195,758 matches
-
maternă au fost realizate aplicații practice și concursuri geografice. Studierea, cunoașterea și prezentarea în diferite contexte a caracteristicilor geodemografice și etnografice ale rușilor-lipoveni pot contribui la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a acestora, precum și la creșterea gradului de toleranță și îmbunătățirea relațiilor cu populația majoritară și cu alte grupuri etnice. A. Rușii-lipoveni din județul Iași - dinamici socio-demografico-economice I. Cadrul natural ca factor de influență în apariția și dezvoltarea așezărilor și pentru stabilitatea și continuitatea populației rusolipovenești
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mici, alternând cu suprafețe agricole și pajiști secundare de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa pratensis). Scăderea dramatică a suprafețelor împădurite este cauzată de creșterea numerică a populației, care a necesitat noi teritorii pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și lemn de foc, dar și pentru extinderea suprafețelor de teren destinate plantelor de cultură și pășunilor. Zona pădurilor de foioase este
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa pratensis). Scăderea dramatică a suprafețelor împădurite este cauzată de creșterea numerică a populației, care a necesitat noi teritorii pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și lemn de foc, dar și pentru extinderea suprafețelor de teren destinate plantelor de cultură și pășunilor. Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Kievului, Cernâgov, Gomel. Prima consemnare oficială a rușilor de rit vechi din Moldova apare la 1730, când a fost întemeiat satul Dumasca (județul Vaslui). Puțin mai târziu, în jurul anului 1740, au luat ființă așezările Lespezi, Bălășești și Brătești care, prin creșterea numerică a populației și prin extinderea teritorială, au devenit în timp importante centre ruso-lipovenești. Referindu-se la așezările lipovenești din Moldova, episcopul Melchisedek Ștefănescu stabilește începuturile așezărilor comunităților din Manolea, Lespezi, Brătești, Dumasca, Tg. Frumos, Iași, Socolinți în prima jumătate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
În acest document se arată că așezarea avea două vetre: “vatra veche, pe deal” și “locul unde se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar 30% din populație activa în agricultură, în vreme ce 58% practica diferite meserii și activități comerciale. Documentele vremii consemnează că la 1855 circa 50 de familii refugiate din Rusia s-au stabilit în orașul Tg. Frumos
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
din anul 1408 privind privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, Iașul este menționat ca punct de vamă. Funcția de capitală a Moldovei a determinat intensificarea și diversificarea imigrației străine, fapt ce a reprezentat principala cauză a creșterii teritoriale și a diferențierii etnice și socio-profesionale a intravilanului ieșean: în zona cartierului Păcurari s-a format un nucleu urban prin stabilirea unei colonii germane (la jumătatea secolului XVIII), iar la vest de acesta, un nou cartier lipovenesc (la începutul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1930-2002 s-a înregistrat o scădere a populației cu aproape 15.000 persoane. Constatăm o scădere accentuată a populației în intervalul 1930-1956, o perioadă fără modificări semnificative între 1956 și 1966, urmată de o nouă scădere până în 1977, apoi o creștere lentă până în 1992 și din nou o ușoară scădere până în 2002. Dacă luăm în considerare datele încă nevalidate ale recensământului din 2011, rezultă o scădere îngrijorătoare până la 23,9 mii persoane. Aceste date scot în evidență faptul că populația de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în totalul populației. Cu excepția perioadelor de regim nedemocratic, proporția populației ruso-lipovenești s-a păstrat cam la același nivel depășind ușor jumătate din populația totală (50,9% în 1930, 57% în 1992 și 56,6% în 2011), formată majoritar din români. Creșterea numerică în această perioadă este de la 561 persoane în 1930 la 1.038 persoane în 2011. O situație de stabilitate procentuală asemănătoare se constată și în cazul satului Focuri unde, în 1930 staroverii dețineau 15,9% din totalul populației, în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
staroverii dețineau 15,9% din totalul populației, în 2002- 15,3%, scăzând ușor în 2011 la 14,3%. Evoluția numerică pentru perioada menționată a fost de la 428 persoane în 1930 la 633 persoane în 2002 și 598 persoane în 2011. Creșteri procentuale moderate se înregistrează și în cazul satului Lespezi: 8% în 1930, 11,5% în 1966, 12,4% în 1992 și 13% în 2002, însă numeric populația de ruși- lipoveni a scăzut lent, cu mici fluctuații, de la 188 persoane în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mai contribuit și comportamentul demografic specific (tradiția ca familia să nu aibă mai mult de 1-2 copii ) și procesul de îmbătrânire demografică. Cu excepția perioadei când oamenii aveau rețineri în exprimarea liberă a apartenenței etnice, satul Todirești a cunoscut o ușoară creștere procentuală a populației ruso-lipovenești până în anul 1992, (0,6% în 1930, 2,7% în 1992), după care ponderea acesteia în totalul populației se reduce la 2,4% în 2002 și 1,8% în 2011. Scăderea numerică de la 90 persoane în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
totală, după etnicii evrei (33,7%) și germani (1%). În perioadele următoare ponderea etnicilor ruși a scăzut la 0,15% în 1956 și s-a păstrat în jurul valorii de 0,06% la recensămintele din 1966, 1977 și 1992. O ușoară creștere se constată la recensământul din 2002, când populația rusolipovenească avea acceeași pondere ca și etnicii greci și evrei 0,13% - și în anul 2011 când a ajuns la 0,17% din populația totală. Din analiza diagramei care prezintă populația rușilor-lipoveni
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
din 2002, când populația rusolipovenească avea acceeași pondere ca și etnicii greci și evrei 0,13% - și în anul 2011 când a ajuns la 0,17% din populația totală. Din analiza diagramei care prezintă populația rușilor-lipoveni la ultimele recensăminte, observăm creșteri demografice semnificative în Municipiul Iași și în comuna Focuri, ambele cu peste 95%, urmate de Tg.Frumos cu 42%, situație pentru care Filip Ipatiov folosește sintagma” disimulare etnică”, explicând astfel că în anul 1992 comunitățile starovere aveau mai mulți membri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
este un indicator demografic care se calculează ca raport între numărul de decese în decursul unui an și populația medie: M=D/Pmx1000. În perioada 1966-2011 valorile mortalității prezintă o evoluție mai echilibrată față de cele ale natalității, cu perioade de creșteri și reduceri mai lente. Pentru perioada 1966-1990 cele 2 grupe de populație au valori ale mortalității apropiate, sub 10‰. După 1990 mortalitatea populației orașului se menține la valori cuprinse între 6 și 4,5‰, în timp ce mortalitatea rușilorlipoveni ajunge la 13
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
acordate copiilor, nivelului de trai destul de ridicat, la care se poate adăuga și factorul genetic. Sporul natural ”nu are nici o semnificație pentru puterea de reproducere a populației” (Trebici, 1979, p.279), dar prezintă importanță mai ales pentru descrierea și înțelegerea creșterii demografice. În perioada 1996-2011, la Tg. Frumos bilanțul natural prezintă valori pozitive pentru cele două grupe de populație, excepție făcând anul 2002 când la populația de ruși-lipoveni mortalitatea a depășit natalitatea (Buruiană, D., 2007). Cele mai ridicate valori s-au
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1995 și la 2,1‰ în 2011 la populația totală; 5,2‰ în 1995 și 2,5‰ în 2011 la populația de ruși-lipoveni. Analizând valorile bilanțului natural în cadrul celorlalte comunități ruso-lipovenești în anii 2002 și 2011, se constată valori în creștere de la - 4,6‰ la -1,7‰ la Iași, pe fondul unei creșteri a natalității și a unei diminuări a mortalității și de la -8,33‰ la 0‰ la Lespezi, ca urmare a scăderii natalității. La Brătești, scăderea ușoară a natalității (de la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în 1995 și 2,5‰ în 2011 la populația de ruși-lipoveni. Analizând valorile bilanțului natural în cadrul celorlalte comunități ruso-lipovenești în anii 2002 și 2011, se constată valori în creștere de la - 4,6‰ la -1,7‰ la Iași, pe fondul unei creșteri a natalității și a unei diminuări a mortalității și de la -8,33‰ la 0‰ la Lespezi, ca urmare a scăderii natalității. La Brătești, scăderea ușoară a natalității (de la 13,5‰ în 2002 la 12,5‰ în 2011) și creșterea mortalității
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
unei creșteri a natalității și a unei diminuări a mortalității și de la -8,33‰ la 0‰ la Lespezi, ca urmare a scăderii natalității. La Brătești, scăderea ușoară a natalității (de la 13,5‰ în 2002 la 12,5‰ în 2011) și creșterea mortalității (de la 16,4‰ în 2002 la 17,3‰ în 2011) au determinat o accentuare a deficitului natural de la -2,9‰ în 2002 la -4,8‰ în 2011. În perioada anilor 1966-1999, în comuna Stolniceni-Prăjescu s-au înregistrat valori pozitive
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
apoi descreșterea a fost lentă, fără perturbări semnificative, iar în anul 1999 s-a ajuns la 2,6‰ (F. Ipatiov, 2001). În cazul localității Todirești, valoarea 0 înregistrată în anul 2011 la indicatorul natalitate este principalul factor care a determinat creșterea deficitului populației de la -11‰ în 2002 la -35,7‰ în anul 2011. În condițiile scăderii continue a natalității în comunitățile ruso-lipovenești se observă deja o modificare semnificativă a structurii populației pe grupe de vârstă, fapt care va avea în viitor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
populației vârstnice depășește nivelul de 12%, populația este deja îmbătrânită demografic”. În România, structura pe grupe de vârstă reflectă un proces de îmbătrânire demografică determinat în principal de scăderea natalității, care a dus la reducerea populației tinere (014 ani) și creșterea ponderii populației vârstnice. În anul 2010, grupa de vârstă tânără (0-14ani) deținea 14,95%, cea adultă (15-69 ani) 64,49% , iar cea vârstnică 20,56%. Dacă în anul 2002 populația tânără rusolipovenească din Tg. Frumos reprezenta 19,59%, fiind mai
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Focuri, cu 38,21%, respectiv 25,25% populație vârstnică și orașul Iași cu 24,3% populație vârstnică. Cauzele principale care stau la baza îmbătrânirii demografice sunt redimensionarea familiei, migrația definitivă a populației tinere, scăderea pe termen lung a natalității și creșterea speranței de viață care determină o scădere a mortalității. Cu excepția localității Lespezi întâlnim valori ridicate ale populației cuprinse între 15 și 60 de ani, ceea ce asigură o bună participare în economia de azi, însă ponderea redusă a populației din grupa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
un loc de muncă în țările occidentale, activând îndeosebi în sectorul domestic. Din analiza celor două tabele care prezintă structura populației pe sexe în 2002 și 2011 nu se observă fluctuații procentuale importante. Se remarcă totuși localitățile Lespezi cu o creștere a populației feminine cu 3,65 procente și Todirești cu o scădere de 7,33 procente, însă din punct de vedere numeric aceste diferențe se încadrează în limite normale. La Tg.Frumos se constată o structură echilibrată între populația masculină
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
37,9% feminin la grupa adultă, 7,27% masculin și 8,41% feminin la cea vârstnică, situație comparabilă cu cea din 2002. Proporția mai mare a populației de sex feminin în raport cu cea masculină poate fi explicată, în primul rând, prin creșterea segmentului de populație vârstnică, în cadrul căreia predomină sexul feminin, cu o durată mai mare de viață. Structura populației după situația economică, profesie și nivel de instruire În literatura economică este unanim susținută ideea că resursele umane sunt cele mai importante
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Această evoluție este urmarea schimbărilor petrecute în sfera economică, socială și politică a țării în perioada de după 1990, care au avut efecte negative de ordin demografic asupra resurselor de muncă : scăderea numărului populației din cauza scăderii natalității, a nupțialității și a creșterii ratei divorțurilor, scăderea duratei medii a vieții, accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, mai ales în mediul rural. La aceste fenomene se adaugă intensificarea migrației externe (după 1990) prin care s-a pierdut un important potențial de forță de muncă tânără
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
medii a vieții, accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, mai ales în mediul rural. La aceste fenomene se adaugă intensificarea migrației externe (după 1990) prin care s-a pierdut un important potențial de forță de muncă tânără și superior calificată și creșterea ratei șomajului (mai ales în mediul urban). Aceste transfomări majore la nivelul național au afectat într-o măsură mai mică comunitățile de rușilipoveni unde, prin tradiție, cea mai mare parte a populației activează în agricultură, în asociații familiale, iar rata
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
un standard de viață destul de ridicat. În anul 2011, structura pe sectoare de activitate la minoritatea din Tg. Frumos a cunoscut următoarele modificări față de situația din 2002: - sectorul primar deținea 81,85% din populația ocupată față de 79,14% în 2002, creștere datorată absorbției unei părți din forța de muncă eliberată din industrie și construcții;sectorul secundar (industrie, construcții) avea 5,96% din populația ocupată, față de 8,83% în 2002, ca urmare a desființării unor unități industriale ; - sectorul terțiar, reprezentat prin servicii
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]