7,291 matches
-
nu mă lipsească nici astăzi de căldură și lumină. Măști Nu mai voiam să-mi amintesc nimic. Mi-era groază că anumite amintiri aveau să sfârșească prin a mă înmormânta sub încărcătura grea a emoției. Mi-am ascuns fața în dosul unei măști; nimeni nu reușește, în realitate, să afle ce se întâmplă cu-adevărat în golul acela care separă masca de chip. La Roma fusesm nevoit să mă ascund permanent în spatele unei măști, ca să-mi protejez propriul eu. Riscul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
abatorului agreat; - în partea inferioară, indicația "Serviciul veterinar de stat". Articolul 3 Carcasele care cîntăresc mai mult de 60 kg trebuie să poarte marca stampilei cel puțin pe fiecare jumătate de carcasa, în următoarele puncte: față exterioară a pulpei, solduri, dos, spate, piept și pleura în regiunea să dorsala. Celelalte carcase trebuie să poarte cel puțin patru mărci, aplicate pe spate și pe fețele exterioară ale membrelor posterioare. Articolul 4 În cazul exportului carcaselor tăiate în bucăți, fiecare bucată trebuie să
PROTOCOL din 28 octombrie 1971 privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei veterinare dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Argentina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127199_a_128528]
-
o înălțime de ........... milimetri, pentru litere și de ............. pentru cifre. Articolul 3 Carcasele care cântăresc mai mult de 60 kg trebuie să poarte marca stampilei cel puțin pe fiecare jumătate de carcasa, în următoarele puncte: față exterioară a pulpei, solduri, dos, spate, piept și pleura în regiunea să dorsala. Celelalte carcase trebuie să poarte cel puțin patru mărci, aplicate pe spate și pe fețele exterioare ale membrelor posterioare. Articolul 4 În cazul exportului carcaselor tăiate în bucăți, fiecare bucată trebuie să
PROTOCOL din 23 iunie 1971 Între Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor din Republica Socialistă România şi Ministerul Agriculturii şi Resurselor Naturale din Republica Cipru, privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei sanitar-veterinare dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Cipru*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127109_a_128438]
-
fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 40/1880, fila 1. 62 Ibidem, f. 55. 63 Ibidem, f. 83. 64 Ibidem, f. 90. 65 Ibidem, f. 93. 66 Arhiva M.A.E., fond Convențiuni de navigație. Chestiunea Dunărei, vol. 192, dos. 8 Conv. D2 a, partea I 1879-1880. Lucrări preparatorii, f. 278-280. 67 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, loc. cit., f. 451. 68 Ibidem, dosar nr. 13/1881, filele 1-3. Nota circulară a cabinetului de la Viena din 17 august
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
dosar 13/1881, fila 1. 89 Cestiunea Dunărei, protocoalele nr. 17-19 din 14, 16 și 18 iunie 1881, p. 253-284. 90 Ibidem, protocolul nr. 19 din 18 iunie 1881, pp. 275-284. 91 Arhiva M.A.E., loc.cit., vol. 193, dos. 8 conv. D2b, partea a II-a, 1881, f.326, telegrama cifrată din 2/14 iunie 1881 a colonelului Pencovici către Centrala M.A.S. 92 Gheorhe Nicolae Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 70. 93 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 114. 94
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Granville la 6 ianuarie 1882. 164 Ibidem, p. 309. 165 Ibidem, p. 310. 166 Ibidem. 167 Ibidem, p. 311. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 Ibidem. 171 Ibidem. 172 Ibidem, p. 312. 173 Ibidem. 174 Arhiva MAE, loc.cit., vol. 194, dos. 8, conv. D2c, partea a III-a, 1882, f. 10-16. Alexandru Odobescu către Eugeniu Stătescu, raportul din 20 ianuarie 1882. 175 Ibidem, f. 11. 176 Ibidem, f. 18-20. G. Vârnav-Liteanu către E. Stătescu, raportul din 23 ianuarie 1882. 177 Ibidem
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
nu ca acuma folosind tehnica. S. B.: Da. Primeam date fie de la Stația de radiolocație (SRC), fie de la Divizie ("Distilat" era indicativul ei) și le puneam pe planșeta cu situația aeriană generală (PSAG). M. M.: Da, și se scria pe dos, cu mâna, țintele se mai ștergeau... Cui îi povestești nu crede, fiindcă acuma totu-i electronic, stă militarul ca boierul în fața pupitrului. Atunci totul se făcea manual. S. B.: Cu căștile pe urechi stăteam ore întregi la anumite exerciții. Și
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
și simțului tactil se realizează prin aceleași exerciții ca și la pitacism, adăugîndu-se: - Exersarea diferențierii între forța cu care iese aerul la p și la b: la p este mai puternic decât la b încât aerul se poate simți pe dosul mâinii. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare - Diferențierea între presiunea buzelor la p și b se realizează prin retenția digitală a ocluziei la p, unde presiunea este mai mare, iar la b spatula se mișca ușor între buze
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
p, sub formă mp se datorează unei tensionări prea mari a orbicularului buzelor și lipsei coborârii mandibulei în dezocluzie. Se sugerează ca atingerea buzelor una de alta trebuie să fie foarte fină, demonstrându-se că bucățile de hârtie așezate pe dosul palmei nu se împrăștie când fonemul m este articulat corect, în schimb pronunția explozivă le împrăștie. În ultimă instanță, se poate recurge la introducerea degetului logopatului între buzele logopedului care articulează fonemul m, atrăgându-i atenția, prin comparare, asupra gradului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
exerciții de gimnastică a obrajilor, buzelor și maxilarelor ca la pitacism. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Exerciții de diferențiere acustică și engramică vizuală a sunetului m de cele izotonale îp, b), cu analiza fonetică a cuvintelor, propozițiilor prin: - Palparea pe dosul primei falange a unui deget a aerului ieșit pe nas, sau se arată cum acest aer aburește o oglindă rece; - Palparea vibrațiilor pe laringe, aripile nasului, buze, obraji, creștetul capului și piept sau vibrațiile transmise unei hârtii ținută între buze
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
expir puternic care face ca aerul să iasă forțat și continuu prin constricția realizată de buza inferioară plasată la nivelul incisivilor superiori mijlocii. Prin frecarea aerului suflat se produce zgomotul caracteristic sunetului f - fricativ. Curentul de aer se simte pe dosul mâinii și este suficient de puternic încât să aplece o fâșie de hârtie ținută în fața gurii. Antrenamentul motricității articulării Exersăm analitic pronunția fonemului f în silabe directe și inverse, detașate din cuvinte, dar ale căror semnificații trebuie stăpânite. Prin sinteză
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
este alb. Vaca este afară. Vaza este pe tavă. Vasul are apă. (figura 2.3) Corectarea deformărilor de articulare ale fonemului v - Intensitatea prea slabă în emisie necesită demonstrarea puterii suflului aerului care trebuie să împrăștie bucațelele de hârtie de pe dosul palmei atunci când sunt așezate în fața gurii, totuși prezentând o intensitate mai mică decât cea necesară la emiterea consoanei f. - Sonorizarea slabă sau absentă poate fi corectată prin metoda palpatorie a laringelui examinatorului și comparativă a propriei fonații din partea subiectului, pornind
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
silabă a logopatului. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare - Dezvoltarea suflului și mișcării dezocluzive articulatorii pe poate realiza prin așezarea limbii în spatele incisivilor superiori și expulzarea fără voce a curentului de aer asupra unor obiecte ușoare așezate pe dosul mâinii sau la marginea mesei. - Dezvoltarea sonorizării se face prin pronunția silabelor tu, ti, tî, evitându-se asocierea la t a sunetului h, care va conferi un aspect surd articulării. - Lipsa poziționării corecte a limbii poate fi reglementată pornind de la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
licăr, literă). În pronunția silabelor: la, lo, lu, vârful limbii atinge discret palatul într-o mișcare scurtă de ridicare - coborâre a mandibulei, ce asigură pronunția sunetului l. Poziția limbii este vizibilă și se poate intui în oglindă în timpul expirației. Așezând dosul mâinii pe laringe, logopatul percepe vibrațiile laringiene. Poziționarea limbii poate fi favorizată de adoptarea formei ascuțite tip săgeată și plasarea ei sprijinită în spatele alveolelor superioare. Cele două spații laterale li se verifică permeabilitatea introducând o spatulă prin colțul comisurilor bucale
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vălul palatin, ceea ce îi conferă o poziție ridicată și stabilă pentru ieșirea aerului. Curentul de aer iese prin pereții înguști ai canalului constrictiv și produce sunetul caracteristic fonemului h, a cărui lungime de emisie poate fi percepută prin palpare cu dosul mâinii ținut în fața gurii, iar uneori se poate percepe chiar și sub bărbie prin fricțiunea aerului de rădăcina limbii. Sunetul h este surd doar în poziție finală în cuvinte. De cele mai multe ori fonemul h are atașate vibrațiile vocale ale sunetului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
chibrit verificăm și permeabilitatea fantei mediene, formată de fața dorsală a limbii. În timpul emiterii, corzile vocale emit sonoritatea ce se percepe cu mâna în creștetul capului. Fluxul de aer parcurge cu rezonanță cele două regiuni orale și se percepe cu dosul mâinii ca intensitate și ca temperatură. Curentul de aer este cald la palpare, iar ca intensitate va determina o ușoară fluturare a unei benzi de hârtie. Din poziția articulatorie subiectul încearcă se emită vocala e cunoscută, la deschiderea corespunzătoare emiterii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
temperatură. Curentul de aer este cald la palpare, iar ca intensitate va determina o ușoară fluturare a unei benzi de hârtie. Din poziția articulatorie subiectul încearcă se emită vocala e cunoscută, la deschiderea corespunzătoare emiterii fonemului i, în timp ce recuperaționistul menține dosul limbii ridicat prin apăsare cu indexul sub bărbie, iar cu policele pe menton păstrează distanța intermaxilară. Logopatul după ce a luat cunoștință prin palpare de transmiterea sonorității și aspectul jetului de aer, încearcă să redea aceleași caracteristici în emiterea fonemului i
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
National School Safety Center (2001) indicase că multe din actele de agresivitate din școli erau săvârșite de elevi, în special de către cei de origine spaniolă și afro-americană care adoptau un stil propriu de vestimentație, cum ar fi blugii purtați pe dos, șapca având cozorocul întors, accesorii abundente (V. LaPoint, 2003, 407). Totodată, raportul sublinia efectul negativ al hainelor "vanitoase" pentru desfășurarea orelor de curs. De multe ori, studenții și elevii îmbrăcați în astfel de ținute, chiar dacă nu întâmpinau probleme de frecvență
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
femei al căror corp (partea inferioară) este gol În adevăratul sens al cuvântului. În general, situația țiganilor era groaznică și aproape de neînchipuit. Din cauza mizeriei, mulți dintre ei au ajuns niște umbre și aproape sălbatici. (Arhivele Statului-București, Inspectoratul General al Jandarmeriei, dos. 130/1942, vol.I, f.128-132, L. Năstasă, A. Varga, Minorități Etnoculturale. Mărturii Documentare. Țiganii din România (1919-1944), Cluj-Napoca, 2001). - Între anii 1942 - 1944, În Transnistria, au murit 36.000 de rromi ca urmare a deportărilor din timpul regimul militar
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din partea de răsărit, este casa propriu-zisă de locuit. În partea de sud a gospodăriei se află bucătăria și magazia, realizate din Împletituri de bambus. Ne uimesc sculpturile ingenioase de la porți, uși și ferestre, stâlpi. Dependințele pentru animale se află În dosul casei, cotețele de porci, țarcurile pentru vite. Cocoșii, atât pentru sacrificiile religioase, dar și pentru tradiționalele lupte, atât de incitante și pariate de balinezi, sunt ținuți În coșuri de rafie. Efectele unei anumite bunăstări și modernizări se resimte și aici
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o armonie socio-cosmică a ființelor și lucrurilor. Populația insulei este În majoritate de origine malaeziană, chiar dacă o parte au strămoși europeni, polinezieni și chinezi. Navigatorul spaniol Jorge de Meneses denumește, În 15261527, arhipelagul nou descoperit În sud estul Asiei, Ilhas dos Papuas, iar Ortiz de Retz care Înconjură partea nordică Îi dă numele de Nueva Guinea. Reversul medaliei a fost răspândirea unor boli la care băștinașii nu aveau imunitatea necesară (variola, tuberculoza, paludism), cu importante efecte negative, ducând În unele regiuni
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
arătat scopul ațintător al aceștii școale și învățăturile ce se vor urma într-însa, acum se face cunoscut că cursul acestor învățături se vor începe de la 15 ale aceștia ian [ua]r: deocamdată în casele d. pitarului Dincă Boerescul în dosul Sft. Sava și peste drum de D. Cîmpineanul. Cîți din tineri vor dori a urma cursurile arătate se vor îndrepta la redactoriul gazetei, unde vor găsi pe Eliad totdauna pînă la 12, și se vor înscrie în lista școlarilor. Incît
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ONESTA ĂVerzi/ALE, FR) - Edward MAMILLAN - SCOTT (PPE - DE, UK) - Mario MAURO (PPE - DE, IT) - Miguel Angel MARTINEZ MARTUINEZ (PSE, ES) - Luigi COCILOVO (ALDE, IT) - Mechtild ROTHE (PSE, DE) - Luisa MORGANTINI (GUE/NGL, IT) - Pierre MOSCOVICI (PSE, FR) - Manuel Antonio DOS SANTOS (PSE, PT) - Diana WALLIS (ALDE, UK) - Marek SIWIEC (PSE, PL) - Adam BIELAN (UEN, PL) Chestorii sunt responsabili de problemele administrative și financiare care îi privesc în mod direct pe deputați. Aceștia au un rol consultativ și asigură deputaților infrastructura
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
politice: „PRISTANDA: [...] Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac Țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile Înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile Înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră În casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă În gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]