5,930 matches
-
referă la relația dintre input și output și vizează responsabilitatea (accountability). Privitor la cele două dimensiuni există deja o literatură foarte amplă care nu va fi reluată aici. Pentru fiecare dimensiune se vor analiza, în termeni esențiali, trei aspecte: definiția empirică, problemele de aplicare și condiția sau condițiile de bază pentru existența acestor elemente. Statul de drept nu înseamnă doar valabilitatea unui sistem juridic. Principiul de superioritate a legii (expresia introdusă de Cicer, în latină legum servi sumus), capacitatea (chiar limitată
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ales la clasa antreprenorială - conform cărora legile, fiind obstacole în calea realizării propriilor interese, nu trebuie respectate: o binecunoscută zicală italiană este fatta la legge, trovato l'inganno, adică "fiecare lege are o portiță de scăpare". Pe scurt, o analiză empirică a statului de drept (într-o țară democratică) ar trebui să fie efectuată cu atenție, datorită existenței unor tendințe contradictorii. Aspectul esențial este cel al calității democrației. Trecând în revistă cercetările efectuate pe tematicile legate de diferite trăsături ale statului
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
către reprezentați, prin intermediul administrației publice sau într-o altă manieră, cu donarea unori bunuri simbolice care creează, consolidează și oferă un sentiment de încredere și sprijin din partea reprezentaților către reprezentanți. Receptivitatea pune mai degrabă probleme mult mai complicate în privința observațiilor empirice. Pe de o parte, se poate presupune că cetățenii, chiar și cei educați, informați și activi, sunt mereu conștienți de propriile dorințe și nevoi, chiar în situațiile în care noțiuni de specialitate ar fi indispensabile pentru evaluarea efectivă a acestor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
atât de important în consolidarea democratică, devine astfel relevant pentru obținerea unui răspuns din partea guvernului la nevoile cetățenilor. Concluziile (parțiale) care pot fi trase din acest incursiune sunt cel puțin trei, câte una pentru fiecare subiect în discuție. Din definiția empirică a acestei dimensiuni se deduce maniera în care ele se conectează: rule of law, permite exercitarea responsabilității (accountability); o responsabilitate (accountability) efectivă asigură îmbunătățirea sistemului juridic și respectarea acestuia; statul de drept este o premisă esențială pentru receptivitate (responsiveness), care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pe libertate, și, mai apoi, pe egalitate. Doar în scopuri analitice se poate formula ipoteza unei democrații complete în care toate dimensiunile sunt prezente într-un grad destul de ridicat. Expresia "în grad destul de ridicat" subliniază aceeași fundamentală și indispensabilă incertitudine empirică, inerentă oricărei dimensiuni, care poate fi înțeleasă în mod diferit în diverse perioade istorice și de diverși lideri și cetățeni (care cred în valori diferite). Figura 7.2 oferă o primă reprezentare a democrațiilor de calitate, a posibilei treceri de la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
2), acest tip de moștenire este cel mai des întâlnit. Există, de asemenea, regimuri mai inovatoare sub aspect instituțional. Acestea sunt regimuri cu caracteristice totalitare, cum ar fi fascismul italian sau regimul militar din Chile. Dintr-un punct de vedere empiric, al doilea tip de moștenire, care are rădăcini istorice profunde, se consideră a fi autoritar în cazul în care a fost susținut prin deciziile și politicile regimului autoritar anterior. În al treilea rând, o moștenire implică întotdeauna continuitatea cu un
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1 și 3, observăm că, în ultima figură, dimensiunea privind gleichschaltung 89 nu este prezentă. Acest lucru reflectă faptul că în niciunul dintre cazurile luate în considerare, acest fenomen - specific regimului totalitar - nu a fost evident din punct de vedere empiric. Timp de mulți ani, în Spania, regimul lui Franco a încercat să suprime diferențele etnice, lingvistice și culturale, în special în Catalonia și Țara Bascilor. Singurul rezultat concret a fost radicalizarea fracțiunilor extremiste din rândul naționaliștilor basci [v. Aguilar, 2001
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o bună funcționare a statului de drept (rule of law), care implică răspunderea, responsabilitatea (accountability), receptivitatea (responsiveness), libertatea și egalitatea. În privința acestei teme, cea mai bine argumentată și solidă poziție rămâne cea a lui Lijphart (1999) care încearcă o "traducere" empirică a calității democrației. Plecând din acest punct și folosind aceiași indicatori ca Lijphart, se poate susține că statul de drept (rule of law) se definește pe baza gradului de corupție existent și a anumitor aspecte ale justiției penale, mai precis
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dovedi în detrimentul eficacității decizionale, influențând negativ responsabilitatea (accountability) și rule of law. În altă ordine de idei, aceasta este, în opinia unor autori, chiar dimensiunea centrală a calității democrației. Pentru a măsura calitatea democrației și pentru a oferi un suport empiric ipotezelor conform cărora democrațiile consensuale dispun de o calitate superioară celorlalte modele, Lijphart se bazează pe cercetările deja existente în literatura de specialitate, adaptându-le obiectivului său. El ia în considerare anumite aspecte, cum ar fi respectarea drepturilor, competiția, participarea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
întrebăm cu ce s-a văzut Lijphart constrâns să demonstreze teoria sa, "mutilând" democrațiile analizate prin omiterea temei centralizare-descentralizare. Un răspuns plauzibil e acela că cele două dimensiuni nu dau rezultate similare. Pe scurt, ipoteza pare mai "slabă" în plan empiric. Pe de altă parte, aspectele neglijate oferă dileme esențiale. Abandonarea temei descentralizării în ceea ce privește calitatea democrației, unul dintre pilonii numeroaselor studii asupra democrației, independența băncii centrale și a oportunitățile de reprezentare oferite de o a doua cameră sunt, și ele, carențe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acestei concepții de democrație sunt: a) revalorificarea participării directe la dezbaterea politică, cel puțin în cadrul limitat al localismului; b) reconsiderarea temei dezbătute (în scopul elaborării unei soluții nu se poate rămâne pe pozițiile inițiale); c) eliminarea (echivocă, inclusiv în plan empiric) a presupunerii că poziția unui actor e definitivă și nu se modifică pe parcursul procesului decizional. Pornind de la aceste premize se poate defini o democrație "deliberativă" - un regim democratic în care există spații de discuție participativă și publică a problemelor politice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
discutate într-o manieră prin care să se evite simplificări improprii; plasarea (în centrul discuției) a binelui public, în ciuda înțelesului unilateral; integrarea și, mai ales, dezvoltarea unei încrederi reciproce între participanți. Dacă unele aspecte sunt plauzibile din punct de vedere empiric, ca expectativă a continuității sau a efectelor integrative, concepția deliberativă exprimă o poziție ideală a democrației. Punctul "forte", însă, nu este acesta, ci cel de evaluare, tot așa cum aplicarea acestei concepții asigură calitatea democrației. În acest sens, se poate afirma
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un rol important pentru elite; el se bazează, deseori, pe "schimb", pe încheierea de acorduri, și nu neapărat pe dezbatere. Dacă acceptăm consecințele teoretice subliniate mai sus, convergența se caracterizează prin fapte. Pentru confirmare, în sensul de a da "substanță" empirică concepției deliberative, Steiner (Steiner et all, 2004) "leagă" modelul consensual de cel al democrației deliberative, analizând, în primul rând, activitățile parlamentului. Bazându-ne pe afirmațiile anterioare, afirmăm că democrația deliberativă prezintă aspecte pozitive pentru calitatea democrației. Întrebarea care rămâne este
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tematice create de ansambluri limitate?" Încercarea de a răspunde la această ultimă întrebare ne determină a extinde analiza până la structurile politice intermediare și o vom face în paragraful următor. 4. "Ancorele" sunt esențiale pentru o democrație bună? De asemenea, analiza empirică a procesului de consolidare democratică (v. cap. 5) a demonstrat relevanța unor "ancore" pentru succesul procesului, atunci când legitimitatea regimului democratic nu a fost extinsă și profund stabilită, deși era limitată. În prezența unei legitimități implicite, "ancorele" sunt importante, dar numai
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
valorile care o caracterizează. Mai mult decât atât. Pe de o parte, studiul asupra "celui mai bun guvern" este o temă clasică a filosofiei politice și una din temele cele mai importante ale acestor analize; pe de altă parte, studiul empiric al "bunei" democrații (sau al îmbunătățirii calității regimurilor democratice) se află încă în fază incipientă. Fără îndoială, procesul de democratizare din ultimii ani face posibilă utilizarea unui material empiric care, înainte, nu exista pur și simplu, și, prin urmare, sperăm
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cele mai importante ale acestor analize; pe de altă parte, studiul empiric al "bunei" democrații (sau al îmbunătățirii calității regimurilor democratice) se află încă în fază incipientă. Fără îndoială, procesul de democratizare din ultimii ani face posibilă utilizarea unui material empiric care, înainte, nu exista pur și simplu, și, prin urmare, sperăm în dezvoltarea analizei. Acest lucru implică faptul că "obiectul" empiric al acestui tip de analiză este reprezentat de țările cu majore tradiții democratice, dar, și de alte țări, în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se află încă în fază incipientă. Fără îndoială, procesul de democratizare din ultimii ani face posibilă utilizarea unui material empiric care, înainte, nu exista pur și simplu, și, prin urmare, sperăm în dezvoltarea analizei. Acest lucru implică faptul că "obiectul" empiric al acestui tip de analiză este reprezentat de țările cu majore tradiții democratice, dar, și de alte țări, în cazul în care un regim democratic a fost recent instaurat. În cele din urmă, mai ales dacă studiem Europa de Est se poate
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrației, la problemele care apar într-un proces de multe ori accidentat, greu, plin de contradicții. Alte întrebări privind egalitatea, libertatea, precum și aprofundarea temelor abordate aici fac parte dintr-o viitoare agendă de cercetare în domeniuce ar putea cuprinde studiul empiric al fiecărei țari, privite individual sau comparativ. Referințe bibliografice Aguero, F., 2003, "Authoritarian Legacies: The Military's Role", în Cesarini e Hite [2003]. Aguilar, P., 2001, "Justice, Politics and Memory în the Spanish Transition", în A. Barahona De Brito, C.G.
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
poziționează în prim-plan conexiunea necesară între democrațiile reale (și definițiile lor) și democrațiile ideale (și definițiile lor). Astfel, aspectul cel mai relevant este stabilirea unei definiții ideale care să poate fi continuată mai apoi ca o dezvoltare a definiției empirice. 14 Propunerea este preluată de Morlino (1998: 42-49). 15 Asupra acestei teme, a se vedea Duverger (1951), Rae (1971), Bogdanor și Butler (1983), Grofman și Lijphart (1986), Taagepera și Shugart (1989) și Sartori (1994). 16 În privința noțiunii de semi-parlamcntarism, a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o situație în care partidele pot juca un rol esențial, fie în timpul consolidării (cum s-a întâmplat în Spania), fie în timpul unei crize (cum s-a întâmplat în Italia). 36 Așa cum se va discuta în continuare, din nevoia de simplificare empirică, dimensiunea consensuală va fi "absorbită" de legitimare. 37 A se vedea, de exemplu, Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens (1992: 287), care abordează relația dintre capitalism și democrație, sau Whitehead (1996: 52), care corelează această analiză cu factorii externi. 38 Nu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1991: 22-25). 44 Aici, prin termenul de "societate civilă" se înțelege totalitatea cetățenilor (aflați într-un moment "pre-politic", cu preferințele individuale, cu interesele și cu opțiunile lor), precum și asociațiile voluntare. O definiție de acest tip determina validitatea conceptului la nivel empiric, tocmai pentru că se referă la o reală sferă publică, unde găsim o serie de organizații și standarde (legale) aplicate. O analiză scurtă, dar excelentă, a conceptului de "societate civilă" de la marxism la liberalism este redată de Etzioni-Halevy (1993). 45 Pentru
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pentru că se referă la o reală sferă publică, unde găsim o serie de organizații și standarde (legale) aplicate. O analiză scurtă, dar excelentă, a conceptului de "societate civilă" de la marxism la liberalism este redată de Etzioni-Halevy (1993). 45 Pentru detalii empirice, a se vedea Morlino (1998). 46 Burton, Gunther și Higley (1992, 5) vorbesc despre acest caz ca despre o democrație "neconsolidată". Se poate observa imediat cum niciun caz din Europa de Sud nu intră în această categorie. 47 Aici, încă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
este empiric, al doilea normativ și al treilea organizatoric/ comportamental. A se vedea, de asemenea, eseul excelent realizat de Gunther și Montero (1994), bazat pe o analiză electorală și pe atitudinile privind scindările din Europa de Sud. 51 Pentru detaliile empirice privitoare la caracteristicile diferite ale celor patru țări a se vedea Morlino (1998, cap. 2, 3, 4 și 51). 52 Poate fi amintit, totuși, faptul că, pentru toate cele patru țări, dincolo de specificul lor, un sistem de partid predominant a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Brouwer [2000: 187-226]. 65 Formal, Tibet este un teritoriu sub protecție chineză. 66 O discuție asupra acestor aspecte este facută de Huntington [1991: 294 ff.] și de Sartori [1995: 101-111]. Despre factorii economici, a se vedea paragraful următor. 67 Elementele empirice pentru acestă dezbatere sunt tratate de 2001 Freedom House Survey [Karatnycky, Motyl și Graybow, 2002]. 68 Este ceea ce fac Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens [1992] în cap. 4, 5 și 6, în care își extind analiza fundamentelor democratizării la multe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nl?n?uie p�n? la cupola luminat? bl�nd. Complexitatea inedit? a acestui spa?iu, simbolic �ntr-un �nalt grad, rezult? din aplicarea cuno?țin?elor de geometrie ale arhitectului care poate astfel s? deseneze în abstracto structuri dincolo de practicile empirice �n vigoare pe ?antiere. ?tiin?a geometriei a lui Borromini explic? �n cea mai mare parte ingeniozitatea combină?iilor ?i desenul �ntot-deauna surprinz?tor al elementelor tradi?ionale din com-pozi?iile at�ț de suple, aproape vii � Sf�ntul Carol
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]