5,260 matches
-
arendași] sunt vinovați că ciocoii exploatează pe țărani ! Știi, la noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor” (Răscoala, 1932). Asistăm, În aceste cazuri, la un interesant fenomen de feedback cultural. Stereotipuri de imagologie etnică (de genul celor amintite : „evreul e deștept, dar viclean și pus pe fraudă”) născute În spațiul antisemitismului popular au fost preluate de promotori ai antisemitismului politic, pentru ca ulterior, ușor reformulate, să fie reactivate, ideologizate, multiplicate prin presă și retransmise cu o forță Înzecită În spațiul cultural care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau implicit, trăsături de caracter negative. Un bun exemplu de stereotip (aparent) pozitiv este „proverbiala” inteligență a evreului. „Inteligent - cum doar evreii pot fi”, scria prozatorul Panait Istrati În anii ’20 <endnote id="(723, p. 684)"/>. Exclamații admirative, de genul „Deștept ovreiu’ !” sau „Cap de jidan !” <endnote id="(3, p. 44)"/> erau atât de obișnuite printre neevrei, Încât au fost preluate de evreii Înșiși, În Încercarea de a-și defini propria identitate. Este drept că expresia echivalentă În idiș sau În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cât caracterul speculativ al minții sale, un anume fel, specific, de a aborda și de a rezolva o problemă intelectuală <endnote id="(vezi 568)"/>. De altfel, Înțelepciunea populară evreiască preferă să relativizeze situația, prin proverbe de genul „Evreul de-i deștept e deștept și de-i prost e prost” <endnote id="(300)"/>. Caracterul generalizator al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
speculativ al minții sale, un anume fel, specific, de a aborda și de a rezolva o problemă intelectuală <endnote id="(vezi 568)"/>. De altfel, Înțelepciunea populară evreiască preferă să relativizeze situația, prin proverbe de genul „Evreul de-i deștept e deștept și de-i prost e prost” <endnote id="(300)"/>. Caracterul generalizator al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vacă verde și ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca un evreu” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; „Învățat ca un rabin” <endnote id="(302, p. XLIV)"/> sau „Deștept ca un rabin” (ultimele trei, zicale poloneze) <endnote id="(70, p. 180)"/>. Iosif Iser, Evreu cu cartea (desen, cca 1919-1920) „Maistrul Ruben”, mag și astrolog, personajul lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872), pare să Întrupeze În literatura română un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
excepționali prin destin - destin absolut, destin În stare pură, care, conferindu- le forță și lipsă de măsură, Îi ridică deasupra lor Înșiși și nu le Îngăduie mediocri tatea” <endnote id="(310, pp. 72 și 82)"/>. Astfel, evreul este fie „foarte deștept”, fie „foarte, foarte prost”. „Nici unul din ei nu e prost”, continuă Cioran. „Prostia, Într- adevăr, nu are trecere la ei : aproape toți sunt ageri ; cei care nu-s, câteva rare excepții, nu se opresc În pragul prostiei, ci merg mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
excepții, nu se opresc În pragul prostiei, ci merg mai departe : sunt cei săraci cu duhul” <endnote id="(310, p. 69)"/>. Cu alte cuvinte, nivelul de prostie al evreului prost ar fi mai mare decât nivelul de deșteptăciune al celui deștept. Această forma mentis a generat unele zicale - În cadrul unui folclor mai degrabă urban -, pe care poți avea surpriza să le regăsești chiar și În zilele noastre (În 1998), de exemplu, folosite de un scriitor român, ca un argument serios, Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui folclor mai degrabă urban -, pe care poți avea surpriza să le regăsești chiar și În zilele noastre (În 1998), de exemplu, folosite de un scriitor român, ca un argument serios, Într-o importantă revistă culturală : „Atunci când un evreu este deștept, este deștept cât zece români, dar atunci când este prost, e prost cât o sută de români” <endnote id="(306)"/>. De multe ori, această zicală este utilizată pentru ca, admi țându-se prima constatare, să fie subliniată de fapt cea de-a doua
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai degrabă urban -, pe care poți avea surpriza să le regăsești chiar și În zilele noastre (În 1998), de exemplu, folosite de un scriitor român, ca un argument serios, Într-o importantă revistă culturală : „Atunci când un evreu este deștept, este deștept cât zece români, dar atunci când este prost, e prost cât o sută de români” <endnote id="(306)"/>. De multe ori, această zicală este utilizată pentru ca, admi țându-se prima constatare, să fie subliniată de fapt cea de-a doua. La baza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
glosând pe marginea acestui subiect : „Nu știu cum se Întâmplă - veghez cu strășnicie asupra gândului meu -, dar evreii, printre celelalte neamuri cu care am venit În contact - mă feresc tare să nu cad În părtinire rasială ! -, Îmi par a fi cei mai deștepți Între toți... Însă, iertați-mi constatarea, foarte subiectivă, desigur, și când dai printre evrei de câte-un prost, apoi acela e prost din cale afară, contrabalansând deșteptăciunea celorlalți, ca Într-o blestemată compensație” <endnote id="(638)"/>. Din nou, un stereotip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este un adversar valoros” <endnote id="(424, p. 120)"/>. Așa cum observă Leon Volovici, Emil Cioran Îl elogiază pe evreu ca fiind un „adversar detestabil tocmai pentru forța și calitățile sale excepționale și unice” <endnote id="(67, p. 126)"/>. „Evreul este deștept”, se spune, dar Își folosește această calitate pentru a-i Înșela pe alții, „pentru Gescheft”, pentru a se Îmbogăți. Căci, pentru evrei - zice un proverb german -, „deștept este cel bogat” (Der Reiche ist klug, sagt der Jude) <endnote id="(3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și calitățile sale excepționale și unice” <endnote id="(67, p. 126)"/>. „Evreul este deștept”, se spune, dar Își folosește această calitate pentru a-i Înșela pe alții, „pentru Gescheft”, pentru a se Îmbogăți. Căci, pentru evrei - zice un proverb german -, „deștept este cel bogat” (Der Reiche ist klug, sagt der Jude) <endnote id="(3, p. 67)"/>. Bogat acum, În prezent, pentru că - așa cum susține un proverb popular românesc (atestat În Oltenia) - „Jidanul nu dă nimic nici pe trecut, nici pe viitor, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care latră Nu te mușcă niciodată ? - Știu pruverbul, zice Ițic, Că-l avem și la ovrei, Știu prea bine... dar e vorba Dacă-l știe și Grivei ! <endnote id="(440, p. 64)"/>. Am văzut că, de regulă, evreul este considerat deștept și că, În imaginarul colectiv, acesta este un stereotip foarte puternic și stabil. Or, În cazul snoavelor care ridiculizează frica evreului, el devine brusc naiv, dacă nu chiar prost. Lașitatea proverbială a evreului Îi anulează inteligența proverbială, transformând-o În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cărții”, iar „jidanii răi” sunt „hoardele de aventurieri și escroci internaționali care Îți scot astăzi ochii În numele Regilor David și Solomon” <endnote id="(641)"/>. Oricât de irațională, gândirea care operează cu clișee are logica ei. Dacă - de regulă - „evreul este deștept”, dar - tot de regulă - „Își folosește această abilitate intelectuală pentru a-i Înșela pe cei din jur”, atunci - din nou de regulă - evreul devine „un om rău și necinstit”, adică „jidan”. În limbaj popular, concluzia este simplă : „Jidan bun n-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În anii ’60 să-i numească pe evreii din Uniunea Sovietică „evreii tăcerii” <endnote id="(599)"/>. Creionând portretul-robot al rusului de azi, scriitorul Victor Erofeev enumeră sarcastic câteva stereotipuri din arsenalul antisemitismului rusesc : „toți evreii sunt niște canalii”, ei „sunt deștepți”, sunt „solidari”, conduc lumea prin „Înțelepții sioniști” și, bineînțeles, „beau sângele pruncilor creștini”. „Aversiunea [rușilor] față de evrei” se concretizează prin „pogrom”, conchide Erofeev <endnote id="(878)"/>. Păreau să fie ultimele utilizări ale diversiunii politice numite „acuzația de infanticid ritual”. Europa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiecare cîte o lecție cf. Metodicei mele. Burlacu ștefania a ținut o lecție de istorie literară (Analiza romanului Ion de Liviu Rebreanu) în care a folosit „problematizarea” în viziunea clasică: conținut și formă. (Pe ici-pe colo: problematizare.) Neștian Valeriu - băiat deștept - (revoluționar, dar moderat) m-a amînat mereu pînă... s-au încheiat cursurile. Giurgea Marcel mi-a ținut o lecție de gramatică în manieră modernă: o analiză morfo-sintactică, la ale cărui întrebări din 25 de elevi răspundeau 7-8 constant și peste
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Multe <argumente> puse În hambare>>”. De fapt, se justifica Radu Costache față de precursorii Suzanei GÎdea, „...această măsură de a nu fi transmise a fost luată de tov. Macarie Florin, secretar al Comitetului orășenesc de partid”, probabil, cred eu, mult mai „deștept” și mai punitiv decât cel Împuternicit s-o facă. Cea de-a doua măsură luată de corectorul politic, nu prea am Înțeles la ce se referea și mai ales de ce a și interzis-o din programele stației de radioficare. Iată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răsputeri Împotriva amestecului oricărei țări străine În problemele interne ale României. Interesant rămâne, totuși, modul de abordare a problemei câștigării independenței din punctul de vedere al „internaționaliștilor” noștri. Jalnici, de altfel, dacă mai Întâi n-ar fi fost josnici. Alt deștept, cenzorul, cu procură de la partid pentru corectarea deșteptăciunilor altora, și-a motivat drastica intervenție astfel: „1) Regimul burghezo-moșieresc nu a fost instalat după 1877, cum susține autorul, ci cu mulți ani mai Înainte. După cum se știe, coaliția burghezo-moșierească și-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care Își exprimase liber unele gânduri și idei, fapt interzis complet pe atunci când unul gândea pentru 20 de milioane iar ceilalți trebuiau să-și Înghită sarmaua din gât cu nodurile neputinței de a mai corecta câte ceva. Iată toată intervenția vreunui deștept cu diplomă de la academia „Ștefan Gheorghiu”: „În interviul pe tema poeziei patriotice, acordat de Simion Bărbulescu, profesor de limbă și literatură română, se releva editarea În exclusivitate a unor volume de poezie patriotică și existența unei edituri specializate pentru acest
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vestică oamenii sunt modelați printr un spirit de competitivitate permanent: în obținerea unui post bun, în menținerea unui post bun, în a avea mașina cea mai cool, hainele cele mai cool, vacanțele cele mai cool, în a fi cel mai deștept...prea puțin am văzut în România, chiar mai puțin decât în Anglia, oameni liniștiți în ei înșiși, acceptând ceea ce sunt, apreciind secundele timpului și mulțumind lui Dumnezeu pentru frumusețile vieții. Fericirea a devenit atât de mult definită de factori externi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
văr manelist, cam așa ar trebui să arate individul.) De la primele cuvinte pe care le-a schimbat cu grănicerii ( De unde și încotro ? De afară înăuntru. ), un lucru a fost clar : de mult n-a mai apărut pe ecranele noastre un deștept atît de antipatic lipsit de umor și plin de figuri ca Păcală ăsta. Mai precis, de pe vremea lui tac su eroul primului Păcală (1974), interpretat de Sebastian Papaiani. Ceea ce-mi amintește că mai am o veste proastă : s-a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în jur de 40-45 de ani, că sînt oameni sofisticați : ce probleme sînt astea ? Nu sînt probleme de telenovelă pe alea (boli, condiții sociale diferite etc.) le pot înțelege. Sînt probleme de sitcom tratate solemn, umflate. Dacă reputația de serial deștept pe care și-a cucerit-o Sex and the City are vreo explicație, din această versiune cinematografică nu se înțelege care ar fi aia. Filmul n-are umor, are un set de tehnici pavloviene de provocare a rîsului (unul dintre
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a încetat să mai fie o expresie a condiției contemporane. Așa, e doar o glosă și un exercițiu de decorațiune retro. Probabil că îi nedreptățesc pe Coeni insistînd pe academismul lor. Pastișele lor sînt în primul rînd niște jocuri mai deștepte și mai culte decît 95 la sută din ceea ce se mai face în cinemaul american. Dar aș vrea să însemne mai mult. Cele mai multe dintre filmele Coenilor lasă o impresie cool, dar aș vrea ca, măcar o dată, să nu-i mai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu toxicomania și cu obezitatea, dar, dacă e să e luăm după ce ne raportează orice cameră de filmat, există ceva blînd în natura lui, ceva ce nu pare să fi fost atins de corupție. Dimpotrivă, Kusturica pare corupt. Prost sau deștept, a avut cîndva talent (nu era un simplu imitator balcanic al lui Fellini, așa cum Horațiu Mălăele, în Nunta mută, e un simplu imitator al amîndurora ; imaginile lui erau în același timp felliniene și noi), dar în ultimul lui film de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Ca să spuneți drept Cum am încercat Și am tot luptat Suflete s-adun Pentru Domnul bun Și să fie-n turmă Numai voie bună. Însă tot mereu M-am lovit din greu De-ncăpățânare; Dă-mi Doamne răbdare! Sunt băiat deștept Și nu o să plec Nici acum, nici altădată Vă promit; nu vă las baltă! Și dacă-și doresc Să vă părăsesc Le voi zice Ce nu am zis nimănui Puneți-vă pofta-n ...cui!! Și așa deodată Se termină a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]