7,252 matches
-
a lui Cantemir: mai cald, mai vivace, mai puțin apăsător. Ne delectăm cu un Cantemir spornic la vorbă, de o curiozitate livrescă și zvonologică nesățioasă, ne aflăm în fața unui cartograf al vieților publice și private, ne lăsăm călăuziți de un cronicar admirabil prin stăpânirea tehnicilor de colaj și colportaj narativ, călătorind pe căi de realitate și de legendă bătute după propriul gust, în sfârșit, citim ceea ce a scris un om care a văzut multe, a auzit multe și care a știut
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
interior al poetului nu suportă reale avataruri (p. 221); "Mureșanu, imagine fictivă a autorului întors spre sine" (p. 244); În realitatea secundă, concepută ca evocare, poetul pare să caute, în figurile mari ale istoriei, propria imagine" (p. 285). Introducere... "Dorința cronicarului e de a compune pentru posteritate o imagine "corectă" despre el însuși. (...) Conștiința lui de cronicar se reduce la a proiecta în scris propria imagine pe fundalul unei Moldove sfâșiate, la întrecere, de autohtoni și de străini" (p. 216-217); "Pagina
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sine" (p. 244); În realitatea secundă, concepută ca evocare, poetul pare să caute, în figurile mari ale istoriei, propria imagine" (p. 285). Introducere... "Dorința cronicarului e de a compune pentru posteritate o imagine "corectă" despre el însuși. (...) Conștiința lui de cronicar se reduce la a proiecta în scris propria imagine pe fundalul unei Moldove sfâșiate, la întrecere, de autohtoni și de străini" (p. 216-217); "Pagina autobiografică (...) e mai amplă, sinuoasă și expresivă pentru figura interioară a memorialistului. (...) Ne putem imagina chipul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la a proiecta în scris propria imagine pe fundalul unei Moldove sfâșiate, la întrecere, de autohtoni și de străini" (p. 216-217); "Pagina autobiografică (...) e mai amplă, sinuoasă și expresivă pentru figura interioară a memorialistului. (...) Ne putem imagina chipul întunecat al cronicarului în fața paginii " (p. 223). Singurătatea... "Studiile sunt scrise cu gândul consolidării imaginii particulare a fiecărui scriitor" (p. 8); Revenind la criteriul junimist, al râsului, suntem mai aproape de figura autentică a spiritului humuleșteanului genuin" (p. 53); Chipul interior al povestitorului e
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
rafinamentul doamnelor ce au făcut faima saloanelor de odinioară. De aceea, exigenta selecție operată în volumul de față subliniază polemic, prin rapel la trecut, preferințele "subiective" de lectură ale autoarei în materie de literatură. Departe de a-și asuma rolul cronicarului nevoit să dea seamă de tot ce se întâmplă în arena actualității, Elvira Sorohan alege să scrie doar despre cărțile care-i plac. Iar proza apreciată superlativ aici împrumută mereu haina poveștii purtătoare de sens și de înțelepciune și n-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
profesoarei ieșene pentru povestire ca tip de discurs cu finalitate etico-pedagogică s-a vădit și cu alte prilejuri, de-ar fi să amintesc Cartea cronicilor (1986), o foarte apreciată antologie de legende, anecdote și felurite alte fragmente epice din textele cronicarilor, cum și recenta culegere de "legende și istorioare orientale" extrase din opera lui Dimitrie Cantemir (Dimitrie Cantemir, Legende și istorioare orientale, Junimea, 2014). Nu pot uita că, pe vremea când țineam seminariile la cursul de literatură română veche, doamna Sorohan
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
alături de profesorul de seminar, dl. Pricop. Totul este amplificat de zvonurile care circulă printre studenți: doamna Sorohan este "cuiul" anului I. Mă aștept la o privire rece, intransigentă, sfredelitoare și la un "interogatoriu" chinuitor. Pe măsură ce răspund însă (mi-a picat cronicarul Ion Neculce) descopăr un zâmbet mobil și o mimică a feței care traduce încântarea, așa că mă desprind de foaie și vorbesc liber, înțelegând că examenul nu e o chestiune de supraviețuire: vreau să o impresionez pe doamna profesoară. Fie am
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pe care studentul filolog ieșean a primit-o încă din primul semestru de studii, îndreptate, prin Elvira Sorohan, spre fenomenul culturii, care înglobează traseul insondabil al unor înclinări stilistice "abisale", în constructul numit de Lucian Blaga "mioritic", spre literatura vechilor cronicari, spre construcția aparent inexpugnabilă a primului roman cantemirian și spre mustoasa țesătură "eroicomică" a Țiganiadei lui Ion Budai-Deleanu. Doamna Elvira Sorohan ne-a făcut, cu o strictețe pe care o dă doar responsabilitatea actului modelator, să înțelegem și să prețuim
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de contexte, într-un anume fel ilustrând convingerile pe care Elvira Sorohan le împărtășește, pe teren estetic, cu autorii de azi, ori, dimpotrivă, dezacordul fără înconjur. Volumul, construit în jurul romanului contemporan, recenzat cu mult fler și cu votul explicit al cronicarului, reprezintă și o cartografie a lecturii personale. Serii de articole publicate în revista ieșeană "Convorbiri literare" aduc argumentele de substanță ale aprecierii unor autori uimitori pentru domnia sa, de la Alice Botez la Petre Cimpoieșu, de la bizara Amélie Nothombe la Carlos Ruiz
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
atunci sigur diversitatea amănuntului. Primul lucru care ne-a atras atenția la cursuri a fost ținuta impecabilă: poziția plină de distincție a corpului, gesticulația reținută care puncta ireproșabil esențialul. Studentă în anul I fiind, mi se părea că, în sfârșit, cronicarii vorbesc și pe limba mea, că ariditatea faptului istoric capătă culoare și relief, că limba vechilor documente are mai mult farmec decât aș fi bănuit vreodată. Prelegerea era inteligent construită, cu grijă maximă față de reacția auditoriului, ademenit în mod constant
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fascicul propriu de invariante de structură, limbă, mentalitate și discurs moralizator adună aceste proze istorice într-o clasă aparte"42 (p. 29). Aceste cronici reprezintă, de altfel, punctul de plecare al închegărilor prozei artistice din secolul al XIX-lea românesc: "Cronicarul fură pietre din ruinele istoriei, romanticul, oricare ar fi el, își fondează evocarea la un alt nivel de creativitate, cu pietre furate din ruinele cronicilor. Este acesta un raport de intertextualitate și, în același timp, o soluție de continuitate, de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
istorice, prelucrează în diverse grade, pe paliere lingvistico-narative diverse, exprimări ale marilor cronici. În primul rând, sunt preluate o serie de cuvinte, frazeologisme, vorbe memorabile etc. De cele mai multe ori, se citează sursa în subsol sau în text ("cum zicea și cronicarul", "vorba cronicarului" etc.). Alteori fragmentele de cronică sunt ușor schimbate, stilizate conform limbii literare în plin proces de modernizare și adaptate, mai mult sau mai puțin inspirat, prozei artistice respective. În al doilea rând, în multe cazuri sunt preluate numai
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în diverse grade, pe paliere lingvistico-narative diverse, exprimări ale marilor cronici. În primul rând, sunt preluate o serie de cuvinte, frazeologisme, vorbe memorabile etc. De cele mai multe ori, se citează sursa în subsol sau în text ("cum zicea și cronicarul", "vorba cronicarului" etc.). Alteori fragmentele de cronică sunt ușor schimbate, stilizate conform limbii literare în plin proces de modernizare și adaptate, mai mult sau mai puțin inspirat, prozei artistice respective. În al doilea rând, în multe cazuri sunt preluate numai unele procedee
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din ascundere, a descoperirii adevărului, unde scriitorul parcurge, succesiv, traseul neofitului tatonând limitele realității pe care vrea să o descifrez, și, apoi, după înțelegerea reperelor ei, pe cel al inițiatului. În strânsă legătură se configurează, din această per-spectivă, alegoria cărții-călătorie: cronicarul, în ipostaza sa de homo viator, deplasându-se în timp și inițiindu-l pe cititor 71 pe drumul lecturii, într-un demers moderat, realizat cu discernământ și măsură, astfel încât "celea ce să cad credinții istoricești hotare [s.m.]72 să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
distinge atât de bine, de a separa mirosul "bun" de cel "malefic". Această capacitate aperceptivă ce deosebește cu finețe nuanțele diferite ale unui miros prin conotațiile lor morale pune în valoare virtuozitatea descriptivă a prozei lui Blecher, semnalată de numeroși cronicari încă din anii 30. Mihail Sebastian 112 sau Geo Bogza 113 constatau în cronicile lor, cu surpriză, coexistența în scrisul lui Blecher a unor calități precum "exactitate", "luciditate", dar și "halucinație". Constatările criticilor vizează tocmai abilitatea scriitorului de a crea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
RSR, 1974, pp.109-111. 70 D. Cantemir,Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor, I, Ediție îngrijită, studiu introductiv, glosar și indici de Stela Toma, București, Editura Minerva, 1998, p.7. 71 Imaginea cărții-călătorie făcută împreună de cititor și autor apare și la cronicarul francez Geoffroy de Villehardouin, în Cucerirea Constantinopo-lului Cluj, Editura Limes, 2002, Traducere și note de Tatiana Ana Fluieraru, Ediție îngrijită și prefațată de Ovidiu Pecican, p.150). 72 D. Cantemir, Hronicul..., p.8. 73 Idem, Divanul, p.117: "în candila
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
au luat primii contact cu societățile indiene conchistadori, exploratori, misionari -, etnologul notează că ceea ce descoperă în vestigiile lumii Guayaki refuzul de a fi condus, capacitatea de a-l împiedica pe șef să fie un "adevărat" șef caracterizează majoritatea societăților indiene. Cronicarii secolului al XVI-lea vorbesc despre indieni care trăiesc "fără lege, fără credință, fără rege" pentru ei, culmea barbariei. Pierre Clastres ne reamintește ce i s-a întîmplat lui Geronimo, celebru șef apaș: cînd, după o strălucită izbîndă asupra armatei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să dezveli la razele civilizației, o mare prefacere s-au ivit în toate, o schimbare răpide s-au săvârșit atât în gusturile, cât și în obiceiurile acelei mici părți a societății românești de care am pomenit". Cu siguranță, poetul-observator și cronicar al anilor propriei tinerețe avea în vedere metamorfoza acelui segment social, junimea instruită, sau bonjuriștii, pe care însuși îl reprezenta, continuând: Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte ale Evropei; <i>șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a rețelei de aducțiune, asigurată îndeobște prin țevi din "oale", respectiv din lut ars. Abordând, între altele, și chestiunea "îndestulării" orașului cu apă în vremea când ostenea la elaborarea cunoscutei și pretențioasei sale sinteze, cel identificat a fi fost ultimul cronicar al Moldovei, Manolache Drăghici, consemna acid că, în domeniu, exista o "mare nerânduială cu suiulgii și oalele ce conduc cursul lor pe la cișmele, spărgându-să necontenit când într-o parte, când în alta, aducând multă lipsă norodului până se îndrepta, din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
44, conferindu-i-se, după toate probabilitățile tot atunci, și rangul de comis. Realizarea tehnică deosebită, de înlocuire a tradiționalelor coloane de aducțiune a apei, confecționate din lut ars sau oale, cu "țevi de schijă vărsată" în expresia aceluiași întârziat cronicar, Drăghici a întrunit și elogiile acestuia din urmă, chiar dacă "partea leului" în context era atribuită lui Vodă Sturdza. Apreciind "marele folos" pentru ieșeni, grație acelor "cișmele cu havuzuri din piatră cioplită" instalate de Hodocin, el remarca distribuția înțeleaptă a surselor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în concepția garanților europeni a se rosti în privința viitorului politic al Principatelor: unire ori separație? Modificarea priorităților de ansamblu în conduita politică și administrativă a factorilor responsabili a condus astfel spre epilogul consemnat cu admirabilă capacitate de sugestie de același cronicar al vremurilor, Manolache Drăghici: "Dar timpul a trecut îndoit și ulițele orașului nici în giumătate nu s-au gătit cu piatră, nici mahalalele cu șosele, făcându-se niște gloduri nesuferite întrânsele când urmează ploi mari; și banii s-au împlinit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
strugurii copți ai laurilor ce vor cădea peste vreo două luni. Așa cum ne-am obișnuit de-acum, mai întîi se numără bobocii 654 romane în acest an (față de 701 în 2010, și tiraje ceva mai cuminți), drept pentru care gureșii cronicari se pun pe tînguială, dînd vina pe criză, de parcă n-ar fi fost ea și mai în toi acum vreun an-doi... În fine, consolarea vine de la cantitatea și calitatea producțiilor străine, în frunte cu inenarabilul Haruki Murakami, a cărui senzațională
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nou veniții abordează cu predilecție subiecte sociale contemporane: criza, excluziunea, consumerismul etc., arta fabulatorie pură fiind lăsată mai degrabă în seama "veteranilor". De altfel, în buna tradiție pariziană, cititorii au fost pregătiți în acest sens de-a lungul verii de cronicari și jurnaliști experimentați, între care, probabil, cel mai pertinent și lucid rămîne Pierre Assouline (pe France Culture și pe foarte activul său blog personal). În orice caz, vorba cîrcotașilor din domeniu, de douăzeci și unu de ani există o singură certitudine absolută
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
2001); Contrôler l' Europe, Pouvoirs et responsabilité dans l'Union européenne (2003). Paul Magnette, L'Europe politique. Citoyenneté, constitution, démocratie (c) Paul Magnette (c) 2003 Editura Institutul European Iași, pentru prezenta traducere www.euroinst.ro Editura INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: MAGNETTE, PAUL / Paul Magnette; trad.: Ramona Coman, Ana Maria Dobre. Iași: Institutul European, 2003 Bibliogr. ISBN: 973611-267-5 I. Coman, Ramona (trad.) II. Dobre
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/494123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Redactor: Gheorghe Drăgan Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2003 • Apărut: 2003 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 În franceză "acharnement de voisins qui se battent" (NT). 2 Déclaration Schuman
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]