14,427 matches
-
Doamne, Ș-oricît de prost e Roman, el totuși nu e prost. Să râd dar la mormîntu-ți, să-mi plec genunchiul dar La Mihnea Sânger Vodă... să fac ceea ce nu voi, Să spun minciuna [asta] cu gura zâmbitoare, Să-ți fiu dușman de moarte... Vezi că te-am priceput! SC[ENA] III MIHNEA, ROMAN ROMAN Măria Sa dorește să te mai vadă încă, Să-ți dea cele din urmă a sale-nsărcinări... Și, hatmane, mi-a pus-o pe suflet ca în veci Poruncei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Astăzi firea descarcă bogăția-i De ape pe o cale cu totul nefirească Și secetă urma-va... iar seceta cloci-va În țărna cea uscată ouăle de locuste... Căci lumei acestia și legilor din fire De li se naște-un dușman e semn că firea toată E-n neorânduială, că din încheieturi Ceasornicul ieșit-a al lumei noastre-ntregi. MARIA Cumplită prevestire mai faci tu, frate Roman. ROMAN Ce vrei? Uitat-ai oare c-ai blestemat pe Vodă Și că de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și eu săpam pieirea ta... Tot bolnavă e, părinte ARB[ORE] Bolnavă... adică palidă ca peretele... visătoare... mai știu eu cîte-i lipsesc? Eu n-o pot înțelege... Eu, care n-am văzut decât ochii plini de groază și roșii a dușmanilor murinzi în războaie, nu pot să-nțeleg ochii ei cei înfundați și plânși... Eu, care n-am privit decât fețele învinețite de moarte, cum pot înțelege paloarea gingașă a unei fete în anii de dor... Tu poate că-i înțelege
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cea caldă în Nistrul cel de ger. De unde Tisa mândră prin stîncele-i tresare Pîn-unde sparge valuri marea de țărmul său E un popor... o limbă... un singur Dumnezeu. Fă taurul Moldovei pe fruntea lui să poarte Coroane trei... și-n dușmani să ducă crunta moarte! [ȘTEFAN] Pentru astfel de fapte și legături mărețe Trebuiesc brațe falnici și frunți de bătrânețe Cu-argint încununate... nu eu... Nu știu cum nu-nțelegi Că pentru-astfel [de] lucruri un cap trebui s-alegi Astfel... cum în Moldova
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
este mică ARB[ORE] Moldova este mare! De unde Tisa mândră prin stîncile-i tresare Pîn-unde sparge valuri marea de țărmul său E un popor... o limbă... un singur Dumnezeu. Fă taurul Moldovei pe fruntea lui să poarte Coroane trei... și-n dușmani să ducă cruntă moarte! ȘT[EFAN] Pentru astfel de fapte și legături mărețe Trebuiesc brațe falnici și frunți de bătrânețe Cu-argint încununate... Nu eu... Nu știu cum nu-nțelegi Că pentru-astfel de lucruri un cap trebui s-alegi Astfel cum în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urmă din străvechii tăi Mușatini Și cu ei Moldova toată... și, luptând de azi pe mâne, Ai trecut la cele drepte, veche inimă de câne... Ai gândit * în lumea [asta] cumcă bine-nvinge * rău, Aveai însă un prieten... pe-acest dușman care-s eu. Unde ajungeam în lume de eram [ce] tu ai fost?... Ș-acum dormi, dormire-ai vecinic... fără-ntoarcere, un prost. (aruncă mantia peste el) Ei, aprod! Aleargă iute, mergi, mai iute, adă flori... Flori, da! Astăzi Lăpușneanu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
batjocorește... Din clipa în care-a fost închis eu l-am uitat de dragul ochilor altuia, i-am vândut cenușa... l-am vândut... E drept, ce poate o biată femeie? Era închis... m-am rugat, m-am rugat de toată lumea, de dușmanii lui... și mi s-a spus: Chipul tău e frumos, o, femeie... Tu ești frumoasă, femeie. Dă-te // cu trup și cu suflet și bărbatul tău va fi scăpat. O, mai bine moartea decât rușinea... Și totuși mai bine rușine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi spui să iau Pe ucigașul părintelui fiilor mei [LĂPUȘNEANU] Așa se-mpacă lucrurile. Haide-mbracă-te în haine strălucite de serbare Și peteală pune-n păru-ți, pune flori azi în cunună * Vreau să râd... Că-mi râd de dușman...; Chiar nu caut răzbunare... [VISTIERUL] Dar, M[ăria] Ta, se poate?... [LĂPUȘNEANU] Taci!... a-ți vinde pe-un prieten Și a-i amăgi nevasta pe când e în închisoare Se putea... Totul se poate... Cum ești omorât de moarte... [FEMEIA] Ei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Acel om... Gruie din Vrance, un viteaz făcând minuni, Apucase după vremuri, de la buni, de la străbuni, Acea dragoste adâncă de Mușatini... nu vedea Legiuit c-ar fi [ să] steie sus pe tron Măria Sa. Om care-a văzut războaie și pe dușman piept în piept, El zicea chiar și lui Vodă... "Doamne! cum nu-mi pare drept Să te văd pe acel scaun unde-a stat, atât de mare, Ștefan Vodă, Domnul nostru care-n lume seamăn n-are... " [ARBORE] Și? [BRAD
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gângave pe la ferești? [BOIER II] Este Gruie de la Vrancea - Daca vrei ca să-l privești Iată cum [î]l duc acuma cu mulțime de norod La mormîmt ca să-l îngroape... cu cântare și prohod. [LĂPUȘNEANU] Este Gruie? Dar se cade ca dușman Domniei Mele Să se-ngroape ca și alții...? Ei, aprozi! Goniți acele Gloate care îmblă-n uliți văitîndu-se, mergeți, Risipiți toată mulțimea, iar pe mort să îl aduceți Să-i gătesc mormânt mai mare, ca să spânzure în vânt Precum gîndu-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Hristos. {EminescuOpVIII 221} Nu pe altul. La-nălțarea-i să s-amestece străinii? Ci cu toții direptatea rânduiți să o împartă, Noi să punem tot la cale fără vorbă, fără ceartă. Nici cu toții împreună și nici unul dintre noi Să nu dea-ndărăt naintea dușmanului în război, Nici cu toții împreună și nici unul din câți sunt Să nu poată da din țară vreun petec de pământ ". Tu ziceai aceste toate... Ne-nvoirăm chiar așa, Dar de-a doua zi urmat-au fiecare calea sa. Dintre toți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din ispită în ispită, Și gândeai că vine vremea veche de nu azi, dar mâne; Ai ținut una și bună, dreaptă inimă de câne, Și-n zădarnica ta luptă te urma un ochi mereu... Un prieten care ție-ți părea dușman... [el] sunt eu. Ai murit prin viclenie și ucis de un mișel, {EminescuOpVIII 222} Tu, ce ai putut ucide șapte sute cum e el, Mai mult... fruntea ta cea moartă e mânjită de rușine, Mai mult... și dreptate-ți face... altul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îmi dădea de furcă... Treaba asta e sfârșită... mortu-i colo în cămară Și, de ochii lumii numai, ca să scap de vorbe doară. Și ca lumea să nu zică că făcui vro nedreptate, O să-l spînzure-n câmpie și afară de cetate Ca dușman împărăției cei turcești și dușman mie: Trebuie stârpiți cu toții râvnitorii de domnie. [VISTIERUL] Daca-așa vă fuse gândul și așa găsiți cu cale Poate că și eu făcut-am pe pofta Măriei Tale... O! scrisoarea ceea, Doamne, a fost bună
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am uitat, L-am uitat de dragul altui pe sărmanul meu bărbat, L-am vândut, [da], l-am vândut. Ce să fac dar? Ce să facă O femeie ca și mine... și străină și săracă. M-am rugat la toată lumea, la dușmani chiar m-am rugat Și atunci venit-au unul din înaltul tău palat, Vine puiul de năpîrcă: "Ești frumoasă, o femeie" Dă-te mie trup și suflet și bărbatu-o să ți-l deie Vodă"... Ce gândeam eu... Ar fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
femeie, ai sfîrșit? Țe înșeli crezând pe Vodă mulțumindu-se cu-atît. Îmi chemați pe vistierul... Vino-ncoace, vistiere: Oare sunt adevărate câte spune-acea muiere? Nu-mi răspunde... toate, toate sunt adevărate, știu, Ai vrut să mă scapi de-un dușman, mulțumit trebui să fiu... Ce-ai făcut [tu] pentru mine nu e faptă rea... Nimica, La uciderea-i te duse gelozia, iar nu frica. {EminescuOpVIII 227} Tacă-ți gura... tu, odată! Ei, muiere, ai sfîrșit? Crezi pe Vodă Lăpușneanu mulțumit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am nevoie să răspunzi, căci toate, toate Sunt din fir în păr aievea, pe deplin adevărate... Dar ce ai de gând a face?... Căci eu judec după lege, Ceea ce se zice-ntr-însa fac și eu, se înțelege... Eu i-am fost dușman lui Gruie... un prieten face treabă Și mă scapă chiar de dânsul, deși nu mă prea întreabă, Dar, dorindu-mi bine mie și făcând ce se cuvine, Se-ncurcă într-a legii ițe... ceea ce [deloc] nu-i bine... Ei, vlădică
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mii. * Turcii sub buze de foc cu dinți de zăpadă - cu cari rânjesc ura lor cea rece ca moartea, cea caldă ca uraganele pustielor. * 2257 părea că-ncălicase sorțele lor rele pe glonții noștri, că-i ducea drept în piept de dușman - în inima glonțului trăia cîte-o moarte, fiecare moarte trăia cât un țipăt de om - ui * Doamne -; când se lumină de ziuă peste câmp vedeai mii de oameni cari se culcase în iarbă să viseze că n-au fost de când lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voi? Biruri, poveri și grije toate. Pentru averea altor voi sîngele-l vărsarăți Cu -a voastre mâni greoaie voi statul îl mișcarăți Pe calea propășirei - în zile[le] de pace *, Și toate astea pentru ca alții [să trăiască] Voi v-ați hrănit dușmanii, i-ați apărat cu sânge, I-ați crescut mari și d-aia mințile lor nătânge Azi vă domină: n-aveți ce zice contra lor. În loc de-a sparge capul năpircei sub picior Voi ați crescut-o mare... Azi ea vă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voi, în bine. De ce n-aveți voi minte? Deschideți ochii voști: Vedeți că sfânt și bine sunt numai pentru proști? De când sunteți în lume a esistat dreptate Și pentru voi? Dar greul voi numai îl purtarăți, Voi v-ați hrănit dușmanii, i-ați apărat cu sânge, În loc de-a sparge capul năpârcei sub picior Voi ați crescut-o mare și astăzi vă zugrumă. Spun popii de-o vecie unde orcare vină Găsește-a ei osândă, și binele răsplata. Și mii, timizi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
statele respective aflau intrare și primire în Ungaria cu toată macula acatolicismului, din care rezultă că erau rău văzuți, deși pe de altă parte nu se putea ignora că asemenea eretici și schismatici emigrați intrau în țară ca tot atâția dușmani ai puternicei biserici a statului și ca elemente disolutorii. Uneori asemenea alianțe de familie cu case de regenți de altă lege dădeau Curții romane o unealtă îndemînatecă ca, prin mijlocirea prințeselor măritate, să exerciteze în țară străină în favorul religiei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
greutatea de-a pătrunde prin vizuinile lor, dar iar fără nici o ispravă nu-i venea să se-ntoarcă. Deci, răzgîndindu-se, se folosi de-o negură deasă ce se lăsase într-una din zile, acoperind ponoarele munților și ascunzătorile alese de dușmani, atacă energic pe neprevăzătorii români, cari nu băgase de samă mișcările lui, dintr-o parte din care nici se așteptau, le băgă spaima-n oase și, c-un atac combinat, așa-i aruncă de bine claie peste grămadă încît români
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bizantin cât de multă țară vor putea, pentru a ridica apoi o împărăție romîno-bulgară unită, după cum se întinsese mai-nainte și era însemnată prin graniți firești. Împăratul, reținut în capitală de poftele și plăcerile lui, nu ieși singur contra primejdiosului dușman, ci puse-n fruntea oștilor pe unchiul său, prințul Ioan, care era investit cu demnitatea de sebastocrator. Acest general dovedea multă circumspecțiune și trezvie, și-ncepu treaba foarte cu băgare de seamă și știu să biruie pe inamic în multe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu prăzile, acoperindu-l cu oaste îndeajuns și asigurîndu-l contra oricărui atac, după care atacară ei înșii împreună cu cumanii oastea împărătească în modul lor obicinuit și moștenit din vechime. Se repeziră săgetând și aruncând lănci asupra șirurilor de bătălie ale dușmanilor; îndată după asta se risipiră într-o fugă nebună și prefăcută, pentru a-i ațâța pe inamici să-i urmărească, apoi deodată dădură față, strânși și orânduiți porniră c-o furtunoasă vehemență asupra inamicului, dând turbați cu săbiile. Cu acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și supărarea sa contra latinilor, de-a căror sabie tăioasă se temea însă ca și de sabia de foc a heruvimului. La început dispus a se împăca, se zădări mai târziu, prin nesocotința trufașă a latinilor, și întoarse foaia, devenind dușman în faptă, după ce stătuse mocnit atâta vreme într-ascuns, căutând un moment favorabil pentru a izbucni în fățise fapte de silnicie. Cauza dezbinării a fost următoarea întîmplare. Cauza cea mai apropiată a mâniei sale asupra latinilor. Abia se văzuse Ioannițiu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în cumplită anarhie și discompunere, latinii umblau preocupați de alte întreprinderi mari, care puneau o țintă depărtată puterilor lor, însă afară de Europa. Pentru a asigura izbânda răscoalei plănuite în secret, grecii știură să implice în luptă pe cei mai cumpliți dușmani ce-i avuseră ei, pe bulgari, români și cumani, o luptă în care ei din parte-le se aruncară cu o mare oțărâre și cu neomenoasă turbare. Fugarii întorși puseseră la cale răscoala în mai multe orașe din Tracia și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]