5,533 matches
-
au contribuit personalitatea, temperamentul ? i lipsa de sim? practic ale lui Iorga. De? i voia s? se adreseze, ca politician, elitei intelectuale, ar fi trebuit s? fie interesat de v�nzarea a mai mult de 90 de exemplare din fiecare edi? ie. Pamfil ? eicaru, editorul de mai ț�rziu al ziarului �Curentul�, unul dintre cele mai mari cotidiene, �? i amintea de un incident care explic? �n mare m? sur? at�ț e? ecul lui Iorga ca politician c�ț ? i pe cel al ziarului s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din fiecare edi? ie a �Neamului rom�nesc�. Iorga era plecat �n Fran? a că s? ? în? cursuri la Sorbona. �n timpul absen? ei lui, ? eicaru a fost cel care a condus ziarul, a? a c? s?a decis s? �i asigure o circulă? ie larg?. A ob? inut fonduri de la membrii partidului ? i de la partizanii cu stare ai lui Iorga; Titus Enacovici (din Boto? ani) a contribuit cu cea mai mare sum? , cer�nd s? r? m�n? anonim pentru a nu da ap? la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el cei mai talenta? i ziari? ți ? i fond�ndu?? i propriul ziar71. Incidentul acesta explic? mai mult dec�ț suficient e? ecul carierei politice a lui Iorga. Dup? p? rerea lui Iorga, cultura reprezint? spiritul na? iunii, care are o evolu? ie paralel? cu procesul istoric organic al experien? elor na? iunii. �n ea, ca �ntr? o oglind? , se reflect? procesul istoric. Cultură determin? vitalitatea, valoarea ? i locul na? iunii printre alte na? iuni72. Dintre toate manifest? rile acesteia, literatura era cea mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reflect? procesul istoric. Cultură determin? vitalitatea, valoarea ? i locul na? iunii printre alte na? iuni72. Dintre toate manifest? rile acesteia, literatura era cea mai original? , dar ambi? ia lui Iorga de a atinge nivelul artei �pure� nu constituia o tov? r?? ie chiar at�ț de fireasc? pe c�ț i? ar fi pl? cut lui s? fie. �nainte de a?? i porni �lupta� politic? , Iorga era mai deschis la minte �n privin? a literaturii 73. Dup? 1900, Iorga nu a mai fost receptiv la inova
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
felului �n care sufletul acestuia se reflect? �n istoria literaturii rom�ne. � Nu? i �n? elegea pe istoricii de art? , care �nu cunosc via? a societ?? îi �n care a ap? rut cultură această�75. A considerat �ntotdeauna critică să literar? drept o contribu? ie la �lupta� să, intitul�ndu?? i cea mai important? oper? din acest domeniu O lupt? literar? 76. Iorga era un fel de comandant al unui partid politic, pretinz�nd supunere, disciplin? ? i loialitate de la subordonă? îi s? i �n lupta pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? u de autor de texte istorice era mai pu? în rigid ? i mai spontan. G�ndirea analitic? �i domină opera istoric? , iar cea sintetic? produc? iile literare. Iorga f? cea distinc? ie �ntre adev? rul istoric bazat pe o documenta? ie exact? ? i expresia artistic? , fenomene �n mijlocul c? rora tr? ia el. Pentru el, numai artă putea revelă realitatea acestor fenomene. Din p? cate, conceptele lui istorice �i determinau mult prea des ? i estetică. �ntruc�ț adoptase o teorie care explică ridicarea boierilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tratare simplist ? i nerealist. Guyau afirmă c? opera unui geniu este armonioas? ? i unitar? �n descrierea lumilor obiective ? i subiective. El pre? uia simplitatea �n literatur?. Iorga ajunsese s? deteste cultul frumosului. El afirmă c? scriitorul trebuie s??? i pun? la contribu? ie imagina? ia, permi? �ndu? i cititorului s? se identifice cu personajele sale, chiar ? i istoricul trebuie s? scrie astfel, a scrie istoria evocator constituia un element important pentru el. Hennequin reprezenta o ? coal? psihologic? , ? i Iorga, adopt�ndu? i doctrina
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu trebuie s? permit? manipularea artei sale de c? tre acesta, ci s? �n? eleag? func? ia social? a artei sale78. Iorga consideră c? artistul �? i exercit? rolul social de frunte printr? un �realism na? ionalist�. Atunci c�nd �Tribuna� (publică? ie literar? a rom�nilor transilv? neni) ? i? a �ncetat apari? ia, Iorga a publicat un articol �n �S? m?n? torul�. 79 Ioan Slavici pledase �ntotdeauna �n �Tribuna� pentru �realismul poporal�, realism �n zugr? virea ?? r? nimii, �române inspirate din realit?? ile na? ionale�, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
n poet care nu se consacr? �n �ntregime poporului s? u nu este poet�. �i simpatiza pe scriitorii ai c? ror cititori nu erau receptivi: �Acolo unde oamenii nu s�nt interesa? i de literatur? , scriitorul trebuie s? aib? aceea? i senza? ie pe care o are sc�nteia atunci c�nd cade pe z? pad? �84. Dup? perioadă s? m?n? torist? , Iorga va deveni inflexibil ? i total dogmatic �n privin? a �realismului na? ionalist�85. E greu de �n? eles cum cineva familiarizat cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe Zola de a fi creat �o lume infam? � �n românele lui88. Punctul culminant al respingerii curentelor literare moderne va fi atins �ns? dup? primul r? zboi mondial. Recomandă scriitorilor modelul clasic latin �ntruc�ț latinii �aduc logic? , limpezime, armonie ? i m? sur? �n civiliza? ie�. Clasicismul lui Iorga era identic cu cel din tabloul Greciei antice zugr? vit de Winckelmann: edle Einfalt, stille Grosse, descriere pe care Iorga o considera potrivit? pentru satul s? m?n? torist. A fost un romantic �ndr? gostit de clasicism. �nainte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sprijinirea corurilor folclorice 91. Iorga a �ncurajat �nfiin? area de biblioteci publice ? i le? a f? cut acestora dona? îi din bibliotecă lui personal?. A promovat ? i artă popular?; �n casa lui de la V? leni poate fi admirat? o superb? colec? ie de art? popular? rom�neasc?. ?i? a decorat ? colile de la Vene? ia ? i din Fran? a cu obiecte de art? popular? rom�neasc? ? i a organizat expozi? îi folclorice. Randamentul lui Iorga era uluitor. A publicat 700 de titluri numai referitor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a existat nici un aspect din trecutul Rom�niei care s? fie prea lipsit de importan?? pentru că el s? nu? i dedice energia să intelectual?. Opera această vast? , chiar dac? este de o calitate inegal? , constituie totu? i o mare contribu? ie real? �n istorie ? i �n istoria literaturii. Atunci c�nd a fost smuls de la masa lui de lucru de c? tre bandă de terori? ți legionari, Iorga lucra la Istoria să Universal?. Avea atunci 69 de ani; te �nfrico? ezi g�ndindu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga s? realizeze at�ț de mult? Lucr? ri de genuri at�ț de diverse: c? r? i savante, articole, monografii istorice ? i literare, piese de teatru, poezie, române ? i articole? C�teva din c? r? ile lui au fost republicate (�n func? ie de actualitatea lor), uneori dup? o revizuire serioas? ? i adesea sub titluri diferite. Iorga a publicat volume alc? tuite practic din articolele ? i editorialele sale: capitole �ntregi ale istoriilor sale literare con? ineau adesea recenzii par? ial condensate scrise de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
criză european? se ad�ncea, vorbea cu regularitate la radio 99. Coresponden? a lui Iorga este imens? , a scris peste 10�000 de scrisori. Iorga a fost cu siguran?? un efortolic 100. Frasin Munteanu? R�mnic �? i amintea o conversa? ie dintre Iorga ? i Nicolae Titulescu. Vizit�ndu? l pe Iorga, Titulescu a spus: �Ei bine, m? duc acum la �Lido� că s? m? odihnesc dou? zile. Spune? i?mi, domnule Iorga, ? ți? i ce �nseamn? dou? zile de odihn? f
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi �l ajutau s??? i scrie c? r? ile, �ntruc�ț un b? rbat cu o familie numeroas? �nu putea avea timp s? realizeze ceea ce pretinde el c? a realizat. � Iorga le? a mul? umit ironic detractorilor s? i pentru delicată aten? ie manifestat? de ei fă?? de necazurile neglijatei familii Iorga 103. Cum ? i?a realizat Iorga opera vie? îi? Care au fost tehnicile ? i motiva? iile lui? A?a cum spunea el odat?: �Faima rugine? te dac? nu o lustruie? ți zilnic�104
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga opera vie? îi? Care au fost tehnicile ? i motiva? iile lui? A?a cum spunea el odat?: �Faima rugine? te dac? nu o lustruie? ți zilnic�104. Chiar ? i Titu Maiorescu remarcă: �Iorga seam? n? cu un paing care?? i ? ese p�nza, lucr�nd tot timpul la ceva�. Era �nzestrat cu putere imediat? de decizie, spirit de disciplin? , vitalitate ? i energie care �i amplificau impulsivitatea. Iorga scria ��n fă? a mor? îi, oricine trebuie s? aib? un singur g�nd: s? munceasc? mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? e ceva aduc�nd a �etica muncii� puritane venind de la un latin r? s?ritean. Iorga nu ? i?a realizat totu? i singur opera. Am men? ionat deja ajutorul pe care i l? a dat familia sa. Prima lui șo? ie la ajutat �n muncă de cercetare ? i de doctorat. Dac? accept? m p? rerea doctorului Samuel Johnson, conform c? ruia a doua c? snicie �nseamn? triumful speran? ei asupra experien? ei, atunci Iorga a avut noroc. Cea de a doua lui șo
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vie? îi. O adev? raț? camarad? , altruist? , modest? , a fost neobosit? al? turi de șo? ul ei, ajut�ndu? l. Un ziar a prezentat? o sub titlul Secretara domnului Iorga. Articolul explică faptul c? doamna Catinca constituia subiect de discu? ie mai mult pentru europeni dec�ț era cunoscut? �n Rom�nia. Cei care nu o pre? uiau trebuie s? ? în? seama de faptul c? , �n modestia ei, ea a fost secretara �perpetu? � a profesorului Iorga. �n primul r�nd, �? i f? cea datoria de mam
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ajutorul magnetofonului, al procesoarelor de cuvinte, al computerelor, al avioanelor sau al altor �nalte tehnologii�, Iorga se bizuia pe etica muncii, mintea ? i excep? ionala lui memorie. S? ne �ntreb? m ce ar fi putut realiza av�nd la dispozi? ie �nalta tehnologie! � F? c�nd naveta �ntre Bucure? ți ? i V? lenii de Munte, cobora �ntotdeauna (la ambele capete ale liniei) cu un articol sau un proiect de carte. Că s? ne facem o oarecare idee despre randamentul lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
februarie 1904) cu Catinca Bogdan, sora prietenului ? i colegului s? u, profesorul Ion Bogdan, specialist �n slavistic? la Universitatea din Bucure? ți. Familia Bogdan era o familie de intelectuali rom�ni din Transilvania. Iorga s? a mutat cu noua lui șo? ie �ntr? un apartament modest din Bucure? ți, r? m�n�nd acolo p�n? �n 1907, c�nd s? a stabilit la V? lenii de Munte. Cea de a doua c? snicie se baza pe maturitate: cuplul f? cea totul �mpreun?. Mai mult, era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
esen? ial? a personalit?? îi lui Iorga a fost ego? ul s? u. Chiar ? i familia lui recuno? tea c? ego? ul s? u era imens ? i mult? lume vorbea despre �complexul exagerat de moralitate� sau despre �complexele de persecu? ie� ale lui Iorga 115 . Sim? ul s? u accentuat al rectitudinii morale nu era produsul unei copil? rîi �mpov? rate ? i nefericite (la urma urmei, pot fi trase concluzii diferite din �ncerc? rile provocate de s? r? cie). Poate c? este p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? cie). Poate c? este p? cat c? pu? ini din cei din via? a public? p? reau s? aib? un astfel de sim? , atunci c�nd Rom�nia avea nevoie de mai mul? i. Putem �n? elege �complexele de persecu? ie� ale lui Iorga dac? ? inem seama de num? rul du? manilor lui, c? ci chiar ? i paranoicii au du? mani. Talentele ? i realiz? rile sale i? au f? cut pe oameni s?? l invidieze, iar pozi? iile lui politice, istorice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
const? �n faptul c? ? i?a men? inut pozi? ia p�n? la sf�r? ițul s? u crud ? i c? a pl? țiț ultimul pre? al devo? iunii sale. Pionierii ? i crucia? îi s�nt tovar?? i incomozi. Iorga nu f? cea excep? ie de la regul?. El cerea de la discipolii s? i mai pu? în dota? i tot at�ț c�ț cerea ? i de la el �nsu? i: respectarea principiului ? i a disciplinei, plus loialitatea ? i supunerea. Mul? i �? i b? teau joc de �Apostolomania� lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? i necinstite, a trebuit dup? 1900 s? conduc? examene de bacalaureat ? i nu s? a v�r�ț niciodat? �n mă? ina? iuni murdare de dragul banilor 125. Doamna Catinca se ocupă de problemele financiare ale familiei, deoarece Iorga acorda pu? în? aten? ie banilor. I se �nt�mpla adesea s? nu poat? achita notă de plat? la un restaurant pentru c? neglijase s? ia destui bani la el, pre? urile respective fiind mai ridicate 126. Numai c�nd cump? ra c? r? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? utau posturi de profesori 127. Iorga era �ntotdeauna la dispozi? ia oamenilor de r�nd, depun�nd eforturi aparte că s?? i ajute pe veteranii din R? zboiul cel Mare. Multiplele sale acte caritabile erau f? cute cu discre? ie, ajung�nd rareori s? fie cunoscute public. Accepta rar onorarii pentru conferin? ele pe care le ? inea; merg�nd cu mă? ina (a? ezat l�ng? ? oferul s? u), se oferea s?? i duc? pe ?? rănii �nt�lni? i pe drum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]