14,680 matches
-
excepțiilor”20. Certitudinea legilor experimentale va rămâne întotdeauna una relativă, deoarece ea se sprijină pe rezultatele observațiilor și experimentelor. Observații și experimente noi vor putea restrânge aria de aplicare a acestor legi. Nu putem exclude nici posibilitatea ca observații și experimente mai precise să conducă la revizuiri ale legilor experimentale. Pe de altă parte, certitudinea relativ înaltă, proprie unor observații și experimente bine făcute și riguros controlate, va atrage după sine o certitudine comparabilă a legilor „deduse” din ele. Pentru ediția
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
experimente noi vor putea restrânge aria de aplicare a acestor legi. Nu putem exclude nici posibilitatea ca observații și experimente mai precise să conducă la revizuiri ale legilor experimentale. Pe de altă parte, certitudinea relativ înaltă, proprie unor observații și experimente bine făcute și riguros controlate, va atrage după sine o certitudine comparabilă a legilor „deduse” din ele. Pentru ediția a II-a a Principiilor, Newton i-a recomandat lui Roger Cotes să introducă următoarea precizare: „În acest fel, impenetrabilitatea, mobilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
matematic al teoriei și rezultatelor măsurătorilor sunt cele care ne îndreptățesc să caracterizăm legi cum sunt legile mișcării formulate de Newton drept legi ale naturii și să afirmăm că ele sunt sub controlul faptelor. O singură observație bine făcută, un experiment controlat, sunt în măsură să le confirme sau să le infirme, sublinia d’Alembert. Din analiza lui rezultă că legile fizicii matematice sunt sub controlul faptelor, dar în alt fel decât regularitățile formulate prin generalizări inductive. Este o concluzie care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
împărtășit de mulți oameni de știință exactă ai epocii. Ei distingeau legile fizicii matematice de regularitățile stabilite prin inducție. Se considera, totodată, că singura justificare a celor dintâi constă în acordul cosecințelor obținute prin aplicarea lor cu datele observației și experimentului. Acesta nu a fost, fără îndoială, și punctul de vedere al lui Kant. Deși a respins categoric pretenția unei cunoașteri independent de experiență a corelațiilor fundamentale proprii lumii naturale, o pretenție pe care a considerat-o reprezentativă pentru o filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
un punct de vedere care s-a impus tot mai mult în conștiința științifică a epocii, punctul de vedere că legile cele mai generale ale lumii fizice sunt enunțuri care pot fi intemeiate exclusiv prin raportare la datele observației și experimentului. Deși s-a detașat de raționalismul excesiv al vechii filosofii a naturii, Kant a rămas atașat unui raționalism mai moderat, care se exprimă în convingerea că demnitatea superioară a științei, care o ridică deasupra empiriei, rezidă in caracterul a priori
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mai întâi șubrezirea temeliilor și apoi prăbușirea clădirii, ci o anticipare fermă, care se întemeiază pe cunoașterea unor relații cauzale necesare. Temeiul unor asemenea anticipări în viața de fiecare zi va fi, așadar, același ca și temeiul anticipării rezultatelor unui experiment științific. Într-un caz ca și în celălalt, anticiparea devine posibilă doar prin integrarea judecății de percepție în sistemul care este știința naturii, adică prin transformarea ei din judecată de percepție în judecată de experiență. N O T E 1
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sentimentul prăbușirii terenului de sub picioare. Un savant care a obținut ani de-a rândul mari succese cu structura gândirii la care s-a adaptat în tinerețe nu poate fi gata să-și modifice această structură numai pe baza unor noi experimente... Cred că nu putem aprecia suficient de mult dificultățile care apar în această situație. Cine a trăit disperarea cu care reacționează în știință oameni inteligenți și concilianți la provocarea schimbării structurii de gândire se poate, dimpotrivă, doar mira că asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
studii istorice de caz consacrate unor episoade de reconsiderare a fundamentelor conceptuale în știință indică necesitatea de a distinge între diferite straturi și nivele ale eșafodajului conceptual al științei, din punctul de vedere al relației lor cu datele observației și experimentului. Dacă o mare varietate de enunțuri formulate în termenii unor concepte de un nivel scăzut de generalitate vor trebui să fie revizuite în lumina unor noi rezultate ale cercetării empirice, cadrele conceptuale ale unor mari tradiții de cercetare vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cercetării este mai degrabă o decizie luată pe baza unor considerații pragmatice, ținând seama de rezultatele pe care le-a făcut deja posibile și cu deosebire de cele pe care le promite, decât acceptarea unui verdict constrângător al observațiilor și experimentelor particulare. Din această perspectivă, o recuperare într-o formă relativizată a conceptului kantian de a priori va apărea pe deplin îndreptățită. S-a atras atenția, în acest sens, asupra faptului că un filosof empirist ca Rudolf Carnap, care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
corelații disparate, acum, pentru prima dată, se dezvoltă o cercetare a naturii orientată ferm de principii cum sunt cele ale omogenității, specificității și continuității formelor. Ele îndrumă intelectul spre formularea unor ipoteze teoretice care vor face posibile observația sistematică și experimentul. În formulările lui Kant, cercertătorul, prin ipotezele sale, va constrânge natura să răspundă la întrebări care exprimă interesul rațiunii pentru unificarea, ordonarea și sistematizarea faptelor sub principii tot mai generale. Orientarea unor cercetări cum sunt cele ale lui Galilei, Torricelli
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o lege necesară, pe care rațiunea o caută și de care are nevoie. Rațiunea trebuie să se apropie de natură ținând într-o mână principiile ei, conform cărora numai fenomenele concordante pot dobândi valoare de legi, și în cealaltă mână experimentul, pe care l-a imaginat potrivit acestor principii, pentru a fi ce-i drept instruită de ea (de natură - n.m. M.F.), dar nu în calitate de școlar, căruia îi poate spune ce vrea, ci de judecător în exercițiul funcțiunii, care constrânge martorii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
un grup de două persoane, puteți ajunge la același rezultat, chiar dacă aveți ocazia de a exersa unul pe celălalt, dar este important să vă simpatizați dacă urmează să lucrați Împreună. Grupurile mici sau mijlocii vă oferă șansa de a face experimente pe mai mulți oameni, nu doar pe unul singur, și aveți ocazia să cunoașteți oameni asemănători dumneavoastră și să vă faceți prieteni, poate chiar să vă reuniți mai tîrziu pentru a practica Reiki unul pe celălalt. În grupurile de acest
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
tot ceea ce este posibil e și probabil. Ideea de a trata pe cineva 24 de ore din 24 timp de o săptămînă sau mai mult este ceva la care puțini dintre noi ar fi dispuși. Unii Maeștri Reiki au făcut experimente În această privință (În special Light și Adonea, vezi Sursele de la pagina 303***), folosind un număr de Practicanți Reiki care lucrau cu rîndul Într-un „Maraton Reiki”, de obicei doi sau trei În același timp, rezultatele fiind excelente. Acum, evident
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
o distanță sigură de acesta și să transmiteți Reiki prin propria aură În sfera cîmpului său auric. Cum folosim Reiki pentru plante și semințe Semințele și plantele răspund extrem de bine la Reiki, ceea ce, personal, am verificat de nenumărate ori. Ca experiment, am ținut În viață o plantă de casă luni la rînd fără apă, doar oferindu-i Reiki În fiecare zi și, de asemenea, am plantat semințe În vase identice, oferind Reiki doar unei jumătăți din cantitatea lor. În fiecare caz
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
micșorează și mîinile vi se apropie. 7. Continuați această vizualizare pentru o vreme și, treptat, senzația că energia pătrunde În spațiul dintre mîini și iese Înapoi va deveni din ce În ce mai reală. În momentul acesta, puteți reveni la respirația normală. Faceți un experiment cu energia dintre palme, apropiindu-vă și Îndepărtîndu-vă mîinile una de cealaltă, menținînd palmele una spre cealaltă, pentru a simți furnicăturile și căldura energiei. 8. La sfîrșit, Încleștați-vă pumnii și apoi descleștați-i. 9. Repetați etapele 6-8 dacă simțiți
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
cu amănuntele privitoare la eroul său. Asemenea cowboy-ului, el pare să nu aibă biografie anterioară, venind dintr-un trecut incert și deplasându-se spre o țintă nebuloasă. De fapt, acest gen de personaj consuna cu noile formule literare create de experimentele moderniste. Dezintegrarea eului, mutarea accentului de pe descrierea evenimențială pe analiza interioară, fragmentarismul proceselor psihice, fluxul conștiinței n-au rămas achiziții ale cercului închis al elitei. „Mărcile înregistrate” Virginia Woolf sau James Joyce iradiază în direcții neașteptate, creând epigoni chiar în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
hărțuială ce nu duce, evident, la nimic. Oricâtă dreptate ar avea ca regulă generală, excepțiile - numeroase - îl contrazic. Pericolele semnalate sunt tot atât de valabile privite de pe celălalt mal al Atlanticului și e posibil ca dintr-o similară exasperare să fi ieșit experimentele moderniste ce i-au avut drept vârf de lance pe Joyce și Virginia Woolf. Aducerea la același numitor a autorilor nu numai că nu e dezirabilă, dar nu e nici posibilă. Adevărații creatori nu sunt interșanjabili, nici măcar atunci când aparțin aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
va publica după experiența Hollywoodului e o capodoperă - The Little Sister. Ar fi destul pentru a considera experiența petrecută la studiourile cinematografice măcar un succes, dacă nu un triumf. Faulkner și Fitzgerald veneau în California cu prejudecata artei înalte, a experimentelor îndrăznețe și a prestigiului intelectual cucerit cu trudă. Erau niște domni pe care sistemul îi obliga să presteze munci de salahori. Pentru Raymond Chandler, lucrurile sunt mult mai simple - sau, în orice caz, simplificate de faptul că, la începutul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
într-un ghost writer al lui Raymond Chandler era garantat lucrativă, dar și suficient de morbidă: nicicând sensul acestui termen n-a avut o acoperire mai deplină. Procedeul urma, de altfel, un exemplu spectaculos. Anii ’80 propun o pleiadă de experimente de acest tip legate de personajul James Bond 007 al lui Ian Fleming, plimbat prin zeci și zeci de cărți scrise de autori dintre cei mai diverși: John Gardner, Doug Moench, Paul Gulacy etc. Ba chiar, după modelul Indiana Jones
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cei ce traversau îmi păreau cunoscuți/ dar odată ajunși pe-un trotuar sau pe altul/ ei îmi deveneau străini ca bancnotele false.” O mențiune aparte o merită volumele Unu (1970), alcătuit din versuri și poeme în proză, și Ewww-Errre (1972), experimente lirico-plastice care pun în lumină filonul suprarealist al inspirației poetului, precum și două volume premiate de Uniunea Scriitorilor: Aceleași nisipuri (1995) și Cârtița lui Pessoa (1999). A. este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți și mai prolifici traducători în românește
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit? Lecția de anatomietc "Lecția de anatomie" S-a vorbit mult, aluvionar, inflamat, patetic ori sobru și speculativ despre ceea ce s-a întâmplat în închisoarea comunistă de la Pitești între 1949 și 1951. Fenomenul sau experimentul de aici a fost analizat, din 1990 încoace, ca un soi de traumă națională majoră, cel puțin așa cum a fost el receptat emoțional după căderea comunismului. Însă cartea propusă acum de Alin Mureșan ambiționează să fie textul fundamental, sub aspect
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
jurnalist, dar un jurnalist care a făcut stagii pe cont propriu de cercetare și investigare istorică). Din dorința de probitate științifică și onestitate factuală, autorul evită catalogarea generală a ceea ce s-a petrecut la Pitești ca fiind un „fenomen” sau „experiment”. Refuză și termenii deja consacrați de „reeducare” și „demascare”, acceptând formule permisive (permeabile) precum „acțiune” și „evenimente”. Îi respect preferința care simplifică, de fapt, perceperea ansamblului ororii de la Pitești. În schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
caz. O problemă mai dificil de rezolvat este găsirea termenului potrivit pentru înglobarea tuturor evenimentelor. Considerăm că denumirea lansată de Virgil Ierunca în cartea sa omonimă, „fenomenul Pitești”, este vagă și ușor metaforică. Numeroși supraviețuitori s-au aplecat asupra termenului „experimentul Pitești”. Cu riscul de a părea didactici, vom spune că un experiment presupune prezența unor oameni de știință care folosesc o metodă bine definită pentru a ajunge la un rezultat dorit. Or, în cazul nostru, ni se pare ridicol ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
înglobarea tuturor evenimentelor. Considerăm că denumirea lansată de Virgil Ierunca în cartea sa omonimă, „fenomenul Pitești”, este vagă și ușor metaforică. Numeroși supraviețuitori s-au aplecat asupra termenului „experimentul Pitești”. Cu riscul de a părea didactici, vom spune că un experiment presupune prezența unor oameni de știință care folosesc o metodă bine definită pentru a ajunge la un rezultat dorit. Or, în cazul nostru, ni se pare ridicol ca un Nicolschi, pentru a da doar un exemplu, să fie asociat unui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai târziu în fabrică, având rol de „agent acoperit”, cu obligația de a întocmi note informative despre discuțiile dintre deținuți. A fost eliberat pe 23 iulie 1953 din penitenciarul Craiova 1. După 1989 s-a implicat în organizarea Simpozionului Internațional „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”. Constantin P. Ionescu 2tc "Constantin P. Ionescu2" Născut în comuna Trușești, județul Botoșani, la 7 iunie 1927, a fost arestat ca elev și încarcerat la Suceava. Condamnat la 8 ani de închisoare, a fost transferat la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]