5,205 matches
-
i au fost migratori de origine germanică care în secolul al V-lea s-au stabilit în Bazinul Pannonic, ajungând și în vestul Transilvaniei, Banat și culoarul Oltului într-o perioadă în care administrația și armata Imperiului Roman își mutase centrul de greutate din "Dacia romană" la sud de Dunăre. În baza unor vestigii arheologice, se presupune că la în zona Apahida s-a aflat o curte
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
vadi și depresiunile de coraziune și deflație. "Fuldji" sunt adâncituri de formă ovală, ce seamănă cu urma uriașă a unei copite de cal. În pustiul Arabiei aceste pustiuri sunt mai adâncite în partea frontală, situată în direcția vântului. "Vadi" sunt culoare alungite, care se extind pe o lungime de câțiva km, amintind de albiile unor râuri. Prin acțiunea de coraziune și deflație, versantul care stă în calea vânturilor dominante este mai abrupt, în timp ce partea opusă are o pantă domoală, permițând chiar
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Prin migrarea avandunei, ca urmare a vânturilor dominante (brizele), în spatele acesteia se formează un nou val de dune, paralel cu primul. Se constituie astfel mai multe șiruri paralele între ele și transversale față de direcția vântului dominant. Între acestea rămân mici culoare alungite, care în Gasconia porta numele de "lette". Prin îndepărtarea de zona de alimentare dunele transversale sunt tot mai puțin alimentate de nisip, și încep să fie fixate de vegetație și degradate de vânturile puternice. Barcanele descrise pentru prima dată
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
față de vânt. Prin alungirea treptată a uneia din proeminențele laterale, sub influența vântului secundar, însă mai violent, barcanele pot trece în lanțuri de dune longitudinale. Acestea au aspectul unor valuri alungite pe zeci de km lungime, separate între ele de culoare depresionare largi. Aceste zone depresionare între dune, formate în cea mai mare parte datorită deflației poartă în Sahara numele de gassi (când au ajuns să scoată la zi roca de bază) sau feidj (când subasmentul stâncos mai este acoperit cu
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
într-o sală care se lărgește . Peștera este orizontală, inactivă, reprezentată printr-o galerie vastă. Slab ornamentată în prezent, (vechile descrieri menționau bogația în concrețiuni, distruse ulterior de vizitatori), peștera impresionează mai ales prin dimensiunile ei. Astfel după 150 m, culoarul lat de peste 20 m are tavanul suspendat la 25 m înalțime. La partea terminală peștera pierde treptat din dimensiuni înfundându-se într-un culoar scurt, după 270 m de la intrare. Podeaua este tapisată cu un strat gros de argilă bogată
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
concrețiuni, distruse ulterior de vizitatori), peștera impresionează mai ales prin dimensiunile ei. Astfel după 150 m, culoarul lat de peste 20 m are tavanul suspendat la 25 m înalțime. La partea terminală peștera pierde treptat din dimensiuni înfundându-se într-un culoar scurt, după 270 m de la intrare. Podeaua este tapisată cu un strat gros de argilă bogată în humus fosfatic, provenit din distrugerea scheletelor de ursus spelaeus. Aici, în acestă peșteră, în cel de-al II-lea Război Mondial, odată cu pătrunderea
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
apărarea Rodnei. Sat situat la 7 km de Sângeorz-Băi, în apropierea confluenței Anieșului cu Someșul Mare. Satul Anieș este situat într-o depresiune intramontană care îi poartă numele, unde masele de aer vestice au influență mai mare, ele înaintând pe culoarul de vale al Someșului Mare, influențând regiunea din punct de vedere climatic. Acest spațiu geografic se desfășoară între coordonatele 24° 49‘ longitudine estică, în est. Pe latitudine, spațiul are o extindere mai mare și anume între coordonatele 47° 37‘ latitudine
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
meridianul 24 grade 56' 20" longitudine estică. Aceasta înseamnă că localitatea se găsește la jumătatea distanței între Ecuator și Polul Nord, în mijlocul zonei temperate, unde nu se resimt căldurile ținuturilor tropicale și nici gerurile prelungite din zona polară. Amplasarea localității în culoarul amintit în imediata apropiere a cumpenei carpatine, a oferit posibilitatea ca în ambele sensuri să se deschidă spre bazinul Someșul Mare și cel al Bistriței Aurii, condiții naturale de circulație, înlesnite de văile urcânde și trecătorile relativ joase, în timp ce în
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
Tudora este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Din punct de vedere geomorfic, teritoriul comunei Tudora aparține Podișului Moldovei, reprezentat prin subdiviziunea Dealul Mare și culoarul Siretului în aval de confluența râului Suceava. Comuna este formată dintr-un singur sat care îi dă și numele: Tudora (fiind o comună monocefală din acest punct de vedere). Teritoriul administrativ al comunei Tudora ocupă o suprafață de 7313 ha
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
partea de est a localității, unde zonele sunt mai înalte. Temperatura medie anuală este de 7,4 grade Celsius. Circulația maselor de aer este determinată de evoluția și poziția în timpul anului a centrilor barici. În partea de vest a satului - culoarul Siretului, circulația este caracteristică zonei de nord-est a țării dar, în partea estică, formele majore de relief și pădurea aduc modificări înseminate ale direcției vânturilor. Pe teritoriul comunei Tudora se află Rezervația naturală de tisă. Arboretul de tisă se întinde
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă. Distanța față de cel mai apropiat
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă. Distanța față de cel mai apropiat oraș, Rupea este de 20
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
nu lipsește din marile ghiduri turistice ale lumii, este cunoscut în lumea întreagă drept castelul lui Dracula, iar multă lume, neavizată, face confuzie între domnitorul Vlad Dracul și Vlad Țepeș. Din punct de vedere geografic, comuna Moieciu este situată în culoarul depresionar Bran-Câmpulung Muscel, care are înălțimea cea mai mare în Pasul Giuvala de pe teritoriul comunei Fundata (1235 m.), culoar depresionar străjuit pe latura sud-estică de Munții Bucegi-Leaota (2504 m) și de Munții Piatra Craiului la vest, supranumiți și „Perla Carpaților
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
lume, neavizată, face confuzie între domnitorul Vlad Dracul și Vlad Țepeș. Din punct de vedere geografic, comuna Moieciu este situată în culoarul depresionar Bran-Câmpulung Muscel, care are înălțimea cea mai mare în Pasul Giuvala de pe teritoriul comunei Fundata (1235 m.), culoar depresionar străjuit pe latura sud-estică de Munții Bucegi-Leaota (2504 m) și de Munții Piatra Craiului la vest, supranumiți și „Perla Carpaților românești”. Aceste masive corespund de altfel cu hotarele comunei Moieciu spre aceste puncte cardinale, unde comuna Moieciu este învecinată
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
Bobota este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Bobota este situată în partea nordică a județului, în zona colinara a Platformei Sălăjene Marginale, la contactul Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei și Piemontul Sălăjean, la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău, si la 23 km față de Șimleu Silvaniei - cel mai apropiat oraș. Relieful predominant este deluros și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Beryd." La fel ca și în cazul altor localități, asta nu înseamnă că el datează doar din acel an, ci doar că atunci, după actualele cercetări istorice a fost atestat documentar. Apropierea de Porolissum, așezarea strategică în zona Porților Meseșului, culoarul principal ce făcea legătura între depresiunea Silvaniei și cele ale Agrijului și Almașului, sunt argumente folosite de cei care afirmă că așezarea este cu mult mai veche. O altă consemnare este din anul 1423 când este pomenit sub denumirea de
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
au ajuns și aici. Primele invazii aparțin gepizilor, stabiliți spre confluența Someșului cu Tisa, în anii 249-473. Hunii, veniți între anii 420-454 au fost alungați de avari, care, începând cu anul 480 au intreprins numeroase incursiuni spre Transilvania, fie pe Culoarul Mureșului, fie pe Poarta Meseșană. Dar tot ei întemeiază și primele formațiuni prestatale. În aceste condiții, cetățile erau distruse sistematic pentru a împiedica o eventuală rezistență a locuitorilor daco-romani, dar terenurile agricole erau în continuare cultivate, iar așezările mici se
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
31 de proprietari nobili de origine maghiară. Satul este iobăgit până în 6 iunie 1848 când are loc desființarea iobăgiei în Transilvania. Satul Căpâlna aparține de comuna Gâlgău. Cu o suprafață de 75,31 km, comuna Gâlgău este așezată în zona Culoarului Someșului, intrând în contact la nord cu Dealurile Ciceului și la sud cu Dealurile Simișna-Gârbou. Comuna are în componență nouă localități: Gâlgău - sat reședință de comună, situat la o distanță de 82 km față de municipiul Zalău, Bârsău Mare, Căpâlna, Chizeni
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
de sud a județului Sălaj și face parte din comuna Românași, care include în teritoriul său administrativ șase localități: Românași, Poarta Sălajului, Ciumărna, Păușa, Romița si Chichișa. Satul Poarta Sălajului este așezat de-a lungul drumului național DN1F cuprins în culoarul european E81, între Cluj și Zalău la o depărtare de 22 km de Zalău, reședința de județ, și 63 km de Cluj. În partea de nord, satul se învecinează cu satul Românași, la est cu Hida, la vest cu Păușa
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
de văi adânci, aici întâlnindu-se următoarele unități de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomină ca suprafață având o altitudine de 325 m, cu un aspect semicircular orientat pe direcția N-E, S-V. Luncile și terasele cuprinse în acest culoar cu o deschizătură maximă de 500-1000 m în zona cuprinsă între Poarta Sălajului-Românași-Păușa reprezintă cele mai bune terenuri agricole. Teritoriul aparține din punct de vedere hidrografic bazinului Someșului, colector principal fiind râul Agrij care are un curs sinuos și o
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Sălaj. Întreaga comună înglobează 7 sate și anume: Surduc "(Szurdok)", Brâglez "(Tótszállás)", Cristolțel "(Kiskeresztes)", Solona "(Szalonnapatak)", Teștioara "(Kőszénbányatelep)", Tihău "(Tihó)" și Turbuța "(Turbóca)". Satul Surduc ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna - Gârbou, Depresiunea Almaș - Agrij și Culmea Prisnelului. Întreaga comună este drenată, în partea de vest și nord-vest, de râul Someș și pârâuri ce izvorăsc din acesta ("Valea Gârboului", "Valea Solonei", "Valea Almașului", "Valea Teștioarei", "Valea Cristolțelului" ș.a.
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
ca în decursul timpului relieful din această parte a podișului să sufere modificări morfologice. Masivul deluros Dragomirna pe care se întinde teritoriul comunei Fântânele este o parte tipică a Podișul Sucevei monoclin cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanta de gresii, nisipuri și argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor, anticiclonul termic de iarnă al Eurasiei (Siberiei), anticiclonul termic Scandinavo-Groenlandez, ciclonul termodinamic al Atlanticului de Nord (islandez), ciclonii termici de iarnă mediteraneeni, ciclonii termici de vară din Asia Mică și Depresiunea Aralo-Caspică. Așezarea comunei între culoarele a doua râuri determina o circulație a aerului pe direcția N-V S-E paralel cu marginea munților, vântul suflând în unele perioade destul de puternic. Sunt cazuri când după ce sufla vântul două-trei zile dinspre N-V, acesta să-și schimbe
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. Cu toate că data întemeierii satelor arondate comunei nu se știe cu exactitate, prima atestare documentară
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu, Panaci (reședința) și Păltiniș. Comuna Panaci este situată în Depresiunea Dornelor , la contactul dintre rama muntoasă formată din Munții Bistriței în latura estica cu pădurile care se desprind din Munții Călimani . Între acestea se află un culoar depresionar creat de Râul Călimănel, care și-a săpat valea pe o linie de fractură care desparte cele două formațiuni. Comuna Panaci se învecinează: - La nord cu Comuna Dorna-Arini - La est Orașul Broșteni - La sud cu Județul Harghita - La vest
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]