12,690 matches
-
atît al lui Sebastian, cît și al lui Eliade) trebuie să fie coroborate cu documentul autentic de epocă". În litigiu sînt însemnările lui Sebastian despre episodul legionar al lui Eliade de pe la sfîrșitul lui 1936 pînă tîrziu în 1939. De aceea, editorul precizează în finalul succintului său cuvînt înainte: "Dacă mai sînt îndoieli asupra "exactității" acuzațiilor de antisemitism, fascism, hitlerism, legionarism proferate împotriva lui Mircea Eliade, cred că numai probele pro și contra prezentate în volumul de față (și în următoarele) pot
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
finalul succintului său cuvînt înainte: "Dacă mai sînt îndoieli asupra "exactității" acuzațiilor de antisemitism, fascism, hitlerism, legionarism proferate împotriva lui Mircea Eliade, cred că numai probele pro și contra prezentate în volumul de față (și în următoarele) pot face lumină". Editorul are dreptate, dacă, într-adevăr, ar prezenta toate probele necesare relevării acestui litigiu. Cum se va vedea, aici probele definitorii, (tocmai ele!) sînt ocolite cu grijă preventivă. Și, atunci, mă întreb de pe acum, cum se poate face lumină în acest
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
școlii numit Crastaing, în timp ce îl desenau într-o postură inedită: școlarii, purtînd o pancartă ("Crastaing, porc ticălos, clasa-ți vrea hoitul scîrbos"), înarmați pînă în dinți cu tunuri, mitraliere și altele își hăituiesc profesorul îngrozit (desenul este redat întocmai de editori). Furios, Crastaing îi pedepsește cu o temă suplimentară: "Te trezești într-o dimineață și constați că peste noapte te-ai transformat într-un adult. Complet înnebunit, năvălești în camera părinților dumitale. Aceștia s-au transformat în copii. Povestește urmarea." Toate
Imaginația nu înseamnă minciună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17141_a_18466]
-
criterii tematice. Astfel încît, acum, volumul 42 cuprinzînd publicistică din anii 1943-1945, vestitul pamflet Baroane (diatribă curajoasă împotriva ambasadorului german la București, Manfred von Killinger) nu e în sumar, el fiind publicat tocmai în volumul al 31-lea. În note, editorii (dna Mitzura Arghezi și dl Traian Radu) dau toate informațiile cuvenite despre acel teribil pamflet, care a dus la suspendarea gazetei (Informația zilei) și arestarea autorului de la 30 septembrie 1943, cînd a apărut pamfletul și, apoi, întemnițat în lagărul de la
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
un fragment din pamflet (dacă nu reprodus integral) pentru generațiile mai noi de cititori care nu au și nu-și pot procura acel al 31-lea volum al ediției. E o "scăpare" care spune multe despre calitățile de competență ale editorilor, deși s-au transcris aici toate (lucru prețios) însemnările lui Arghezi din acele caiete. Și a avut ce nota pentru că, în anii dictaturii antonesciene, cenzura i-a interzis articole, a dispus amputări din ele sau a sancționat gazeta în care
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
toate (lucru prețios) însemnările lui Arghezi din acele caiete. Și a avut ce nota pentru că, în anii dictaturii antonesciene, cenzura i-a interzis articole, a dispus amputări din ele sau a sancționat gazeta în care publica. Aici, în acest volum, editorii, avînd la îndemînă caietele cu coupuri, reproduc și articolele respinse de cenzură (rămase la autor în șpalturi) și pasajele cenzurate (menționate, scrupulos, de poet). Astfel, de pildă, articolul Scrisoare, adresat aceluiași Killinger, în urma unui articol de al său apărut în
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
domniei sale, subsemnatul mi-am retras colaborarea. Continuarea ei ar putea să capete înțelesul dezagreabil, pentru simțul de proporții și măsuri, că aprob introducerea metodelor de ură și răzbunare în judecata critică, nejustificată cel puțin pe o existență proprie concretă". Și editorii menționează în notă că, odată cu Arghezi, și-au întrerupt colaborarea la acel săptămînal Anișoara Odeanu, Traian Chelaru, Ovid Constantinescu și Vasile Netea. E un gest de solidarizare intelectuală cu un scriitor de valoare și o condamnare a "metode După actul
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
grup de aviatori americani parașutați în România, care, în detenția lor laxă, citiseră Baroane și, la eliberare, au venit la redacția ziarului pentru a exprima recunoștința. Cum au găsit redacția vraiște, au și intervenit. În consecință, a patra zi - precizează editorii în notă - ziarul a reapărut și Arghezi a continuat, o vreme, să colaboreze aici. Așadar, regimul așteptat de poet, a început prin a-l lovi. Și, cum se știe, de prin 1944 l-au tot lovit continuu. Dar la 16
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
tușe repezi, portretul lui Ion Antonescu: "Mareșalul Ion Antonescu, de pildă, a fost o copie a clișeului hitlerian, uzat pînă la București, în numeroase tiraje, din ce în ce mai pale, însuși clișeul inițial fiind gravat într-o compoziție de metale întrebuințate și t Editorii, dna Mitzura Arghezi și dl Traian Radu, au meritul de a fi îmbogățit adnotările ediției cu fragmente din însemnările olografe ale poetului de pe caietele sale cu coupuri. Din păcate, n-au supravegheat cum se cuvine textul, lăsîndu-l cu multe greșeli
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
UAIC) - 1997; Master în Comunicare și Relații Publice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București - 2004, Doctor în Filosofie la UAIC - 2010; Studii postdoctorale, domeniul interdisciplinar (Informatică și Psihologie) la UAIC - 2010-2013. Cercetător științific, cadru universitar, scriitoare, poetă, jurnalistă, editor de carte, redactor și redactor șef la mai multe publicații virtuale și fizice. Detalii: http://webmail-profs.info.uaic.ro/~daniela.gifu/. „Diplomă de Excelență” din partea Asociației Astronomice SIRIUS - Club UNESCO, România; Primește distincția „Cetățean de onoare” al comunei Bălăbănești, Galați
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
apreciere. <reflist> Iancu, Stela Psihologia școlarului. De ce merg unii elevi “Încruntați” la școala?, Editura Polirom, Iași, 2000 Littauer, Florence Personalitate Plus. Cum să-i Înțelegi pe ceilalți Înțelegându-te pe tine Însuți publicată În România de Business Tech International Press, Editor Iuliana Enache Neamțu, Cristina Deviația școlară. Ghid de intervenție În cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iasi, 2003 Schwartz, J.,Daniel Puterea magică a gândului (traducere de Luiza Servescu), Editura Curtea Veche, București, 2007 </refist>
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
remarcat și chiar să vândă din tablourile sale. Cu trecerea timpului devine poet și scriitor de limbă franceză, tipărind în anii ’80 șase volume de versuri și în 1991, unul de proză memorialistică foarte specială, poematic-filosofică, Diotima. În 1983 cunoscutul editor de poezie Guy Chambelland îi dedică un număr al revistei sale „Pont de l’épée”. De-a lungul anilor ’90 îi apar, în limba în care a început să scrie și la care nu a renunțat niciodată, câteva cărți fundamentale
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
REVISTA ILUSTRATĂ, publicație apărută la Craiova, neregulat, între octombrie 1891 și decembrie 1892. În aprilie 1892 e indicat ca redactor-șef Gr. D. Pencioiu, iar numărul ultim anunță ca editor și proprietar pe C.N. Iovipale. Prospectul face cunoscut un program redacțional cu totul nou pentru anii ’90 ai secolului al XIX-lea și, totodată, promițător. R.i. se dorește a fi o revistă de literatură, urmând să tipărească traduceri și
REVISTA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289220_a_290549]
-
, Dimitrie (21.V.1943, București - 17.I.2004, București), editor și traducător. Este fiul Elenei Stamatiadi, fiica Hortensiei Papadat-Bengescu, și al lui Dimitrie Stamatiadi. Absolvent în 1967 al Facultății de Filologie, secția italiană, de la Universitatea din București, S. a evitat să se încadreze în sistemul de stat până în decembrie 1989
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
și „Jurnalul literar”. În 1986 S. editează „romanul memorialistic” Arabescul amintirii, în colecția „Capricorn” a „Revistei de istorie și teorie literară”, reconstituire a unui proiect epic din care Hortensia Papadat-Bengescu publicase unele fragmente sub formă de nuvele și pe care editorul le asamblează cu alte fragmente inedite, rămase în manuscris. Prefața relevă pentru prima oară procesul de creație al marii prozatoare, legătura intimă dintre literatura și viața ei. Altă carte va fi restituită în 1991, sub titlul Omul care a trecut
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
literar, ilustrat cu textele antologate. În ultimii ani de viață S. era preocupat de editarea celor mai importante romane bengesciene în versiuni definitivate de autoare. Publică astfel, în 1997, o ediție din Logodnicul, iar în 2001-2002 reunește sub titlul de editor Ciclul familiei Hallipa ultima variantă reivizuită de prozatoare a romanelor seriei: Omul care a trecut, Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, (volumul I) și Rădăcini (volumul II). Avea un plan amănunțit de reconstituire, în scopul recuperării vastei
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
din muzică de Bach, Drumul ascuns, (volumul I) și Rădăcini (volumul II). Avea un plan amănunțit de reconstituire, în scopul recuperării vastei materii dispersate, conținând numeroase copii-variante, a romanului Străina, manuscris pierdut în 1947-1948. S. devenise cu timpul un bun editor, evidențiindu-se prin acuratețea transcrierii filologice, prin precizia afirmației istoriografice și, câteodată, prin demersuri temerare de retuș amplu argumentat, privind deficiențe de stabilire a textului în edițiile de până la el. Ca traducător, realizează în 1997, în colaborare cu Sanda Diaconescu
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
STĂVĂRUȘ, Ion (18.X.1928, Golești, j. Vâlcea - 1.XII.1988, Urziceni), istoric literar, traducător și editor. Este fiul Mariei (n. Mihai) și al lui Marin Stăvăruș, țărani. Urmează școala primară în satul natal, liceul la Râmnicu Vâlcea (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1954; devine doctor în filologie în 1972. Lucrează
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
STĂNCESCU, Dumitru (20.XII.1866, București - 9.VII.1899, Axenfels, Elveția), prozator, culegător de folclor, editor și traducător. S-a născut într-o familie de intelectuali cu un rol însemnat în viața culturală a Bucureștilor. Atât tatăl său, Alexandru Stăncescu, o vreme secretar al Ateneului Român, cât și unchiul său, Constantin I. Stăncescu, scriitor, director al
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
convertiți în fața operelor sale. Însă episcopul de Poetovio s‑a bucurat să‑l numere pe Ieronim printre fidelii săi admiratori. Admirația a fost dublată de o anumită afecțiune datorată originilor geografice învecinate ale celor doi. Ieronim avea să joace rolul editorului celebru care impune posterității un autor meritoriu, desigur, dar care, altfel, ar fi fost sortit uitării. În 398, la cererea unui prieten călugăr, pe nume Anatolius, dalmatul realizează o ediție a Comentariului la Apocalipsă al lui Victorin, în care își
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ci că el a contribuit la acreditarea acestuia în Occident”. „Apocalipsa după Commodian” Legenda neroniană apare de asemenea în operele lui Commodian, Carmen apologeticum și Institutiones, având o deosebită importanță, fiind integrată în trama scenariului anticristologic. „Commodian, scrie Antonio Salvatore, editorul său italian, este poate cel mai enigmatic și problematic scriitor al Antichității creștine.” Într‑adevăr, nu există nici o informație sigură în legătură cu viața și opera sa. Cronologia oscilează între secolele al III‑lea și al V‑lea. Nimeni nu poate susține
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
istorică a textului nostru a fost făcută de Marta Sordi - ulterior lui Jean Gagé - într‑un studiu intitulat „Dionigi d’Alessandria, Commodiano ed alcuni problemi della storia del III secolo”. Rezultatele cercetătoarei italiene au fost ulterior reluate și îmbogățite de editorul lui Commodian, A. Salvatore. În monografia sa despre Anticrist, Bernard McGinn își exprimă scepticismul față de o validitate absolută a tezei propuse de Sordi. În opinia noastră, lectura din perspectivă istorică este singura care poate salva coerența și logica pasajului referitor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
venit ab oriente, aici, confuzia între Nero și Anticrist pare totală. Altfel spus, cei doi Anticriști din Carmen... - unul, în sens metaforic, celălalt, în sens teologic - lasă locul unui singur Anticrist în Instr. 41, dar unul cu două fețe. Majoritatea editorilor și comentatorilor văd lucrurile în felul acesta. După modelul lui Brewer, Poinssote propune o altă grilă de lectură, identificând schema binară din Carmen... și în acrostihul citat mai devreme: „Suntem tentați să credem că versurile 7 și 11 relatează un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
condiscipol din Roma. Rămas văduv, el îmbrățișează ascetismul și este în permanentă legătură cu Ieronim. Marcella, și ea văduvă, era cea mai strălucită elevă a lui Ieronim. Ea primea, la Aventin, tinere sau văduve angajate pe calea ascetismului. . Aproape toți editorii au publicat Cartea lui Daniel într‑un singur volum. Cu toate acestea, Cassiodor vorbește în Institutiones I, 3, de trei cărți pe care le‑ar fi avut tratatul: Idemque Daniel qui, licet apud Hebreos nequaqam prophetico choro recipitur sed inter
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
, Dan (11.XII.1902, Câmpulung - 10.III.1993, București), istoric literar, bibliolog și editor. Este unul din cei șaptesprezece copii (doar zece ajunși la maturitate) ai Ecaterinei (n. Slăvescu) și ai lui Ion Simon, funcționar. Face școala primară la Câmpulung (1909-1912), începe liceul tot aici și îl termină în 1921, la Pitești. Se înscrie
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]