11,536 matches
-
juridice de pe teritoriul României. Organizarea statisticii oficiale în România se întemeiază pe următoarele principii<footnote Legea nr. 211/2010 privind modificarea și completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România, nr. 226/2009. footnote>: a) independența profesională - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod independent, în special în ceea ce privește alegerea tehnicilor, a definițiilor, a metodologiilor și a surselor care urmează să fie utilizate, precum și a momentului și a conținutului tuturor formelor de difuzare, în lipsa oricărei presiuni din partea unor grupuri
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
în lipsa oricărei presiuni din partea unor grupuri politice sau de interese ori din partea autorităților naționale sau comunitare, fără a aduce atingere cerințelor instituționale, cum ar fi dispozițiile bugetare privind instituțiile comunitare sau naționale ori definirea necesităților statistice; b) imparțialitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod neutru, iar toți utilizatorii trebuie să beneficieze de tratament egal; c) obiectivitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod sistematic, fiabil și just; acest principiu implică utilizarea de standarde profesionale și etice
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
instituționale, cum ar fi dispozițiile bugetare privind instituțiile comunitare sau naționale ori definirea necesităților statistice; b) imparțialitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod neutru, iar toți utilizatorii trebuie să beneficieze de tratament egal; c) obiectivitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod sistematic, fiabil și just; acest principiu implică utilizarea de standarde profesionale și etice și transparența politicilor și practicilor urmate față de utilizatori și de respondenții la anchetă; d) fiabilitate - statisticile trebuie să măsoare, cât mai
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
model timpuriu, care a caracterizat fertilitatea românească o lungă perioadă, spre un model tardiv, specific țărilor europene. Considerăm totodată că, alături de degradarea nivelului de trai din România în ultimii ani, la scăderea fertilității au contribuit și factori specifici țărilor europene dezvoltate: emanciparea femeii și participarea în proporție mai mare a acesteia la activități economice în afara gospodăriei, creșterea duratei și nivelului educației, mobilitatea socială în creștere etc. Al doilea factor principal care a determinat scăderea populației (mai ales după 1992) a fost
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
perioadă de 40 de ani (1970-2010) a evidențiat faptul că majoritatea țărilor au înregistrat progrese. Calea progresului a fost însă diferită, mai ales pentru o serie de țări în curs de dezvoltare, care au înregistrat progrese mai rapide, similare țărilor dezvoltate, în domeniul educației și sănătății și mai puțin în cazul veniturilor. Calculat potrivit noii metodologii din 2010, IDU în România a înregistrat o creștere însemnată, de la 0,688 în 1990, la 0,767 în 2010, nivel ce plasează țara noastră
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
autist, să învîrtă placa toleranței, a multiculturalismului, a corectitudinii politice, într-un cerc vicios pe care nu-l pot sparge, întrucît s-au blindat masiv cu discursuri demagogice și o birocrație sufocantă. Individual însă, liderii mai curajoși ai țărilor mai dezvoltate au ieșit rînd pe rînd la rampă pentru a recunoaște, oficial și public, eșecul unui sistem de gîndire și de integrare etnico-socială. Mai întîi, a fost Angela Merkel, care i-a surprins pe toți, în 2010, cu declarația ei fără
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din vechiul ritm al societăților preindustriale; tocmai de aceea Debord îl numește "timp pseudociclic", un timp "al consumului supraviețuirii economice moderne, supraviețuire sporită, în care viața cotidiană rămâne privată de decizie și supusă, nu ordinii naturale ca odinioară, ci pseudonaturii dezvoltate în munca alienată"368. Baudrillard preferă să-l numească "mecanism funcțional", din cauza lipsei momentelor naturale semnificative care să se succeadă într-un ritm ciclic. Acest timp transformat de către industrie este investit cu pseudovalori și este la rândul său o marfă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a făcut înainte corp comun. Relația dintre primele sale lucrări și teoriile Școlii de la Frankfurt a fost, de asemenea, intens discutată. Kellner, de pildă, consideră că analizele gânditorului francez sunt mai pesimiste decât cele ale reprezentanților Școlii, însă teoria consumului dezvoltată de Baudrillard este "mai activă", în sensul în care consumul reprezintă o manipulare activă a semnelor, spre deosebire de teoria consumului portretizată de Școala de la Frankfurt, care este văzut sub semnul unui mod pasiv al integrării sociale. Cu toate acestea, Kellner subliniază
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
geniu malițios", rău (malin génie) este lecturată așadar în subtext ca o trimitere voluntară la Descartes și la asocierea cu filosofia sa. Anthony King consideră astfel teoria hiperrealului ca fiind "blocată" într-un cadru demodat, care nu aplică și direcțiile dezvoltate, de pildă, de cotitura lingvistică; astfel, hiperrealul s-ar fundamenta pe un concept de cultură în care cunoașterea se obține prin referirea la o realitate externă, în locul unui concept de cultură autoreferențial, care se raportează la propriile sale discursuri decât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de penser", Le Nouvel Observateur, 25 septembrie 1997, p. 121). Sokal și Bricmont resping această justificare, argumentând că nu toți gânditorii francezi optează pentru stil în defavoarea clarității, la fel cum postmodernismul nu este doar un fenomen francez, ci se regăsește dezvoltat și în America, de exemplu, astfel încât justificarea pe baza unor trăsături specifice culturii franceze li se pare de neacceptat. 335 Chris Rojek, Bryan S. Turner (eds.), Forget Baudrillard?, p. XVI. 336 Richard J. Lane, Jean Baudrillard, Routledge, London and New York
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Înguste ia elementele cu Întoarceri În ax longitudinal, ceea ce favorizează efectarea lor extrem de rapid, deci pe o porțiune foarte scurtă a mișcării (practic În stând pe mâini). - Și ultima, dar nu ca importanță, folosirea tuturor mijloacelor pentrua prezenta gimnaste armonios dezvoltate, frumoase, ușoare, cu o mobilitate completa, caracteristici care dau senzația de ușurință, eleganță si „clasă". POSTFAȚĂ Am „comis" În sfârșit, o carte mică, Închinată celor mai tineri și serioși copii, care fac performanță sportivă. Și ce performanță. Și această performanță
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
domeniile), vor beneficia de avantajele democrației, ale Sistemului capitalist, și de ajutorul Uniunii Europene, urmând ca să se dezvolte susținut din punct de vedere economic și social, astfel că vor atinge În perspectivă standardul de viață al Europei Occidentale, din Țările Dezvoltate. A fost desigur o păcăleală, o capcana foarte subtilă și convingătoare, În care au căzut Țările din fostul lagăr socialist... Am văzut Însă, În cazul României (care este și cazul tuturor țărilor foste socialiste) că după ce am trecut de la Socialism
ADEVĂRATA PROBLEMĂ A IEȘIRII ROMÂNIEI ȘI A POPORULUI ROMÂN DIN ACEASTĂ CRIZĂ FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1541]
-
în cea mai mare parte prin difuziune (~ 300 ml/100g/min). Structura peretelui capilarelor Peretele capilar este alcătuit dintr-un epiteliu unistratificat pavimentos (celule plate așezate pe o membrană bazală). Fața luminală (vasculară) a endoteliului capilar prezintă un glicokalix membranar dezvoltat (un strat de polizaharide gros de 50 nm, ce se continuă și la nivelul porilor transcelulari). Această căptușeală glicoproteică are efect asupra permeabilității peretelui capilar, conținutului veziculelor de pinocitoză, precum și asupra hemodinamicii capilare. Ea deține de asemeni un rol proeminent
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
2 mm Hg (datorită compresiei tisulare asupra vaselor limfatice). Creșteri de presiune interstițială sunt determinate de creșteri ale presiunii capilare, ale permeabilității peretelui capilar, ale presiunii coloidosmotice interstițiale, precum și de scăderea acesteia intracapilar. Vasele limfatice acționează ca pompe segmentare (presiunea dezvoltată este de până la 25-50 mm Hg), pe baza contracției mușchiului neted parietal (miogenă, determinată de distensie) și a valvelor prezente (la distanțe de câțiva mm în vasele mari și chiar mai aproape în cele mici). Contracția segmentară a vaselor limfatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
există o deficiență de sodiu. La om, apetitul hedonic este foarte important - un individ mediu consumă zilnic 10-15 grame de sare, deși i-ar fi suficient 0,5 grame. Pe de altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cei din urmă fiind bine remunerați conduc la majorarea cererii la bunurile de consum. Pornind de la ideea lui K.Marx În ceea ce privește implementarea activă a noilor tehnologii, putem evidenția că acest proces și-a găsit continuitatea sa În economia țărilor Înalt dezvoltate. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii economice neoclasice au fost analizați de reprezentantul doctrinei economice neoclasice A. Marshal, În monografia sa Principiile economiei politice (1890). Perfecțiunea funcționării pieței de capital constă În faptul că În toate centrele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cumpărată ar fi fost, alternativ, Închisă sau dacă, În general, performanțele sale sunt Îmbunătățite În urma investiției străine. Chiar și afara unor astfel de prezumții, sumele care provin din vânzarea către investitorul străin pot fi reinvestite În țara-gazdă. Dacă În țările dezvoltate, cea mai mare parte a ISD o constituie preluările de firme - În 1993, În SUA, aproximativ 90% din fluxurile de ISD au Îmbrăcat această forma - În țările În dezvoltare ponderea acestora este mai redusă, fie pe fondul unor restricții care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
monopol este mai mare În cazurile În care investițiile străine directe sunt efectuate pe orizontală În ramurile intensive, În cunoștințe tehnologice, manageriale și de marketing. Cunoștințele sunt acumulate În urma organizări cercetărilor de dezvoltare. Cercetările sunt mai intens organizate În țările dezvoltate. Astfel, devine clar de ce majoritatea firmelor transnaționale, cărora le aparține o pondere Înaltă În volumul anual al investițiilor străine, sunt de origine din țările dezvoltate. Viziunea unidimensională a lui Hymer asupra firmelor transnaționale - În sensul că acestea ar avea drept
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Cunoștințele sunt acumulate În urma organizări cercetărilor de dezvoltare. Cercetările sunt mai intens organizate În țările dezvoltate. Astfel, devine clar de ce majoritatea firmelor transnaționale, cărora le aparține o pondere Înaltă În volumul anual al investițiilor străine, sunt de origine din țările dezvoltate. Viziunea unidimensională a lui Hymer asupra firmelor transnaționale - În sensul că acestea ar avea drept unică motivație dobîndirea rentei de monopol - a alimentat un puternic curent de opinie Împotriva transnaționalelor și a fundamentat politici excesive de control și reglementare a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
după Porter, o creștere prea accentuată a ISD receptate poate constitui simptomul unui declin de competitivitate. Transformarea S.U.A. În principalul receptor de ISD În cadrul triadei a fost interpretată ca reflectînd tocmai parcurgerea unei astfel de perioade. De regulă, Însă țările dezvoltate, cu un nivel Înalt de competitivitate, au și cel mai Înalt nivel de generare și de primire a investițiilor străine. În unele țări ori În unele domenii, pot fi Înregistrate și cazuri de dezinvestire de activitate, adică de punere capăt
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
exporturilor mondiale de bunuri materiale și servicii comercializabile de circa 4 000 miliarde dolari . Distribuția ISD atrase pe grupe de țări a cunoscut În perioada 1986-2001 câteva mutații esențiale: Marea majoritate a influxurilor de I.S.D. s-a orientat spre țările dezvoltate, deși ponderea acestora a scăzut, dar cu ample oscilații; În rândul acestora remarcăm creșterea ponderii U.E. și scăderea ponderii S.U.A., În timp ce Japonia se menține la un nivel foarte scăzut. Țările În dezvoltare au Înregistrat o pondere În creștere, dar distribuită
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
scăzut. Țările În dezvoltare au Înregistrat o pondere În creștere, dar distribuită În favoarea Asiei și Pacificului și a Americii Latine, În timp ce Africa rămâne În coada clasamentului. Ponderea Europei Centrale și de Est a fost În creștere. Țările cele mai slab dezvoltate ale lumii abia dacă reușesc să atragă 0,5% din volumul de I.S.D. globale. Al treilea val care se realizează În zilele noastre și se caracterizează prin creșterea continuă a fluxurilor de investiții. Astfel, În anul 2000 stocul mondial de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
2002 (3,1%) și În 2003 (4,1%), atingînd În 2004 una din cele mai mari rate de creștere Înregistrate din anul 1987 de 5,1%. Această sporire a PIB s-a datorat ritmurilor de creștere Înregistrate În principalele țări dezvoltate precum: Marea Britanie (3,1% În 2004 față de 2,2% În 2003), SUA , UNCTAD World Investement Report 2007, Transnational Corporations, Extractive Industries and Development, UNCTAD (4,1% În 2004 față de 3,0% În 2003) și noile țări-membre ale U.E. (4,9
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
2004, iar Încrederea consumatorilor (Consumer Confidence Indicator) și a cercurilor de afaceri (Industrial Confidence Indicator) a sporit. 4. Printre cei mai semnificativi factori de ordin microeconomic care au contribuit la sporirea ISD, a fost creșterea profitabilității corporative În cele mai dezvoltate economii, În urma ratelor Înalte de creștere a PIB-ului și a procesului de consolidare și restructurare a afacerilor 55. Astfel, profiturile Înalte și condițiile. Astfel, de exemplu, profiturile nete ale firmelor nipone au Înregistrat creșteri record la sfîrșitul anului fiscal
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
2003. Geografia intrărilor de ISD ne permite să analizăm nivelul de integrare a țărilor receptoare În procesul de globalizare a economiei mondiale, iar geografia ieșirilor de ISD ne arată care țări controlează și gestionează repartizarea globală a acestor investiții. Țările dezvoltate recepționează ¾ din aporturile mondiale, astfel rămân principala sursă și destinație a ISD. Fuziunile și achizițiile internaționale rămân concentrate În țările dezvoltate reprezintă principalul generator al acestor investiții. Fenomenul de concentrare la nivelul statelor dezvoltate este una din principalele caracteristici ale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]