singur copil, restul de 9% au adoptat doi copii. Adopția a doi copii nu presupune neapărat existența relației de rudenie între aceștia. În identificarea resurselor economice disponibile părinților adoptatori am avut în vedere
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familia adoptivă a fost evaluată. Majoritatea cererilor de adopție soluționate în perioada 2005-2008, au fost înregistrate în intervalul 2003-2006, într-un singur caz a fost soluționată o cerere depusă în anul 2007. Din analiza datelor din tabelul 4.3 putem constata pentru toți cei patru ani medii ale veniturilor familiilor adoptatoare peste mediile veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Tabelul 4.3. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare Anul evaluării Media veniturilor totale ale gospodăriilor familiilor adoptatoare (lei) Media veniturilor totale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
România în general Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii, 4,16% dețin locuințe de tip garsonieră cu o singură cameră disponibilă. Toate aceste familii sunt formate din 3 membri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza apartenenței etnice și confesionale impune raportarea la regiunea/județul de proveniență al familiilor adoptatoare. Constatăm astfel că, pentru regiunea Harghita și Covasna majoritatea familiilor adoptatoare sunt de etnie maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre adoptatori sunt de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori sunt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
73,8 49-60 luni 9,0 82,8 61-72 luni 5,7 88,5 73-84 luni 4,9 93,4 85 luni și peste 6,6 100 Total 100 Analizând vârsta copiilor în funcție de județul în care au fost adoptați, putem constata că, există o asociere semnificativă între aceste variabile (V=,288292, p <,000). Astfel este mult mai probabil ca, acei copii care au o vârstă mai mică de un an să fie adoptați în Sibiu și Brașov. De altfel în regiunea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Peste 60 luni Regiune culturală Sibiu/ Brașov (2,3) Argeș (-2,4) Bihor (1,98) Argeș (1,96) Argeș (1,96) Harghita/ Covasna (2,7) Sibiu/Brașov (-1,98) Așa cum era de altfel de așteptat, raportându-ne la vârsta copiilor, constatăm că, 34,5% dintre copiii adoptați urmau în momentul adopției o formă de învățământ, evident majoritatea copiilor fiind încadrați în grădinițe. În ceea ce privește sexul copiilor, observăm un procent ușor mai ridicat de copii de sex masculin adoptați (52,5%). Din punct
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
5%). Din punct de vedere al etniei, 55,7% dintre copiii adoptați au fost declarați români, 23% au fost declarați maghiari, 7,4% rromi, iar pentru 13,9% etnia nu a fost identificată, neavând nici maternitate, nici paternitate recunoscută. Totodată constatăm faptul că, majoritatea copiilor sunt declarați ca aparținând unei etnii sau alteia în funcție de etnia mamei și declarațiile acesteia. Analiza documentelor care atestă istoricul medical ne indică faptul că, majoritatea copiilor sunt clinic sănătoși (91%). Un procent scăzut prezintă diferite boli
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
5,8% Plasament in regim de urgență 49,2% 50,8% Plasament la o familie / persoană 46,7% 53,3% la asistent maternal profesionist 37,7% 60,3% în centru de plasament / centre de tip familial 25,4% 74,6% Constatăm de asemenea că, 32% dintre copiii adoptați au alți frați/surori, rude după ambii părinți, iar 20,5% au frați/surori după un singur părinte, în general după mamă294. Restul copiilor fie nu au frați, fie dosarele nu ofereau astfel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au alți frați/surori, rude după ambii părinți, iar 20,5% au frați/surori după un singur părinte, în general după mamă294. Restul copiilor fie nu au frați, fie dosarele nu ofereau astfel de informații. În ceea ce privește istoricul social al fraților, constatăm că, 48,4% sunt menținuți în familia biologică, iar 12,5% se află în plasament, de regulă în familia extinsă. Nu s-a înregistrat niciun caz în care fratele sau frații copilului adoptat să rămână în asistență maternală, un procent
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stabil." sau "...copilul este nepotul meu. Mama lui era căsătorită cu alt bărbat când l-a născut și el s-a născut dintr-o aventură a ei cu băietul meu..." Persoanele singure reprezintă aproximativ 5,7% dintre adoptatori. Interesant de constatat este faptul că, în declarațiile lor motivele de natura altruistă, orientată spre nevoile copiilor sunt mult mai des întâlnite și mult mai evidente, coroborate cu motive care exprimă nevoi personale, majoritatea exprimând dorința de a avea pe cineva alături și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a intrat în familia biologică (-1,98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru de plasament (-1,96*) Plasament familial (2,8**) Analizând comparativ datele din tabelele 4.11 și 4.12 constatăm că probabilitatea ca profilul copilului preferat să corespundă cu profilul copilului adoptat este redusă cel puțin din punct de vedere al vârstei și al etniei. Chiar dacă majoritatea cuplurilor își doresc copii cu vârstă sub 1 an, este mult mai probabil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și ulterior adoptați. Aceștia sunt copii, în general, mai mari, perioada de plasament fiind de multe ori o perioadă de "încercare", de "testare" a posibilității de acomodare și adaptare. 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale După cum s-a putut constata anterior, adoptatorii care formează grupul "majoritar", mai exact cei care adoptă motivați fiind de dorința de a dobândi un copil, pe care nu-l pot avea din cauza infertilității primare, manifestă interes în special față de copiii mici, care aparțin etniei majoritare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Status marital Căsătoriți cu copii (2,23*) Durata căsătoriei anterioară adopției Căsătoriți de mai puțin de 5 ani (2,21*) Căsătoriți de peste 20 de ani (1,98*) Județul în care s-a înfăptuit adopția Sibiu / Brașov (-1,98*) Interesantă de constatat este experiența maritală anterioară adopției. După cum se poate constata există două subcategorii de adoptatori cu o probabilitate mai mare de a adopta copii cu nevoi speciale, fie cei cu experiență de scurtă durată, sub 5 ani, fie cei cu experiența
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
anterioară adopției Căsătoriți de mai puțin de 5 ani (2,21*) Căsătoriți de peste 20 de ani (1,98*) Județul în care s-a înfăptuit adopția Sibiu / Brașov (-1,98*) Interesantă de constatat este experiența maritală anterioară adopției. După cum se poate constata există două subcategorii de adoptatori cu o probabilitate mai mare de a adopta copii cu nevoi speciale, fie cei cu experiență de scurtă durată, sub 5 ani, fie cei cu experiența maritală mai îndelungată, de peste 20 de ani. De asemenea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
despre prezența / absența acestor tulburări ca urmare a faptului că, potrivit studiilor de specialitate acestea sunt cele mai frecvent întâlnite la copiii adoptați. Gruparea acestor tulburări în cele cinci categorii s-a făcut pe baza ICD10, respectiv DSMIV. În ansamblu, constatăm că, 75,6% dintre copiii adoptați prezentau în momentul adopției cel puțin una dintre tulburările enumerate mai jos. Este foarte important de semnalat însă că, în momentul studiului, doar 35,6% dintre copii mai prezentau aceleași tulburări. De altfel aceste
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2,2 (1) ↓ e. Imunitate scăzută 31,1 (14) 4,4 (2) ↓ f. Tulburări de nutriție 26,7 (12) 2,2 (1) ↓ Total (cel puțin una dintre problemele enumerate, indiferent de categorie) 75,6 (34) 35,6 (16) ↓ Se poate constata că, majoritatea copiilor adoptați (65,1%), prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
momentul adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea constatăm asocieri importante între rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri între tulburările în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea constatăm asocieri importante între rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri între tulburările în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul studiului 320 1 2 3 4 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]