6,873 matches
-
și-a dat seama că nu va scăpa de fratele său și a căzut la înțelegere cu acesta să domnească împreună. Această asociere la domnie a fost considerată ca un moment de criză feudală, Moldova fiind împărțită în două, Iliaș domnind peste partea de nord a țării, cu scaunul la Suceava, iar Ștefan peste partea de sud a Moldovei. “Moldova se împărți deci în două; fiecare domn avu cancelaria lui, dregătorii lui, veniturile lui”, conchidea succint C. C. Giurescu. Ni s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca o ocină, ca o moștenire personală, a cărei soartă depindea de bunul plac al domnului. Așa va proceda și Petru al II-lea. Din septembrie 1442 și până în 1443, s-au păstrat 17 privilegii date numai de Ștefan, care domnea acum singur. Din martie 1443, apare ca asociat la domnie Petru, fratele lui Ștefan. La 26 aprilie 1444, Petru care se refugiase, probabil, în Transilvania, vine cu ajutor de la unguri, are loc o confruntare între cei doi frați, ca până la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Din martie 1443, apare ca asociat la domnie Petru, fratele lui Ștefan. La 26 aprilie 1444, Petru care se refugiase, probabil, în Transilvania, vine cu ajutor de la unguri, are loc o confruntare între cei doi frați, ca până la urmă, să domnească împreună până la 5 aprilie 1445. Roman, fiul lui Iliaș, vine și el cu ajutor polon, îl înfrânge pe unchiul său Ștefan și-i taie capul la 13 iulie 1447. Petru vine și el cu ajutor de la Iancu de Hunedoara cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care îl dă Ștefan în 1435, înainte de a începe luptele cu Iliaș, apar 14 boieri, care făcuseră parte din Sfatul Domnesc și până la această dată, majoritatea fuseseră sfetnicii lui Alexandru cel Bun. Din momentul în care Iliaș și Ștefan domnesc împreună, există un singur Sfat, în care se regăsesc boieri, care făcuseră parte din Sfatul lui Ștefan, dar și din Sfatul lui Iliaș. În primul document dat de Ștefan, la 6 martie 1443, după ce îl înlăturase pe fratele său, figurează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lungă listă de martori. Probabil că domnul ținea să arate regelui polon că, pe lângă el rămăseseră cei mai de seamă boieri ai țării. În listă figura și Porcu, vistiernicul doamnei, cel ce va ajunge ceașnic în 1445. În alcătuirea Sfatului Domnesc între anii 1432-1447 intră aceeași boieri. Ultimele documente date de Ștefan nu cuprind Sfatul Domnesc. Primul document dat de Petru voievod, fratele lui Ștefan, care-l asociase la domnie, este din 22 august 1447 și nu are Sfat. În următorul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și nu are Sfat. În următorul privilegiu, dat la 18 februarie 1448, de către Roman voievod sunt menționați 9 boieri, dintre care numai doi, Manoil cel Mare și Șteful Jumătate figurează în Sfatul Domnesc de dinainte de 1447. Din 5 aprilie 1448, domnea Petru și, în documentul din 23 aprilie 1448, în care este menționat Sfatul Domnesc, apar boierii care făcuseră parte din Sfatul lui Ștefan Voievod: Neagoe logofăt, Petru Hudici, Duma al lui Brae, Bratul cel Mare, prezent în Sfatul Domnesc din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al II-lea să ia domnia în 1449. El îl înfrânge pe Alexăndrel la Tămășeni, la 12 octombrie 1449 “și a omorât o mulțime din panii [boierii] lui: Oancea logofăt, Costea Andronic și mulți alții au fost omorâți”. Bogdan a domnit doi ani, din octombrie 1449 până în octombrie 1451. Primele trei privilegii date de el nu cuprind Sfatul Domnesc. Din cele opt documente câte s-au păstrat de la Bogdan, cel de-al patrulea, din 13 iunie 1451, este singurul în care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
patru sate. Am v[yut mai sus că cel care pierde procesul este Crasnăș postelnicul, adică un dregător din Sfatul Domnesc, care deține o dregătorie de taină, de poliție, cum ar fi azi, și din 1458 el figurase în Sfatul Domnesc tot într-o dregătorie de mare încredere, aceea de ceasnic (paharnic), cel care gusta din băutura domnului, să nu fie cumva otrăvită. În ciuda faptului că era vorba de un mare boier, de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
instituții feudale, care au generat asemenea procese. În societatea feudală sunt două instituții care se condiționează reciproc: posesia pământului (domeniul feudal) și obligațiile militare ce decurg din acesta. Domeniul domnesc Barbu T. Câmpina a afirmat în studiile sale că domeniul domnesc din Moldova și Țara Românească a fost aidoma domeniului pe care îl stăpâneau regii Franței, el fiind administrat direct de domn. Domnul avea un domeniu format din sate, pe care le stăpânea încă de la întemeierea Țării, numărul lor crescând pe măsură ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acordate lor de către împărați sau regi, domeniul regal restrângându-se la domeniul pe care îl stăpânea efectiv în L Ile de France. De la acest domeniu avea să înceapă lupta regalității pentru impunerea autorității sale asupra întregului teritoriu al Franței. În legătură cu formarea domeniului domnesc în Țările Române au fost formulate multe opinii, pe care le enumeră Ion Donat în cartea sa. Dimitrie Cantemir, care scrie primul despre domeniul domnesc din Moldova, considera că “toată Moldova de odinioară... a fost patrimoniul unui singur domn și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anaforaua, pe care boierii moldoveni o alcătuiesc în 1817, se susține că Dragoș, când a venit în Moldova, pământul era locuit, iar moșiile au fost stăpânite din moși strămoși. În anafora se preciza că “locurile care den veac au fost domnești” sunt: “1. Locurile de pustiu, adică ce nu s-au stăpânit de nimenea den nepomenit veac. Al 2-lea: braniștile domnești ce au fost den veac și al 3-lea: locurile târgurilor. Acestea au fost ale domniei, care și acum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a parcurs cercetarea în sens invers, din punct cronologic, pentru a afla în ce măsură satele găsite în documentele din secolele anterioare au dispărut, și-au schimbat numele sau l-au păstrat până la 1831. Ion Donat s-a ocupat de domeniile feudale: domnesc, bisericesc, boieresc. Studiile sale au rămas în arhiva Institutului de Istorie “N. Iorga” din București. Mi-a permis să consult aceste studii, când am scris Ștefan cel Mare (1970) și Problema fărâmițării și centralizării. În legătură cu domeniul domnesc, Ion Donat constată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Slugani, Chicoșești, Călienești și Lățcani. Din documentele, care ni s-au păstrat, reiese că domnul avea, ca proprietate personală, nouă sate. Sunt sate moștenite, pe șapte dintre ele având uric de la Alexandru cel Bun. S-a vorbit despre creșterea domeniului domnesc după ce Ștefan și-a consolidat domnia. Această creștere constă în cumpărarea satului Peleuticeștii de Jos de la Iliaș ceașnic, la 10 februarie 1500 “ca să fie domniei mele și întregului neam al domniei mele, neclintit, niciodată, în veci.” Din mențiunile documentare de după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
veci.” Din mențiunile documentare de după anul 1504, Ștefan cel Mare a cumpărat odată trei sate, altădată două sate și de trei ori câte un sat, așadar, cu totul opt sate. Proprietatea personală a domnului se ridica la nouă sate. Domeniul domnesc: târgurile și ocoalele lor. În anaforaua boierilor din 1817, se arăta că domnul stăpânea “locurile târgurilor”, adică târgul propriu zis și satele care făceau parte din ocolul acestora. Despre politica lui Ștefan cel Mare față de târguri și ocoalele lor s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dintr-un privilegiu dat la 6 aprilie 1488 aflăm că de la Vâlcea și de la Olga, soția sa, a mai rămas și seliștea Gromobitna, la Nistru, pe care Ștefan o dă în schimbul satului Grecii, pe care îl dă mânăstirii Putna. Domeniul domnesc: braniștile. Ele reprezentau pământurile asupra cărora nu se exercita o stăpânire particulară, în momentul în care a avut loc întemeierea țării. Domnii, care s-au perindat pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1 ianuarie 1453, Petru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în jurul mânăstirii. La 17 noiembrie 1502, închinând mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se arată că domnul “a făcut mai sus scrisei mânăstiri braniște în jurul mânăstirii”, căreia i se stabilea hotarul care cuprindea un teritoriu foarte întins. Domeniul domnesc: locuri în pustiu. Locurile în pustiu (pustie) sunt, de fapt, suprafețe aflate între sate, locuri care nu aveau un stăpân, din care cauză li s-a spus că sunt în pustiu. În Europa medievală populația era rară, continentul apărea ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Clănău spătar sau Luca Arbure. Domeniile bisericești S-a afirmat că domnul a răscumpărat satele din domeniul domnesc, pentru a dărui biserica și păturile sociale, pe care se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruiesc popii chir Domentian mânăstirea care este la Neamț cu hramul Sfintei Înălțări, și mânăstirea Bistrița cu hramul Adormirii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu “să fie aceste mânăstiri nedespărțite una de alta, pentru că sunt amândouă ale Vlădiciei mele”. Petru Ureche, “boierul domnesc”, este trimis “să dea tot ce se găsește în acele mai înainte mânăstiri în mâinile popii chir Domentian, sau cărți, sau odăjdii, sau vase, toate de la mare până la mic și iară și cele ce se găsesc în afară, două sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici cel mic, nici din țara noastră, nici din țară străină, nici cu o carte a noastră, chiar dacă ar fi scutire cu pecetea cea mare”. Nici un boier nu avea voie să pună vamă în dreptul acestor vămi. Nici un boier sau dregător domnesc să nu se amestece în venitul mânăstirii “fie chiar pentru preț de un groș”. La 7 aprilie 1458, domnul reînoia privilegiul pentru Botna cu toate iezerele, iezercanele, și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei, în sus și în jos, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acordate de domn. În afară de aceasta, lui Ioaniș Viteazul, Roman voievod îi dă trei sate pe Siret. Nu este un domeniu de dinainte de întemeiere și Ioaniș Viteazul este un boier mare, care face parte din Sfatul Domnesc. Firesc era ca dania domnească să fie însoțită și de acordarea imunității. Care nu se acordă. Toate marile domenii din prima jumătate a secolului al XV-lea se destramă spre sfârșitul secolului, prin împărțirea lor între urmași sau prin vânzarea unor sate, care aparținuseră lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de o laudă deșartă, ca să nu mai spunem că e datoria noastră să demonstrăm, pe bază de documente, și să îi informăm pe străini care nu știu, ca Ferdinand Lot, care a fost contribuția noastră la apărarea civilizației europene. Sfatul Domnesc De la începutul statului feudal, domnul cârmuia țara cu ajutorul boierilor care formează Sfatul Domnesc. Interpolatorul Letopisețului lui Grigore Ureche scria că Alexandru cel Bun“ tocmit-au și boieri mari în sfat, de chivernisala țărâi și a pământului Moldovei”. Din documentele de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92 (77%) aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Sfatul Domnesc a fost alcătuit numai din dregători. În prima jumătate a secolului al XV-lea dețineau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare păstrează în Sfatul său o parte din boierii care făcuseră parte din Sfatul înaintașului său, așa cum au procedat și alți domni de dinainte de 1457. În afară de mitropolit, apare în Sfat, pe primul loc, Cozma al lui Șandru, prezent în Sfatul Domnesc încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Manoil, fost pârcălab de Neamț, prezent și el în Sfatul Domnesc din 1436. Dintre dregătorii fugiți cu Petru Aron, Duma Braevici (al lui Brae), care apare ca primul boier din Sfatul Domnesc înainte de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o reacție împotriva unui rege, în fața căruia s-a umilit, totuși, cu toate că închinarea de la Colomeea se înscria în obiceiurile lumii feudale. Înfruntându-i pe poloni, domnul a vrut să șteargă orice urmă, care ar fi umbrit dreptul lui de a domni peste o țară numai “din mila lui Dumnezeu”. Pe monezi și pe scrisori către brașoveni apare doar formula: Stephanus, vaivoda Terrae Moldaviensis. În scrisoarea trimisă principilor creștini, după lupta de la Vaslui și pe clopotul dăruit Putnei în 1480, domnul se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și amenzile percepute în numele său. Puterea regelui Franței era proporțională cu mărimea domeniului său. Puterea marilor principi era și ea proporțională cu domeniul lor, domeniu care era egal cu acela al regelui sau mai mare decât el. În Moldova, domeniul domnesc format din sate, târguri, locuri așa zise pustii, unde se aflau prisăci și pajiști, pe care pășteau cirezile de vite, din braniști și iezere și bălți era atât de mare în comparație cu moșiile celor mai mari boieri, încât descuraja orice încercare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]