9,274 matches
-
copii... Nu pot să-i las așa cu buza umflată și îmi plimb ochii peste toate desenele, împărțind laude în stânga și în dreapta...Limbile lor se dezleagă ca prin minune. Purtăm o discuție mult prea amicală... -Știi de ce te iubim noi, domnișoara? Și răspunsurile vin în avalanșă, din toate părțile: -Pentru că ne ești simpatică... -Tu nu strigi tot timpul la noi...doar când te supărăm prea tare... -Fără tine nu am ști multe lucruri... Încerc să închei și le zic: -Totul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mi i-a încredințat să-i scot în bătaia suavă a soarelui de primăvară...Mulți se vor întoarce spre mine cu gândul, chiar dacă au copii mai mari decât ai mei...eu în mintea lor am rămas și o să rămân mereu domnișoara ... Catedrala sufletului meu Mă-ndrept spre tine pe cărări neumblate. Îmi frâng hainele în povârnișul dușmănos al stâncilor neatinse.Înalț strigătul războinic: -Hei, munților! Mă dor încheieturile roase în a voastră piatră! Mă tulbură ochii goi ai izvoarelor din adâncul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
meu tocmai Încolțise o speranță. Dacă era cine credeam eu că e... ― Categoric, i-am zis Biancăi. Mi-am lăsat capul În poala Biancăi, sperând să ies astfel din raza privirii profesoarei. ― Alo, am spus În șoaptă. ― Bună! Caut o domnișoară frumoasă caremi datorează niște bani. Am nimerit bine? Am răsuflat bucuroasă. Era vocea lui. ― Tu ce crezi? am Întrebat Încet. ― De ce vorbești În șoaptă? Întrebă el. Dacă e cumva o tehnică de seducție, să știi că-mi place. Am pufnit
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
să descoperi că ai crescut la două minute depărtare sau că ai fost la aceeași școală sau că l-ai cunoscut pe celălalt când aveai unsprezece ani, într-o vacanță de vară petrecută la Tramore sau că mama ta fusese domnișoara de onoare a mamei lui și invers sau că fratele lui mai mare ieșise cu sora ta mai mare sau că atunci când familia ta și-a pierdut cățelul, familia celuilalt l-a găsit și l-a adus înapoi sau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
odată, mi-a devenit simpatic. Cu toate că arăta ca un boxer și, ceea ce era și mai rău, își purta părul scurt și cârlionțat după moda împăraților romani. Fata e aici pentru droguri, nu pentru mâncare! Așa că termină! A, îmi cer scuze, domnișoară! Scuzele lui Sadie păreau sincere. Dar sunteți așa de slabă, încât am presupus că faceți parte din brigada ălora care nu mănâncă și care-mi toacă mie nervii. Dac-ar ști ce-i aia să mori de foame, ar înceta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mi-a zis el ca un profesor sever, descheindu-mi pardesiul Diana Rigg, ești udă până la piele! — Nu, Luke, am protestat eu fără prea multă forță, fiindcă simțeam că sunt pe punctul să leșin. Să nu mai aud nici un cuvânt, domnișoară, a insistat el desfăcându-mi haina dintr-o singură mișcare și trăgându-mi-o de pe umeri. —Luke, mă simt cam..., am mai făcut eu o încercare. — Vrei să mori? s-a apucat el să-mi explice. Rachel Walsh, o să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și a regretatului Charles Truman din Iowa City, Iowa, și Randall Pearson Cox III, fiul lui Lucille și al lui Randall Cox II din Palm Beach, Florida, urmează să se căsătorească azi, la biserica episcopală St. James din New York City. Domnișoara Truman, 27 de ani, este editor la Grant Books. A absolvit, summa cum laude, universitatea Princeton, cu o specializare în limba și literatura engleză. Mama ei este pictoriță, iar regretatul ei tată a fost poet în rezidență și profesor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
care să semene cât de cât cu un tort de nuntă. Am stat în jurul mesei celei mari din bucătărie și ne-am înfipt degetele în crema împrăștiată peste tot. — Începi să te simți agitată, Bea? a întrebat-o una dintre domnișoarele de onoare. Îmi amintesc că Bea n-a făcut altceva decât să ridice din umeri și să se mai înfrupte o dată din cremă. — Emoționată, da. Agitată, nu, a răspuns ea cu sinceritate. Mă gândesc la propriul meu tort de nuntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să scape basma curată. Harry și-a așezat o mână, plin de afecțiune, pe umărul lui Bea, apoi a scos un fel de urlet scurt de lup către mine. — Atenție, bărbați ai New York-ului - s-a aplecat să mă pupe - Domnișoara Truman a ieșit, din nou, pe piață. Notă adițională: îl ador, ador, ador pe Harry. E una dintre cele mai neostentative, inteligente și haioase ființe din câte am cunoscut. E unul dintre acei bărbați care te fac să zâmbești doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
o viață întreagă, orice vrei tu. — Bine, a concluzionat el, sărutându-mă din nou. Apoi a deschis portiera mașinii lui elegante de oraș și mi-a indicat, galant, să mă îndes înăuntru. — Freddy, te rog s-o duci acasă pe domnișoara Truman, apoi vino să mă iei de la birou pe la două și jumătate, l-a instruit el pe șofer. OK, deci poate că într-adevăr avea de lucru. Era o situație ușor cam nebunească, dar o persoană care era atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Choo cu cristale încastrate în toc! A urmat o pauză. — Bine, draga mea. Doamne. Ce făcuse biata femeie ca să merite o astfel de zgâtie hidoasă în calitate de fiică? Mama și-a dat ochii peste cap, ca un ecou al sentimentelor mele. — Domnișoară Truman? Am câteva modele care v-ar putea plăcea. Vânzătoarea a tras perdeaua de tafta. În brațe avea mai multe rochii, toate foarte elaborate și cu broderii. Lucille s-a strecurat în camera de probă, în spatele ei, frecându-și palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
sprâncenată, rahat cu ochi ce ești, a pufnit Vivian, smulgând microfonul din mâna lui Luke. Oricum, nu mai făceai față, Claire. Din prima zi, ai fost o proastă investiție. Aceia dintre voi care se gândesc, poate, s-o angajeze pe domnișoara Truman, considerați-vă avertizați! Vivian și-a aruncat pe spate coama blond-roșiatică și a râs cu răutate. Preț de-o secundă, am simțit o dorință nebună să urlu și eu la ea. Nu voiam s-o las pe Vivian să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
că nu prea știu. Pur și simplu nu pot să-mi asum răspunderea să vă furnizez de capul meu asemenea informații interne... Femeia se întrerupse. Inspectorul Flint se holba la ea cu o expresie absolut îngrozitoare pe chip. — Ei bine, domnișoară, zise în cele din urmă Flint, dacă tot am ajuns la subiectul informațiilor interne, poate că v-ar interesa să aflați că interiorul plăcintelor cu carne de porc pe care le produceți are mari șanse să constituie informații interne. Informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
aminte cum debuta descrierea secolului zece? Ți-aduci aminte, bineînțeles. „Priviți, începe un veac nou, veacul numit de fier datorită asprimii sale nefaste, de plumb, datorită răutății ce abundă și întunecat, din lipsă de autori...“ Tolea o privea fix pe domnișoara Gina, așteptând confirmarea, bucuros că poate angaja o discuție amicală cu o atât de instruită ascultătoare... Zâmbetul ei parșiv era un bun stimulent pentru sfidătoarele sale prelegeri. Dar nemaipomenitul Gerbert, papa Silvestru, ce zici de el? Ideea imperială și cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
înaltă. Masă lungă, festivă, acoperită cu damasc. Opt tacâmuri strălucitoare, trei față în față, pe laturile lungi, și câte unul la capăt. Mesenii sunt încă în camerele lor, unde așteaptă, de multe ore,apariția capului familiei. Sonia în budoarul de domnișoară cu mărețul ei Matus, uriașul șchiop. Tolea lipit deradio, ascultând Londra, Mircea Claudiu aplecat peste căpșorul glacialei Astrid, să verifice lista cumpărăturilor pentru nuntă. În sufragerie, doar Dida, neliniștită de neobișnuita întârziere a atât de punctualului soț. Alarmată, bănuind ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
care asistase cu o seară înainte. Așteptând, crispată, gata să vorbească, despre ce? Despre legenda căsătoriei ei cu Marcu Vancea? De clipa când el amuțise, orbit, de apariția andaluză, cu ochii de bitum și obrazul prelung, de marmură albă? Zvelta domnișoară săgetase incurabil, prin simpla apariție, inima bărbatului care își încheiase de mult stagiatura erotică. Apoi, fuga, Parisul, mansarda, nebuniile, sărăcia, biblioteca, doctoratul la Sorbona, întoarcerea, primul copil, momentul când ilustrul cărturar a decis să devină proprietarul unui depozit de vinuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pe nări flăcări și ghirlande, își perfecționa acrobațiile, glumele în doi peri, calambururile, mojiciile simpatice, poantele neglijente, arogante. O întâlnise cândva pe stradă, ce faci Irina, parcă așa te cheamă, chiar așa dom’ profesor, nu bănuiam că îmi rețineți numele. Domnișoara aproape arhitectă Irina Ira îl urmase câțiva pași, destui, pe o stradă la stânga, încă una, fierbând de furie. Tânărul profesor Anatol Dominic Vancea Voinov, maestrul snob al rebelilor de provincie, un fel de ciudățenie clasicizată a orășelului!... Nu era nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
câtă putere și cât curaj îți vor trebui în strâmtoarea asta. M-ai dorit, dar nu destul. Deși m-ai dorit aprig, adesea, copilărește. N-ai perseverat... Șampania, pulpițele dansatoarelor, glumele porcoase... zău așa, puteai deveni textierul cabaretului! Mătușile si domnișoarele te alintau, erai frumușel, zău așa. Flușturatic, isteț. Har? Har am doar eu, dar ai fi gasit artificiul care să simuleze harul. Textier la cabaretul Levcenco! Sau cabaretul ATOMICA sau clubul PĂSĂRICA. Un rege, un gigant! Ca mine, Giganta... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
catedră, deschis. Musiu măscărici profesorul reapare după-amiaza... oho! Pe strada principală, în holul cinematografului, pe umbritele poteci coborând spre râu, oriunde și peste tot, TOLEA: centrul publicului puber. Târând după el, de-a valma, nătăfleți și premianți, puștime, și chiar domnișoare. Turuie, povestește, schimbându-și vocea și adjectivele. Cum organizau, cică, studenții din Capitală retragerea din local, după epuizarea beției, fără să plătească, ce s-a mai întâmplat anul trecut, sanchi, la festivalul de jazz Newport, care e drogul preferat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
închide stagiunea mai devreme, ca să nu... — Ei, acum ne luăm după toate zvonurile! E o piesă care rezistă de o sută de ani, o să existe cât o fi țara asta, trista noastră țărișoară veselă. Cine interzice piesa asta, interzice țara, domnișoară. Nu putem crede toate zvonurile. Ne luăm după toate aceste... cum să fie ultima, cum ocazie pierdută? Nicidecum. Piesa, vreau să zic, e clasică. Clasică, domnișoară! — Tocmai! Aglomerație de public, domnule... și nu mă rețineți, am treabă. V-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o fi țara asta, trista noastră țărișoară veselă. Cine interzice piesa asta, interzice țara, domnișoară. Nu putem crede toate zvonurile. Ne luăm după toate aceste... cum să fie ultima, cum ocazie pierdută? Nicidecum. Piesa, vreau să zic, e clasică. Clasică, domnișoară! — Tocmai! Aglomerație de public, domnule... și nu mă rețineți, am treabă. V-am spus: nu avem bilete. Regret, nu pot face nimic. Aveți ghinion, regret... Spectatorul nu se mișcă de la ghișeu. Casierița îl ignora, pregătită să-i reteze orice nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o jenă agitată și stânjenită. La masă nu scoate un cuvânt despre întâmplările din noaptea precedentă, iar eu mă abțin de la întrebări, oricât aș fi de curios să aud versiunea lui. Mă întreb dacă s-a îndrăgostit de înflăcărata noastră domnișoară C. sau intenționează să o catalogheze drept o aventură de-o noapte? E sex și nimic altceva decât sex, sau în ecuația aceasta intră și ceva sentimente? După masă, Lucy pleacă odată cu Stanley, să se plimbe cu mașina și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
la mine. —E doar un prieten, spun încet. Doamne, sunt atât de obosită. Dacă nu mă întind acum, cred că o să mor. Vorbim peste câteva ore. Mă duc sus și mama țipă după mine: — Nu lași valiza aia pe hol, domnișoară, și cum rămâne cu florile? Cine o să le pună în apă? — Vrei să faci tu asta, mamă? o implor eu. Te pricepi de minune la chestii din astea. Sincer, chiar nu mai am energie să fac nimic în afară de a-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mă creadă vreo puritană, așa că mă înfășor într-un prosop și deschid ușa. Adam stă acolo gol, ca un zeu grec, arătând ridicol de sexy. Sunt foarte jenată și nu știu în ce parte să mă uit. Înapoi la duș, domnișoară, ordonă el, iar eu mă supun. Ia săpunul, mă acoperă cu spumă și facem iar dragoste, dar refuz să-l sărut. Doamne, știți cât aș plăti pentru o pastă și o periuță de dinți? La micul dejun, sala de mese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să mă ia pur și simplu pe sus. Vreau un cutremur sau... nu știu, un vârtej... ceva palpitant. Câteodată simt așa, că există o viață complet nouă și trepidantă care mă așteaptă undeva, și dacă aș putea să... — Scuzați-mă, domnișoară... — Poftim ? Ridic ochii absentă. Ce e ? Stewardesa cu spic Îmi surâde larg. — Am aterizat. Mă uit la ea ca la nebuni. — Am aterizat ? Nu Înțeleg nimic. Cum să aterizăm ? Mă uit În jur - și, așa e, avionul nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]