4,885 matches
-
Dacă nu obțineți un procent de 90 până la 110 % din valoarea eșantionului de testare după câteva probe, schimbați coloana sau utilizați o curbă calibrată și corectată a recuperării pentru cuantificarea CE. Pentru a obține curba de calibrare corectată, preparați soluțiile etalon conform instrucțiunilor de la lit. (f), utilizând etanol 40 % în locul diclormetanului. Analizați 1 ml din soluția de calibrare etalon conform instrucțiunilor de la secțiunile D, E și F. Stabiliți o nouă curbă de calibrare utilizând raportul CE/CP din etaloanele extrase. D.
jrc4203as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89367_a_90154]
-
coloana sau utilizați o curbă calibrată și corectată a recuperării pentru cuantificarea CE. Pentru a obține curba de calibrare corectată, preparați soluțiile etalon conform instrucțiunilor de la lit. (f), utilizând etanol 40 % în locul diclormetanului. Analizați 1 ml din soluția de calibrare etalon conform instrucțiunilor de la secțiunile D, E și F. Stabiliți o nouă curbă de calibrare utilizând raportul CE/CP din etaloanele extrase. D. Pregătirea eșantionului de testare Introduceți următoarele volume din materialul de testare în două pahare de laborator distincte, de
jrc4203as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89367_a_90154]
-
preparați soluțiile etalon conform instrucțiunilor de la lit. (f), utilizând etanol 40 % în locul diclormetanului. Analizați 1 ml din soluția de calibrare etalon conform instrucțiunilor de la secțiunile D, E și F. Stabiliți o nouă curbă de calibrare utilizând raportul CE/CP din etaloanele extrase. D. Pregătirea eșantionului de testare Introduceți următoarele volume din materialul de testare în două pahare de laborator distincte, de 100 ml: (a) vinuri cu un conținut de peste 14 % vol alcool: 5,00 0,01 ml; (b) vinuri cu un
jrc4203as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89367_a_90154]
-
de 100 ml: (a) vinuri cu un conținut de peste 14 % vol alcool: 5,00 0,01 ml; (b) vinuri cu un conținut de maximum 14 % vol alcool: 20,00 0,01 ml. Adăugați în fiecare pahar 1 ml din soluția etalon intern CP C(e)(3) și apă pentru a obține un volum total de 40 ml (sau 40 g). E. Extracția Extracția se efectuează sub o hotă de extracție, ventilată adecvat. Transvazați eșantionul pregătit conform secțiunii D în coloana de
jrc4203as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89367_a_90154]
-
Concentrați eșantionul până la 1 ml într-o soluție slabă de azot. Dacă este necesar, transvazați concentratul în retorta aparatului de eșantionare automat pentru analiza CG/SM. F. Analiza CG/SM (a) Curba de calibrare Injectați 1 l din fiecare soluție etalon de calibrare C(f) în CG/SM. Trasați graficul raportului dintre suprafețele CE-CP, la un răspuns ionic de 62 m/z pe axa verticală și cantitatea de CE în ng/ml pe axa orizontală (100, 200, 400, 800, 1 600
jrc4203as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89367_a_90154]
-
CE Injectați 1 l de extract concentrat preparat conform secțiunii E în sistemul CG/SM și calculați raportul suprafețelor CE-CP la răspunsul ionic de 62 m/z. Stabiliți concentrația de CE din extract (în ng/ml), utilizând curba de calibrare etalon intern. Calculați concentrația de CE din eșantionul de testare (în ng/ml), împărțind cantitatea de CE (ng) din extract la volumul eșantionului de testare (în ml). (c) Confirmarea identității CE Stabiliți dacă în cursul perioadei de retenție a CE apar răspunsurile ionilor
jrc4203as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89367_a_90154]
-
m/z. Aceste răspunsuri sunt caracteristici ale fragmentelor principale (M - C2H2)+ și (M - CH3)+ și respectiv ale ionului molecular (M)+. Prezența CE este confirmată, dacă rapoartele relative ale acestor ioni se situează în limita a 20 % din rapoartele pentru un etalon CE. Este posibil ca extractul să necesite o concentrație suplimentară, în scopul obținerii unui răspuns suficient pentru ionul de 89 m/z. G. Analiza comparativă Tabelul prezintă rezultatele individuale pentru eșantioanele utilizate în evaporări practice și pentru ambele tipuri de
jrc4203as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89367_a_90154]
-
era posibil, fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar și de puterea otomană, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale. La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu, ca o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur și având 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani, bătute în Anglia
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
1972 a fost propus Șarpele Monetar, un sistem care să permită monezilor statelor să fluctueze într-un tunel, între limitele ±2,25%. S-a dovedit a fi un eșec. În 1979, Sistemul Monetar European a devenit element central, având că etalon comun moneda teoretică: European Currency Unit, având aceeași fluctuație ca Șarpele Monetar. A fost creat Fondul European de Cooperare Monetară, având fond de rezervă comun pentru susținerea temporară a devizei slabe, obținându-se rezultate pozitive. În 1989 a fost creată
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
rândul lor documentele justificative pot fi: - documente primare întocmite la locul și în momentul desfășurării evenimentului patrimonial, pe care îl "fotografiază" pe o machetă specifică fiecărui gen de operații; - documentele centralizatoare obținute prin sortarea documentelor primare pe operații, exprimarea în etalon monetar a mărimii operațiilor economice și financiare, deci prin cumularea și centralizarea datelor consemnate inițial în documentele primare, spre a facilita prelucrarea lor contabilă ulterioară. Sintetizând lucrurile, câteva constatări sunt demne de semnalat în vederea atestării sistemului documentelor primare: a) Investigarea
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
Rømer în anul 1676. Începând cu secolul al XX-lea performanțele determinărilor experimentale s-au îmbunătățit atât de mult încât au permis cunoașterea valorii ei cu o eroare relativă de 3,34x10%; această precizie, extrem de mare a condus la redefinirea etalonului unității de lungime, metrul, printr-o nouă definiție, bazată pe „valoarea exactă” a vitezei luminii în vid adoptată prin convenție. Valoarea vitezei de propagare a luminii în orice mediu material transparent este mai mică decât valoarea vitezei luminii în vid
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
din anii 1940, toate măsurătorile efectuate au avut o eroare relativă de măsurare sub 0,005%.Rezultatele măsurătorilor ulterioare convergeau spre valoarea de 299 792 450 m/s.Cunoașterea valorii cu o precizie atât de mare a ridicat problema redefinirii etalonului pentru unitatea de lungime.Fizicianul maghiar Zoltán Bay propune în 1965 înlocuirea etalonului unității de lungime cu un etalon bazat pe definiția unității de timp și valoarea vitezei luminii.El a motivat propunerea pe baza studiilor sale legate de stabilitatea
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
sub 0,005%.Rezultatele măsurătorilor ulterioare convergeau spre valoarea de 299 792 450 m/s.Cunoașterea valorii cu o precizie atât de mare a ridicat problema redefinirii etalonului pentru unitatea de lungime.Fizicianul maghiar Zoltán Bay propune în 1965 înlocuirea etalonului unității de lungime cu un etalon bazat pe definiția unității de timp și valoarea vitezei luminii.El a motivat propunerea pe baza studiilor sale legate de stabilitatea și precizia de măsurare a vitezei luminii. În anul 1983, al XVII-lea
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
convergeau spre valoarea de 299 792 450 m/s.Cunoașterea valorii cu o precizie atât de mare a ridicat problema redefinirii etalonului pentru unitatea de lungime.Fizicianul maghiar Zoltán Bay propune în 1965 înlocuirea etalonului unității de lungime cu un etalon bazat pe definiția unității de timp și valoarea vitezei luminii.El a motivat propunerea pe baza studiilor sale legate de stabilitatea și precizia de măsurare a vitezei luminii. În anul 1983, al XVII-lea Congres Internațional pentru Greutăți și Măsuri
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
competiție internațională din Austria a ocupat locul I. Rețeaua instituțiilor culturale este formată din 2 biblioteci publice, 2 case de cultură, școala muzicală și școala de pictură. Orașul dispune de televiziune locală „Almaz” și două publicații periodice - „Glia drochiană” și „Etalon”. Un adevărat monument de artă este Catedrala Adormirea Maicii Domnului, construită între anii 1988-1998. Drochia este cunoscută pentru o seamă de monumente de cultură și spiritualitate cum e Catedrala Adormirea Maicii Domnului care se înalță pe o înălțime la una
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
din corpul uman, precum piciorul, pasul, cotul, palma și degetul. În Europa stânjenul a avut ca model comun stânjenul antic grec, de șase picioare, însă a variat în timp, de la o țară la alta, între regiuni, orașe, profesii, în funcție de dimensiunea etalonului folosit. Se cunosc și destule excepții, relevante pentru țările române. În Transilvania stânjenul a fost menționat din evul mediu iar din secolul al XVI-lea și dincolo de Carpați, în Țara Românească și Moldova. La români, ca și la alte popoare
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
foarte rar folosit în Europa. În afară de picior, stânjenul regelui Sfântul Ștefan folosea și palma ca diviziune, 16 palme fiind un stânjen. Alte diviziuni cunoscute ale stânjenului regal maghiar sunt degetul, cotul și pasul. Pentru stânjenul regal maghiar sunt cunoscute numeroase etaloane. Se remarcă cel păstrat în Administrația Camerală de Buda de la Bratislava în 1702, în care palma regală măsura 19,54 cm, iar stânjenul totaliza 3,126 m. Pentru Transilvania este semnificativ Tripartitul lui Werböczi, culegerea de legi din 1517 ce
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
1702, în care palma regală măsura 19,54 cm, iar stânjenul totaliza 3,126 m. Pentru Transilvania este semnificativ Tripartitul lui Werböczi, culegerea de legi din 1517 ce a stat la baza Principatului Transilvaniei. În această culegere a fost însemnat etalonul palmei regale maghiare de 19 cm, care dă o valoare a stânjenului regal de 3,04 m. Însă și acest etalon variază de la o ediție la alta a culegerii. În ediția tipărită la Debrecen în 1565 etalonul palmei este de
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Werböczi, culegerea de legi din 1517 ce a stat la baza Principatului Transilvaniei. În această culegere a fost însemnat etalonul palmei regale maghiare de 19 cm, care dă o valoare a stânjenului regal de 3,04 m. Însă și acest etalon variază de la o ediție la alta a culegerii. În ediția tipărită la Debrecen în 1565 etalonul palmei este de 18 cm iar stânjenul are dimensiunea de 2,88 cm. Acesta din urmă este cel folosit de meșterii bisericilor de lemn
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
a fost însemnat etalonul palmei regale maghiare de 19 cm, care dă o valoare a stânjenului regal de 3,04 m. Însă și acest etalon variază de la o ediție la alta a culegerii. În ediția tipărită la Debrecen în 1565 etalonul palmei este de 18 cm iar stânjenul are dimensiunea de 2,88 cm. Acesta din urmă este cel folosit de meșterii bisericilor de lemn din Maramureș în secolele 17 și 18. Stânjenul austriac sau „stânjenul de Beci”, numit „klafter” în
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
pe loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". Stânjenul era submultiplul funiei, o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după obicei, numai pe lățime. De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă" și "stânjenul lui Constantin vodă". Introducerea a doi stânjeni diferiți a creat multe probleme la efectuarea măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Din stânjenul nou, a lui Știrbei vodă, s-au făcut 50 de modele de fier "„cu o perfectă exactitate, verificate de Comisia tehnică și ștampate de Ministerul Justiției”", care au fost împărțite la magistraturi și tribunale pentru a servi ca etalon. În Moldova stânjenul este cunoscut din 1612. Mărimea sa era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus un etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
au fost împărțite la magistraturi și tribunale pentru a servi ca etalon. În Moldova stânjenul este cunoscut din 1612. Mărimea sa era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus un etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unui etalon al stânjenului. Din porunca sa a fost confecționat un stânjen etalon care
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus un etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unui etalon al stânjenului. Din porunca sa a fost confecționat un stânjen etalon care a fost fixat pe peretele bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din Iași. „Stânjenul domnesc” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 2,376 m în 1790, 2
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
un etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unui etalon al stânjenului. Din porunca sa a fost confecționat un stânjen etalon care a fost fixat pe peretele bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din Iași. „Stânjenul domnesc” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 2,376 m în 1790, 2,264 în 1842 și 2,23 în 1864. În practica țării
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]