5,962 matches
-
și are mari curți interioare; fiecare fațadă este decorată într-un mod diferit. Statuete de 3,5 metri decorează fațada exterioară a palatului. Micul Ermitaj, construit într-un stil clasicist de către Jean Baptiste Vallin de la Mothe, este cel mai mic edificiu al complexului și a servit între anii 1764 și 1775 ca refugiu pentru țarina Ecaterina cea Mare a Rusiei. În acest imobil, Ecaterina a depozitat primele picturi achiziționate de ea. Vechiul Ermitaj, numit, de asemenea, și Marele Ermitaj a fost
Muzeul Ermitaj () [Corola-website/Science/314880_a_316209]
-
să ne formăm o viziune obiectivă despre noi înșine. Petru Caraman spunea că astfel „ne vom încadra distinct față de celelalte națiuni, în ramele universale. Se va putea adică ști precis prin ce anume elemente, caracteristice numai nouă, contribuim noi la edificiul spiritual - atât de multicolor și totuși atât de ceremonios unitar - al lumii”. Patrimoniul cultural imaterial este foarte vulnerabil, riscând să fie înlocuit cu o cultură standardizată datorită atât modernizării socio-economice, cât și progresului tehnicilor informaționale. În acest context se impune
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
programului național de protejare a patrimoniului cultural imaterial, inițiat de Complexul Național Muzeal "ASTRA", având o concepție sistemică riguroasă, antamând și catalizând capacități, energii și potențe din întreaga țară, Academia Artelor Tradiționale din România este însăși cheia de boltă a edificiului, conceput ca o construcție barocă, cu șapte nivele. Ideea fundamentală care a stat la temelia demersului nostru ctitorial a fost aceea de a întemeia, în România, "forumul național al celor mai valoroși și reputați creatori de artă populară tradițională, aleși
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
În 1652 școala a angajeazat și un lector în afara rectorului, după 1700 înca unul, iar după un sfert de secol un al treilea, apoi și un corector. În 1676 un incendiu a distrua trei sferturi din clădirile Sighișoarei și, chiar dacă edificiul școlar nu a fost afectat, această calamitate a dus la scăderea numărului elevilor. În 1642 s-a construit așa-numita „Scară acoperită” (numită și „Scara elevilor”), care leagă Orașul de Sus cu școala. Inițial avea 300 de trepte, acum (2011
Școala din deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/314954_a_316283]
-
(județul Neamț), a fost construită în 1793 și are hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Edificiul a fost construit de români transilvăneni care, în epoca împărătesei Maria Tereza, au trecut Carpații pentru a se refugia de politica religioasă și națională a Imperiului Habsburgic în acele vremuri. Tripticul din altar care enumeră pe toți cei care au
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
conform unui al doilea pomelnic ctitoricesc datat 1891 - au fost adăugate odată cu operațiunile de renovare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a făcut și înveșmântarea bisericii cu scândură de brad. Slujitorii bisericii au fost până în prezent 11 preoți. Edificiul din bârne de brad are plan cruciform, determinat de absidele laterale și de absida altarului. Arhitectura păstrează încăperile caracteristice: pridvor, pronaos, naos și altar. În pronaos și naos plafonul are o calotă sferică din opt laturi, la bază cu scânduri
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Soloneț este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1781 în satul Soloneț din comuna Todirești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 429, având codul de clasificare . Satul Soloneț
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina este susținută de console
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Todirești, cunoscută și ca Biserica de lemn „Înălțarea Sfintei Cruci”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1782 în satul Todirești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are două hramuri: "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie, și "Înălțarea Sfintei Cruci", sărbătorit la data de 14 septembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
tranzitează localitatea. Biserica de lemn din Todirești este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este susținută de console formate
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă dreptunghiulară și dimensiuni mici
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Frătăuții Noi este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1744 în satul Frătăuții Noi din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. În perioada 1884-1896 la această biserică a slujit preotul Iraclie Porumbescu, tatăl cunoscutului compozitor Ciprian Porumbescu. nu a fost inclusă pe
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
de lemn s-a dovedit neîncăpătoare. În anul 1908 a fost înălțată în sat o biserică de zid. este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
În aceeași perioadă, în Anglia, printre cei mai reprezentativi cartografi menționăm pe John Norden care a elaborat o hartă amănunțită a ținutului Hartfordshire în lucrarea „Speculum Britanniae” dedicată reginei Isabel a I-a. Norden introduce numeroase inovații. El reprezintă bine edificiile, spitalele, casele nobililor, morile, etc., el fiind precursorul cartografiei urbane. Harta elaborată de Norden are un sistem grafic de comunicare a distanței între centrele importante și folosește o scară grafică. O contribuție importantă în dezvoltarea cartografiei britanice o aduce și
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
unui mare spătar și boier contemporan cu Matei Basarab. La cele confirmate de Paul Alep și în baza unor documente mai recente Radu Crețeanu afirma că „autorul celei de a doua etape constructive a mănăstirii Dintr-un Lemn, a complexului edificiilor din piatră din care face parte și biserica din zid nu poate fi altul decât însuși Preda Brâncoveanu, fost mare spătar și mare culcer, mare vornic, viitor ban”. De altfel este posibil ca la această construcție să fi participat atât
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din Grănicești, cunoscută și ca Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1758 în satul Grănicești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului, în apropiere de drumul european E85 și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
în decembrie 1814, la numai 38 de ani. Inițial, biserica ridicată din grinzi de lemn se asemăna cu vechile case țărănești din zonă, având o singură ușă, câteva ferestre, un turn înălțat pe naos și acoperiș din șindrilă. Între timp, edificiul a devenit neîncăpător pentru deservirea nevoilor spirituale ale populației în creștere din localitate. Prin urmare, în 1830 locuitorii satului au desfăcut biserica până la temelie, au adăugat-o, dublându-i practic dimensiunile, și au construit-o pe același loc. În prezent
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
-o pe același loc. În prezent, în interior există un prag care amintește de prima variantă a lăcașului. În anul 1900 au loc alte extinderi. Tot atunci, este construit la intrarea în cimitirul bisericii un turn clopotniță, cu etaj. Înfățișarea edificiului este schimbată din nou în 1902, când este refăcut acoperișul de șindrilă, manopera fiind repetată în 1932. Ulterior, epitropul Gheorghe Moroșan o acoperă cu tablă zincată. Conform spuselor preotului paroh Mihai Apetroae, sub tablă a fost pastrată dranița originală. Pentru
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
din nou în 1902, când este refăcut acoperișul de șindrilă, manopera fiind repetată în 1932. Ulterior, epitropul Gheorghe Moroșan o acoperă cu tablă zincată. Conform spuselor preotului paroh Mihai Apetroae, sub tablă a fost pastrată dranița originală. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea maro. În fața bisericii se găsesc trei cruci vechi de piatră, bine conservate, cu următoarele inscripții: "„Această cruce s-a făcut cu cheltuiala lui Filon
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
Zainea. La slujba de resfințire au participat, pe lângă sute de credincioși, autoritățile locale și fiii satului veniți de departe. este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri mici, de tip lambriu, dispuse orizontal și tratate împotriva incendiilor și cariilor. Biserica are un acoperiș înalt, cu pante repezi, ce prezintă o învelitoare din tablă zincată. Streașina largă se
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Costișa este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1877 în satul Costișa din comuna Frătăuții Noi aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Costișa este situat în partea de nord-est a județului
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
iar biserica de lemn s-a dovedit neîncăpătoare. În anul 1992 a fost înălțată în sat o biserică de zid. este construită din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o ușoară rupere în pantă spre bază. El are o învelitoare din tablă. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
slavonă sau greacă, meșteșugarii și negustorii mahalalei Muntenimea de Sus au construit o biserică din piatră și cărămidă. Această biserică avea hramul “Sf. Parascheva”, iar unii autori indică drept ctitor în mod eronat pe logofătul Nestor Ureche. În anul 1760, edificiul a fost refăcut de Vasile Roset. După Pacea de la Iași din 1792 dintre ruși și turci, biserica a fost sfințită de mitropolitul Iacov Stamate, intrând sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei. În 1803, mitropolitul Veniamin Costachi a mutat aici maicile de la Mănăstirea
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
și constă în câteva motive decorative minimale, de inspirație neoclasică sau barocă. Intrarea se face printr-un pridvor adăugat pe latura sudică. Deasupra pronaosului se află un turn clopotniță. Pe latura sudică a altarului este o altă ușă de intrare. Edificiul are șase ferestre, una în absida altarului, câte una în fiecare absidă laterală și câte una pe fiecare din cei trei pereți exteriori ai pronaosului. Biserica este tencuită în interior (și nu este pictată) ca și în afară. În interior
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]