5,263 matches
-
genetici” (Silver, 1997Ă, aceștia din urmă având gene sintetice și dominând toate compartimentele vieții. De la fertilizarea in vitro care este operabilă în zilele noastre sau de la realizarea hărții genomice a omului (vezi în primul capitol Human Genome Projectă, până la manipularea embrionilor genetici, posibilitate a viitorului apropiat (prevestită a se realiza înainte de mijlocul secolului XXIĂ, nu mai este decât un pas, chiar dacă un pas dificil. Impactul acestei ultime oportunități este preamărit (vezi Stock, 2002Ă, considerat a culmina în transformarea ontologică fundamentală, diferențială
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
longitudinal este axul craniocaudal care trece prin vertex și coccis. Axul sagital (antero-posterior, ventro-dorsal) corespunde grosimii corpului și prezintă un pol anterior sau ventral și unul posterior sau dorsal. Axul sagital formează cu axul vertical un unghi de 90°. La embrion este denumit axul ventrodorsal. Axul transversal (orizontal) străbate corpul de la stânga la dreapta și exprimă lățimea. în raport cu axele corpului, structurile anatomice pot fi descrise ca fiind situate: superior-inferior, cranial-caudal, anterior posterior, ventral-dorsal sau dreapta-stânga. Planurile se referă la secțiunile corpului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al primelor trei elemente prezentate, favorizează evoluția caracteristică psiho-fizică; e) modificarea poziției generale a centrului de greutate. EMBRIOGENEZA - DATE GENERALE Embrioaeneza este perioada dezvoltării intrauterine, care începe cu formarea ziaotului și se întinde până la sfârșitul săptămânii a 8-a, când embrionul ia înfățișare tipică umană, dar în miniatură. în cadrul embrioaenezei se parcura etapele complexe ale dezvoltării, diferențierii și oraanizării celulare. CARACTERISTICILE GENERALE ALE PERIOADEI EMBRIONARE Inițierea procesului de creștere și dezvoltare a unui nou individ are loc prin unirea aameților, celulelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fertilizare (fecundare). Celulele aerminale dau naștere celulelor sexuale. Acestea pot fi evidențiabile pentru prima dată în procesul de creștere în cea de a patra săptămână de dezvoltare embrionară. Din peretele sacului vitelin ele miarează activ spre peretele posterior al corpului embrionului și populează aonadele aflate în plin proces de dezvoltare. Celulele aerminale sunt celule diploide care prezintă un număr de 23 de perechi de cromozomi; aceste celule se vor diferenția în celule precursoare ale aameților denumite spermatoaonii (la bărbat) și ovoaonii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
primele 24 de ore după fecundare, ovulul începe să se seamenteze; diviziunile mitotice nu sunt însă însoțite și de o creștere celulară. Ziaotul se subdivide în mai multe celule fiice care devin din ce în ce mai mici fiind denumite blastomere; cu toate acestea, embrionul în ansamblu nu își modifică dimensiunea; în această etapă de dezvoltare el este alcătuit dintr-un număr mai mare de celule. Prima diviziune a ziaotului are loc la 30 ore după fecundare; cea de a doua la 40 ore și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de dezvoltare el este alcătuit dintr-un număr mai mare de celule. Prima diviziune a ziaotului are loc la 30 ore după fecundare; cea de a doua la 40 ore și din care rezultă 4 blastomere eaale. La 3 zile, embrionul uman este format din 6 -12 celule, pentru ca la 4 zile să aibă 16 -32 celule (Fiaura 2). După ce se formează 32 de celule, ziaotul ajunae într-un stadiu denumit morulă. Blastomerele urmează căi diferite de dezvoltare și diferențiere, astfel încât
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pentru ca la 4 zile să aibă 16 -32 celule (Fiaura 2). După ce se formează 32 de celule, ziaotul ajunae într-un stadiu denumit morulă. Blastomerele urmează căi diferite de dezvoltare și diferențiere, astfel încât în final să se poată forma atât embrionul uman cât și structurile anexe acestuia. începând cu stadiul de 8 blastomere are loc un proces de aplatizare și bipolaritate a acestora, concomitent cu reoraanizarea celulară, astfel că suprafețele externe ale celulelor devin convexe, iar suprafețele interne devin concave. în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau a IV-a care s¬au divizat mai repede se deplasează spre centrul morulei formând masa celulară internă; blastomerele care rămân la periferie formează masa celulară externă. Masa celulară internă poartă denumirea de embrioblast - din care se va forma embrionul; masa celulară externă este denumită trofoblast și va da naștere placentei (17). în ziua a 4-a de dezvoltare, morula prezintă 30 de celule care încep să absoarbă lichid ce se localizează predominant între celulele masei interne. Presiunea hidrostatică a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
celulele masei interne. Presiunea hidrostatică a lichidului crește în interiorul morulei, astfel încât este posibil să se formeze cavitatea blastocistică. Masa celulară internă se comasează la un pol al cavității blastocistice formate, în timp ce la periferie masa celulară externă formează un epiteliu subțire. Embrionul se numește blastocist și prezintă doi poli: unul embrionar, ce conține masa de celule interne în ziua a E-a de dezvoltare, blastocistul este eliberat din zona pellucida (zona ovocitului ce conține materialul alicoproteic) și devine strâns aderent de epiteliul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
celule metabolic active, secretorii, denumite celule deciduale. Glandele endometriale ale uterului se măresc, devin edemațiate și foarte bine vascularizate în zona implantării. Secreția celulelor deciduale și cea a alandelor endometriale include factori de creștere și metaboliți ce vor asiaura dezvoltarea embrionului (7, 17). Procesele ce au loc în a doua săptămână Ca urmare a proceselor prezentate, la începutul săptămânii a doua, blastocistul ajunae să fie parțial insinuat în stroma endometrială. Embrioblastul se împarte în două straturi: epiblastul (ectodermul primar) și hipoblastul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cavitate denumită cavitatea amniotică, mărainită de un strat de celule, derivate tot din epiblast, ce formează membrana amniotică. Epiblastul și hipoblastul restant formează un disc bilaminar localizat între cavitatea amniotică și cavitatea blastocistică. Celulele discului aerminal bilateral vor da naștere embrionului propriu-zis și contribuie la formarea membranelor extraembrionare (Fiaura 3). 1. Decidua cu vase sanauine 2. Lacune trofoblastice cu sânae 3. Discul embrionar bilaminar 4. Mezoblastul extraembrionar și începutul formării celomului extraembrionar 5. Sacul vitelin 6. Fibrină 7. Membrana exocelomică 8
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
le erodează. La sfârșitul celei de a doua săptămâni apare circulația sanauină uteroplacentară primitivă. Citotrofoblastul formează coloane celulare care pătrund în sincițiotrofoblast și dau naștere vilozităților primare, corionice. Datorită acestor ultime aspecte prezentate, la sfârșitul celei de a doua săptămâni embrionul reușește să se implanteze în interiorul endometrului matern (17,1). Procese ce au loc în a treia săptămână De la începutul săptămânii a treia are loc procesul de aastrulație, prin care discul aerminal bilaminar se transformă în disc aerminal trilaminar stabilindu-se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în a treia săptămână De la începutul săptămânii a treia are loc procesul de aastrulație, prin care discul aerminal bilaminar se transformă în disc aerminal trilaminar stabilindu-se în același timp și care va fi axa cranio-caudală precum și simetria bilaterală a embrionului. Procesul de aastrulație se realizează pornind de la o structură ce apare median, în epiblast, în apropierea porțiunii caudale a discului aerminal bilaminar, denumită linia primitivă. Extremitatea cefalică a liniei primitive prezintă depresiunea primitivă cefalică înconjurată de nodulul primitiv epiblastic. Extremitatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
miez mezenchimatos, în care se vor forma vasele capilare. Procese ce au loc în a patra săptămână în cadrul embrioaenezei perioada cuprinsă între săptămânile 4-8 este considerată perioada embrionară în care are loc modelarea formei externe a corpului. în această perioadă embrionul suferă o serie de procese care, conjuaate cu procesele de creștere diferențiată, determină formarea unei structuri spațiale. în reaiunea mezodermului extraembrionar apare celomul care proaresează concentric și în interiorul corpului embrionului. Prezența acestei cavități respectă zona axială a embrionului. Zona periferică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
are loc modelarea formei externe a corpului. în această perioadă embrionul suferă o serie de procese care, conjuaate cu procesele de creștere diferențiată, determină formarea unei structuri spațiale. în reaiunea mezodermului extraembrionar apare celomul care proaresează concentric și în interiorul corpului embrionului. Prezența acestei cavități respectă zona axială a embrionului. Zona periferică se va cliva în două lame: una reprezentată de ectoderm și somato-pleură și a doua de endoderm și splahno-pleură. în aceste condiții se pot delimita plicile embrionare: ectomezodermală și endomezodermală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
această perioadă embrionul suferă o serie de procese care, conjuaate cu procesele de creștere diferențiată, determină formarea unei structuri spațiale. în reaiunea mezodermului extraembrionar apare celomul care proaresează concentric și în interiorul corpului embrionului. Prezența acestei cavități respectă zona axială a embrionului. Zona periferică se va cliva în două lame: una reprezentată de ectoderm și somato-pleură și a doua de endoderm și splahno-pleură. în aceste condiții se pot delimita plicile embrionare: ectomezodermală și endomezodermală care țin de la șanțul marainal până la fundul de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
caudală. Procesul de înrulare face ca marainile cefalice, caudale și laterale ale discului aerminal să fie aduse împreună de-a lunaul liniei mediane ventrale. Fiecare strat (endodermic, mezodermic, ectodermic) al discului embrionar fuzionează cu cel corespondent de partea opusă; astfel, embrionul are o formă externă cilindrică tridimensională. în procesul de miarare a mezenchimului un rol determinant îl joacă elementele vasculare - ca structuri directoare ale miarației celulelor mezenchimale; acestea sunt: - pentru mezenchimul primar al plăcilor craniale și caudale: arterele toracice interne, epiaastrice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ale viitorilor lobi pulmonari. în săptămâna a cincea, a 16-a aenerație de bronhiole dă naștere bronhiolelor terminale care se vor divide ulterior în două sau mai multe brohiole respiratorii. După înrulare, amniosul va fi transportat ventral pentru a înconjura embrionul în întreaime. El învelește pediculul de leaătură și sacul vitelin, transformându-l în cordon ombilical. PERIOADA FETALĂ - CARACTERISTICI GENERALE Perioada fetală este descrisă între săptămâna a noua și naștere. Perioada fetală este caracterizată printr-o creștere rapidă a corpului, concomitent
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de săptămâni feții nu sunt viabili; cei care sunt născuți înainte de 28 de săptămâni prezintă un risc foarte ridicat de deces sau îmbolnăvire datorită imaturității plămânilor. Săptămânile 9-12 La începutul săptămânii a 9-a capul constituie o jumătate din lunaimea embrionului. Pe parcursul săptămânilor 9-12 are loc un proces accelerat de creștere a corpului, astfel încât la sfârșitul acestei perioade lunaimea craniu-șezut se dublează și se înreaistrează apariția primilor centri de osificare primară în craniu și oasele lunai. La sfârșitul săptămânii a 9
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este de natură conjuctivă. Oasele bolții craniene și ale feței se formează din membranele conjunctive, în timp ce restul pieselor osoase ale aparatului locomotor derivă din cartilajul hialin. Osteoaeneza constă în formarea unui complex albuminoido-celular care înlocuiește scheletul cartilaainos sau membranos al embrionului și asiaură în același timp procesul de creștere în lunaime/arosime al osului pe durata vieții intrauterine. Osteoaeneza se realizează în trei faze: 1. faza de clarificare primară în care predomină fenomenele constructive în urma cărora rezultă osul primar, incomplet diferențiat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
eritematos matern (29,30) . Bolile cardiace congenitale cum ar fi transpoziția de vase mari corectată, ostium primum atrial și defectul septal ventricular pot fi asociate cu bloc atrioventricular (BAV) de gradul III. În prezent este posibilă depistarea acestor probleme la embrionul de 18-20 săptămâni-. Ca problemă clinică pentru sugar și copilul mic, blocul AV congenital izolat este marcat în principal de o frecvență cardiacă neobișnuit de mică, mai mult decât de simptomele consecutive (31). ECG relevă de obicei un bloc atrioventricular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
operează atunci când accidental s-a produs împerecherea între specii și constă în: o lipsa de sincronizare între dezvoltarea și funcționarea materialului genetic provenit de la cele două specii. Programul genetic și ritmul propriu de dezvoltare diferit pentru fiecare specie face ca embrionul să nu se dezvolte (exemplu încrucișarea între oaie și capră). o dacă totuși hibridul se dezvoltă (exemplu catârul - rezultat din încrucișarea dintre cal și măgar) acesta este infertil. Prin urmare rezultatul izolării postzigotice este unul din cele trei posibilități: moartea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să nu se dezvolte (exemplu încrucișarea între oaie și capră). o dacă totuși hibridul se dezvoltă (exemplu catârul - rezultat din încrucișarea dintre cal și măgar) acesta este infertil. Prin urmare rezultatul izolării postzigotice este unul din cele trei posibilități: moartea embrionului, dezvoltarea anormală, sau infertilitatea. Descifrarea codului genetic, multitudinea genelor (purtătoare de mesaj genetic) modul lor de acțiune și de exprimare care definesc în fond variabilitatea, departe de a contrazice ideea de finalitate devine un suport solid al acesteia. Codul genetic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
temporală, comportamentală, la care se adaugă aspecte fizice, chimice și biologice care împiedică unirea gameților de specii diferite; - izolarea postzigotică, ce se traduce prin nesincronizarea materialului genetic, diferit ca program de evoluție și dezvoltare pentru fiecare specie, rezultatul fiind moartea embrionului, dezvoltarea anormală a acestuia sau infertilitatea. Mutațiile, la rândul lor, pe care s-a pus mare preț în explicarea transformismului și evoluționismului, mai ales după lansarea teoriei mutațiilor a lui De Vries, s-au dovedit a fi la fel de conservatoare ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Se eludează și aici, pe de o parte faptul că în 2/3 din lumea viețuitoare (bacterii, protiști, fungi și plante) fenomenul nu se întâlnește, iar pe de altă parte dacă afirmația ar corespunde adevărului ar însemna că întreruperea evoluției embrionului la un anumit stadiu filogenetic: vierme, pește, reptilă, maimuța, ar apare un animal corespunzător stadiului filogeneti c atins de embrion în acel moment. Or se știe foarte bine că evoluția ființei se desfășoară conform programului genetic constituit din primul moment
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]